Pretentii. Sentința nr. 3529/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3529/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 09-12-2014 în dosarul nr. 11096/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. A. ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 3529/2014
Ședința publică de la 09 Decembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. R.
Grefier M. M.
Pe rol pronunțarea asupra cauzei privind pe reclamanta M. V. M., în contradictoriu cu pârâții U. A. TERITORIALĂ A MUN. B., P. MUN. B. și C. L. B., având ca obiect pretentii.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 25 noiembrie 2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, dată la care, la solicitarea reprezentantului pârâților, pentru a da posibilitatea acestuia să depusă concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 02.12.2014 și ulterior, la data de 09.12.2014.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, deliberând, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 20.08.2014 reclamanta M. V. M., a chemat in judecata pe pârâții U. A. TERITORIALĂ A MUN. B., P. MUN. B. și C. L. B., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților la plata sumei de_ lei brut, respectiv_ lei net, suma ce reprezintă drepturile bănești cuvenite ca urmare a exercitării funcției de manager financiar in cadrul Proiectelor: PLANURI INTEGRATE DE DEZVOLTARE URBANA COD SMIS 7151- Modemizare străzi, trotuare si infiintarea de parcari auto in municipiul B., jud. D., PRIN PROGRAMUL OPERAȚIONAL REGIONAL 2007-2013, pe perioada 30 nov. 2010-30.iunie 2015; PLANURI INTEGRATE DE DEZVOLTARE URBANA COD SMIS 7152- Modernizare si extindere Parcul Tineretului in mun. B., in perioada 30 nov. 2010- 30 iunie 2012; PLANURI INTEGRATE DE DEZVOLATRE URBANA COD SMIS 7156- Sistem supraveghere urban in mun. B. pe perioada 30 nov. 2010- 30 nov. 2011.
În motivarea, în fapt, reclamanta a învederat că este angajata in cadrul Primăriei mun. B. in funcția de director economic, iar in luna ianuarie 2011, prin Dispoziția nr.213/19.01.2011, respective Ianuarie 2012 prin Dispoziția nr.4/05.01.2012, a fost numita in echipa de implementare a proiectelor mai sus enumerate, in funcția de manager financiar. Conform dispozițiilor art. 34 alin. 1 din Legea nr. 284/2010 „ Personalul din autoritatile administrației publice centrale, din structurile din subordinea autoritatilor administrației publice centrale si din institutiile publice locale, nominalizat in echipele de proiecte finantate din fonduri comunitare nerambursabile postaderare, precum si din imprumuturi externe contractate sau garantate de stat rambursabile sau nerambursabilc, beneficiaza de la data intrării in vigoare a prezentei legi de o majorare a salariului de baza cu pana la 75%, iar incepand cu 1 ianuarie 2011, in locul majorarii de pana la 75%, de o majorare de pana ia 25 de clase de salarizare suplimentare aplicata la salariul de baza lunar, proporțional cu timpul efectiv alocat realizarii activitatilor pentru fiecare proiect, indiferent de numărul de proiecte in care este implicat, fara a depasi durata maxima a timpului de lucru prevăzută de normele legale in vigoare si fara a depasi in total numărul maxim de clase de salarizare prevăzut la art. 10 alin.2. Desi dispozițiile Legii nr. 284/2010 sunt imperative, fara a lasa loc de dubiu, reclamanta susține că nu a fost retribuita pentru prestarea activitatilor prevăzute in fisa postului aferenta funcției de manager finaciar- proiect, decât pentru lunile decembrie si ianuarie 2011. începând cu luna februarie 2011 primarul mun. B. a refuzat sa mai semneze actele cu privire la acordarea acestor drepturi bănești, desi, cei din echipa de implementare a proiectelor au continuat sa-și îndeplinească atribuțiile, conform fisei postului. Explicația primarului mun. B. a fost ca el nu a dat nici o dispoziție cu privire la majorarea salariului de baza cu pana la 75%, respectiv o majorare a salariului de baza cu pana la 25 de clase de salarizare. S-a formulat o cerere prealabilă prin care s-a solicitat acordarea acestor drepturi bănești, in "conformitate cu Legea nr. 284/2010, iar acesta nu a răspuns pana in prezent, insa a observat răspunsul dat de acesta unui coleg de-al său aflat in aceeași situație. Astfel, răspunsul acestuia a fost unul contradictoriu: pe de o parte, acesta susține ca „ Dispoziția nr. 231/2011 invocata, desemnează echipa de proiect si nicidecum o dispoziție de majorare a salariului, pentru ca in paragraful doi, acesta sa susțină ca, pentru a beneficia de majorarea salariului de baza in conformitate cu prevederile Ordinului MMPS si MFP nr._ privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor I^egii nr. 285/2010 privind salarizarea in anului 2011 a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările si completările ulterioare, pe langa dispoziția nr. 231/2011, trebuia data o dispoziție cu persoanele care sunt implicate in implementarea proiectelor cu finanțare din fonduri comunitare si care, in calitate de membre ale unei echipe de proiect vor beneficia de majorarea salariala." Ori, daca Dispoziția nr. 231/2011 cuprinde in mod evident echipa de implementare a proiectului respectiv, de ce ar mai fi fost nevoie de inca o astfel de dispoziție cu același conținut.
O alta contradicție in punctul de vedere al primarului este aceea ca, desi inițial acesta recunoaște ca aveam dreptul sa fim remunerați suplimentar pentru activitatea prestata in derularea proiectelor, ulterior acesta susține ca, acordarea acelor sporuri ar fi determinat o creștere a salariului brut cu mai mult de 15% fata de nivelul acordat personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, contrar prevederilor art. 16 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea in anul 2011, iar pe de alta parte, suma sporurilor individuale ar fi depășit si procentul de 30% din salariul de baza, contrar prevederilor Legii nr. 284/2010. Acesta face o aplicare si o interpretare greșita a dispozițiilor legale in materie, in speța, in ce privește salarizarea membrilor echipei de implementare a proiectelor fiind aplicabile dispozițiile art. 34 alin.l coroborate cu dispozițiile art. 10 alin 2 din Legea nr. 284/2010.
P. mun. B. a considerat si ca are competenta si capacitatea sa ignore normele legale, motivând ca„ pentru a nu afecta si a ne incadra in cheltuielile de personal am considerat ca plata sporului de pana la 75%, respectiv o majorare a salariului de baza cu pana la 25 de clase de salarizare nu este justificata."
Atitudinea primarului poate fi asociata cu un abuz de putere, acesta, in calitatea sa de primar si manager de proiect, refuzând sa puna in aplicare dispozițiile legale in materie si dand o interpretare eronata legii, prin fapta sa cauzându-i un prejudiciu serios, fiindu-i încălcat dreptul de a fi remunerat conform muncii prestate. In acest sens sunt si dispozițiile art. 34 alin. 6 din Legea nr. 284/2010, respectiv „ Coordonatorul de proiect" managerul de proiect/ șeful de proiect semnează fisele de pontaj care atesta timpul efectiv lucrat in cadrul fiecărui proiect, pentru fiecare dintre persoanele nominalizate", iar la alin. 7 se prevede ca „ Procentul de majorare salariala prevăzut Ia alin. 1 se acorda de Ia data semnării contractului/acordului/ordinului de finanțare de către părțile contractante, respectiv institutia beneficiara, de la data intrării in vigoare a prezentului articol. "
Mai departe, la alin. 8 din art. 34 se prevede ca,. Procentul de majorare salariala se acorda numai pe perioada de implementare a proiectului asa cum a fost stabilita, pe răspunderea ordonatorului de credite in cadrul caruia este organizata echipa de proiect,""" iar la alin. 11 se prevede expres faptul ca „ Conducătorul institutiei are obligația de a se asigura de respectarea condițiilor si limitelor stabilite prin prevederile prezentei legi la nivelul tuturor echipelor dc proiect organizate in cadrul institutiei pe care o conduce".
Analizând dispozițiile legale mai sus enuntate, se observa faptul ca primarul, in calitatea sa de manager de proiecte, a respectat doar dispozițiile alin. 6, art. 34 din Legea nr. 284/2010, acesta semnând fisele de pontaj, insa a nesocotit total celelalte dispoziții exprese. Plata acestor drepturi bănești trebuia facuta din fondurile bugetului local, respectiv de către institutia beneficiara, existând posibilitatea, conform legii, sa fie rambursate de autoritatea finanțatoare, deci nici susținerea acestuia ca, aceste cheltuieli cu salariile personalului din echipele de proiect nu au fost prinse in contractul de finanțare, nu are fundament juridic. Sumele cuvenite mie pe perioada de implementare a proiectelor sunt urmatoarele:
- pentru anul 2011- suma de_ lei brut/_ lei net; -pentru anul 2012- suma de_ lei brut/ 9513 lei net;
- pentru anul 2013- suma de 8055 lei brut/ 6105 lei net; -pentru anul 2014- suma de 6938 lei brut/ 5811 lei net.
TOTAL:_ lei brut/_ lei net.
Pentru dovada celor susținute in cerere s-a solicitat proba cu înscrisuri, martori, interogatoriul paratului P. mun. B. -manager de proiect si expertiza tehnica contabila.
In drept, s-au invocat dispozițiile art. 10 si 34 din Legea nr. 284/2010 si Ordinul Adm. Publice nr. 77/2011.
La data de 07.10.2014 pârâtul Muncipiul B. prin Primar, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii reclamantei, pentru următoarele motive:
In fapt, prin cererea de chemare in judecata reclamanta solicita instanței sa oblige parații la plata sumei de_ lei brut, respectiv_ lei net, suma ce reprezintă drepturile bănești cuvenite reclamantei ca urmare a exercitării funcției de manager financiar in cadrul a trei proiecte derulate du Municipiul B..
Într-o prima teza s-a invocat prescripția dreptului de a solicita plata drepturilor salariate solicitate, salariatul putând formula cererea pentru plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri in termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, in conformitate cu prevederile art.286 alin 1 lit c) din Legea nr.53,2003. republicata -Codul Muncii, care completeaza Legislația privitoare la funcția publica, respectiv Legea ni 188/1999. rerepublicata -Statutul funcționarilor publici. Așadar, reclamanta prin cererea de chemare in judecata precizează ca a primit aceste drepturi in luna decembrie 2010 si ianuarie 2011 din februarie 2011 acordarea majorării fiind întrerupta. Având in vedere prevederile legale in vigoare si data nașterii dreptului la acțiune, respectiv luna februarie 2011, data când i se refuza acordarea majorării, s-a considerat ca dreptul la acțiune este prescris.
Într-o a doua teza invocam neretroactivitatea Legii nr.284/2010, avand in vedere ca toate cele trei contracte de finanțare au fost încheiate inainte de . Legii nr.284/2010 privind salarizarea unitara. In acest sens s-a adus ca si argument Decizia nr.5/23 iunie 2014 a înaltei Curți de Casației si Justitie, care stabilesie ca dispozițiile art.34 din Legea -cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice nu se aplica drepturilor salariale ale personalului angajat in baza contractelor de finanțare încheiate inainte de . Legii-cadru nr.284/2010. Așadar, contractele de finanțare au intrat in vigoare la data semnării acestora de ultima parte respectiv la data de 30.11.2010. Ori, Legea 284/2010 a fost publicata in M.Of. 877 din data de 28.12.2010 si a intrat in vigoare in data de 01.01.2011, dupa încheierea contractelor de finanțare.
Privitor la susținerile reclamantei ca in situatia in care este o dispoziție cu echipa de implementare a proiectelor nu mai este necesara o dispoziție de acordare a claselor de salarizare, s-a învederat instantei ca susținerile reclamantei sunt eronate, dispozițiile de acordare se emit lunar, in situatia in care se impunea aplicarea acestei majorari, in funcție de numărul de ore efectiv lucrate, acordandu-se un anumit nr. de clase de salarizare in conformitate cu prevederile pct.l teza 5 din OAP 77/2011.
Avand in vedere cele expuse anterior s-a solicitat respingerea cererii reclamantei.
In drept, s-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art.205 cod de procedura civila.
În dovedire s-a solicitat proba cu înscrisuri.
Întrucât prin întâmpinare pârâta a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune al reclamanteifiind o excepție de fond, instanța de judecată, potrivit principiului consacrat prin art. 248 alin 1 NCPC., urmează să se pronunțe mai întîi asupra acesteia; căci în măsura în care excepția este întemeiată, ea face de prisos cercetarea fondului dreptului dedus judecății.
Astfel, potrivit art 2500 NCPC - „Dreptul material la acțiune, denumit în continuare, drept la acțiune se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege“.iar potrivit art 2501 alin 1- drepturile la acțiune având un obiect patrimonial sunt supuse prescripției extinctive, afară de cazul în care prin lege s-ar dispune altfel.
Totodată potrivit art. 2517NCPC – "termenul de prescripție este de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel" iar potrivit art 2523 NCPC " prescripția începe să curgă de la data când titularul dreptului la acțiune a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască nașterea lui."
În cauza de față, instanța reține că reclamanta, angajată în cadrul Primăriei Municipiului Băilești în funcția de director economic, in luna ianuarie 2011 prin dispoziția nr213/19.01.2011 respectiv ianuarie 2012 prin dispoziția nr.4/05.01.2012 a fost numită – ca manager financiar - în echipa de implementare a următoarelor proiecte:
- Planuri integrate de dezvoltare urbană cod SMIS 7151- Modernizare străzi, trotuare și înființarea de parcuri auto în municipiul Băilești, jud.D., prin programul operațional regional 2007-2013, pe perioada 30 nov. 2010 -30 iunie 2015.
- Planuri integrate de dezvoltare urbană cod SMIS 7152- Modernizare și extindere Parcul Tineretului în municipiul Băilești, în perioada 30 nov. 2010 -30 iunie 2012.
- Planuri integrate de dezvoltare urbană cod SMIS 7156 – Sistem supraveghere urban în municipiul Băilești, în perioada 30 nov. 2010 -30 nov. 2011.
În baza celor trei contracte de finanțare nr.1084, nr.1082 si nr.1085 din data de 30.11.2010, reclamanta solicită ca pârâta să fie obligată la plata sumei de_ lei brut ( 34.200 lei net)- reprezentând drepturi salariale ce i se cuvin ca urmare a exercitării funcției arătate in cadrul proiectelor de mai sus.
Susținerile reclamantei - potrivit cărora aceasta ar trebui să beneficieze, în baza art 34 din legea 284/2010 privind salarizarea unitară, de o majorare a salariului de bază cu până la 75% iar începând cu 01.01.2011 ,in locul acesteia, de o majorare de până la 25 de clase de salarizare suplimentară aplicată la salariul de bază lunar, proporțional cu timpul efectiv lucrat alocat realizării activităților pentru fiecare proiect - vor fi înlăturate de instanță pentru următoarele considerente:
În primul rând, întrucât Legea 284/2010 privind salarizarea unitară publicată în M.Of. 877/28.10.2010 a intrat în vigoare la data de 01.01.2011, instanța apreciind că dreptul la acțiune al reclamantei era susceptibil a se naște la acest moment, constată că la data de 01.01.2014 s-a împlinit termenul de prescripție de 3 ani înlăuntul căruia reclamanta putea să solicite drepturile salariale pe această perioadă respectiv 01.01._14.
În al doilea rând, întrucât termenul de prescripție de 3 ani curge de la data nașterii dreptului pretins iar, în speță, este vorba de contracte în derulare pentru care prescripția se analizează prin raportare la fiecare prestație succesivă în parte, instanța consideră că se impune analiza temeiniciei drepturilor salariale pretinse după data de 01.01.2014 - la zi.
Astfel, raportat – la faptul că toate cele trei contracte de finanțare sunt încheiate pe 30.11.2010, anterior datei de 01.01.2011, data intrării in vigoare a legii 284/2010 privind salarizarea unitară
- și la Decizia nr.5/23 iunie 2014 a Curții Constituționale al cărei obiect de analiză l-au constituit chiar dispozițiile ce reprezintă temeiul prezentei cauze,instanța va respinge ca neîntemeiate pretențiile reclamantei.
Art 34 alin 1 din legea 284/2010 prevede că " personalul din autoritățile adminstratiei publice centrale, din structurile din subordinea autorităților administrației publice centrale si din instituțiile publice locale, nominalizat în echipele de proiecte finanțate din fonduri comunitare nerambursabile postaderare precum și din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat rambursabile sau nerambursabile, beneficiază de la data intrării in vigoare a prezentei legi de o majoare a salariului de bază cu până la 75%, iar incepând cu 01.01.2011, in locul majorării de până la 75%, de o majorare de până la 25 de clase de salarizare suplimentare aplicate la salariul de bază lunar, proporțional cu timpul efectiv alocat realizării activităților pentru fiecare proiect, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat, fără a depăși durata maximă a timpului de lucru prev de normele legale in vigoare și fără a depăși in total nr. maxim de clase de salarizare prev la art 10 alin2" .iar la alin 7 se prevede că " procentul de majorare salarială prev la alin 1 se acordă de la data semnării contractului/acordului/ordinului de finanțare de către părțile contractante, respectiv instituția beneficiară și autoritatea finanțatoare, de la data intrării in vigoare a prezentului articol".
Prin decizia indicată mai sus Curtea Constituțională a stabilit că dispozițiile acestui articol de lege nu se aplică drepturilor salariale ale personalului angajat în baza contractelor de finanțare încheiate înainte de . legii-cadru 284/2010 privind salarizarea unitară.
Potrivit art 11 alin 3 teza aIIa din legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale rep." (…)Deciziile și hotărârile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor."
Susținerile reclamantei potrivit cărora această decizie nu ar viza-o ea neîncadrându-se la categoria personal angajat ( fiind numită prin dispoziție a Primarului ) sunt vădit neîntemeiate .
Atâta timp cât Decizi nr.5/23 iunie 2014 se referă chiar la art 34 din lege care vorbește despre "" personalul din autoritățile adminstratiei publice centrale, din structurile din subordinea autorităților administrației publice centrale si din instituțiile publice locale, nominalizat în echipele de proiecte (…)- este indubitabil că susținerile reclamantei sunt simple speculații fără relevanță juridică.
Față de aceste considerente, instanța urmează să respingă ca neîntemeiată acțiunea având ca obiect drepturile salariale pretinse după data de 01.01.2014 – la zi.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune al reclamantei ( invocată de pârâtă prin întâmpinare) pentru intervalul de timp cuprins între 01.01._14.
Respinge acțiunea formulată de reclamanta M. V. M., domiciliată în Mun. Băilești, ., jud. D., în contradictoriu cu pârâții U. A. TERITORIALĂ A MUN. B., P. MUN. B. și C. L. B., toți cu sediul în mun. Băilești, ., jud. D., – având ca obiect aceste drepturi salariale - ca prescrisă.
Respinge acțiunea formulată de reclamanta M. V. M., în contradictoriu cu pârâții U. A. TERITORIALĂ A MUN. B., P. MUN. B. și C. L. B., –având ca obiect drepturile salariale pretinse după data de 01.01.2014, la zi –ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a fi depusă la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică, azi 09 decembrie 2014.
Președinte, C. R. | ||
Grefier, M. M. |
Red. Jud. C.R.
Tehnored. gref. M.M.
6 ex./17 Decembrie 2014
| ← Pretentii. Sentința nr. 1131/2014. Tribunalul DOLJ | Pretentii. Sentința nr. 2376/2014. Tribunalul DOLJ → |
|---|
