Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 8/2015. Tribunalul HUNEDOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 8/2015 pronunțată de Tribunalul HUNEDOARA la data de 05-01-2015 în dosarul nr. 2528/221/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL H.
SECȚIA A-II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 8/A/2015 DOSAR NR._
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 05.01.2015
PREȘEDINTE: S. D. - JUDECĂTOR
A. L. M. – JUDECĂTOR
SÎNA E. D. - GREFIER
Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de apelantul intimat Inspectoratul de Poliție al Județului H. împotriva sentinței civile nr. 2364/2014 pronunțată de Judecătoria D., în dosarul nr._ (judecător fond V. S.).
La apelul nominal făcut în ședința publică la prima strigare a cauzei nu se prezintă nici una din părți.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța constată că intimata a depus la dosar pe fax concluzii scrise.
Instanța față de lipsa părților, lasă cauza la a doua strigare.
La apelul nominal făcut în ședința publică la a doua strigare a cauzei nu se prezintă nici una din părți.
Instanța raportat la actele dosarului, constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2364/2014 pronunțată de Judecătoria D. a fost admisă în parte plângerea formulată de petenta . cu sediul în D. ..92 jud. H..
A constatat legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare a contravenției . nr._/05.03.2014.
A fost înlocuită sancțiunea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului.
A fost atenționată petenta asupra pericolului social al faptei și i s-a pus în vedere ca pe viitor să respecte dispozițiile legale în materie.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că prin plângerea din data de 25.03.2014, petenta ., a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție . nr._, iar în subsidiar aplicarea sancțiunii avertismentului.
În motivarea plângerii, petenta a invocat nulitatea procesului-verbal pentru următoarele considerente: lipsa semnăturii vreunui martor; dreptul de a face obiecțiuni nu i-a fost adus la cunoștință. Cu privire la temeinicia procesului-verbal, petenta a indicat că protecția sediului este asigurată prin împrejmuirea acestuia cu poartă de fier, lacăt, lanț, încuietoare de siguranță, gard de beton în spatele curții și câine ciobănesc german. Aceasta a mai arătat că fapta de natură contravențională nu există, amenda fiind aplicată fără a fi avută în vedere valoarea bunurilor din cadrul societății.
În ceea ce privește solicitarea de înlocuire a sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului, petenta a învederat că în scurt timp societatea s-a conformat măsurii dispusă de intimată și a achiziționat un sistem de alarmă . În drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile OG 2/2001.
Intimata a depus la dosar întâmpinare solicitând respingerea plângerii ca netemeinică și nelegală.
Fiind investită, potrivit art. 34 alin.1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța a constatat următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/05.03.2014 s-a dispus sancționarea petentei ., cu amendă contravențională în cuantum de 2000 lei pentru săvârșirea faptei contravenționale prevăzută de art.60 lit.a) din Legea 333/2003.În fapt, s-a reținut că petenta nu a asigurat nici o formă de pază prevăzută de lege pentru punctul de lucru situat în mun.D., ..92, jud.H. .
Prin raportare la dispozițiile art.17 din O.G.2/2001, care stabilesc elementele constitutive esențiale ale actului administrativ, instanța a constatat că nu există vreunul dintre cazurile expres prevăzute de articolul menționat, care să fie invocate ex officio (din oficiu).
De asemenea, având în vedere teoria generală a nulităților instituită de către C.pr.civ., teorie aplicabilă în virtutea art.47 din O.G.2/2001, instanța a apreciat că nu există alte cazuri de nulitate care să poată fi invocate din oficiu.
Cu privire la legalitatea procesului-verbal, instanța a reținut că potrivit art.19 alin.1 din OG 2/2001 procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient, iar în cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor.
În situația în care martorul lipsește art.19 alin.3 din OG 2/2001 prevede că agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod. Procesul-verbal atacat indică că nu a fost de față nici un martor deoarece procesul-verbal a fost întocmit la sediul Poliției Mun.D. după efectuarea controlului.
Nulitatea invocată de către petent este o nulitate condiționată de vătămare, aceasta nefăcând parte din nulitățile exprese prevăzute de art.17 din OG 2/2001.
Întrucât procesul-verbal indică motivul pentru care acesta a fost încheiat în lipsa unui martor, instanța a reținut în consecință că nulitatea invocată de către petent nu a fost întemeiată.
În ceea ce privește neaducerea la cunoștință a dreptului de a face obiecțiuni instanța a reținut următoarele:
Conform art.16 alin.7 din OG 2/2001 în momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Această normă devine incidentă în acele situații în care contravenientul este de față la momentul încheierii actului administrativ. Întrucât procesul-verbal a fost încheiat la sediul intimatei, petenta nu a fost de față, iar procesul-verbal i-a fost comunicat, astfel cum reiese din dovada de comunicare de la fila 20.
Obiecțiunile reprezintă o modalitate de exercitare a dreptului la apărare în fața organului sancționator. Chiar dacă petenta nu a putut formula obiecțiuni datorită faptului că actul a fost întocmit la sediul intimatei, dreptul la apărare a fost valorificat deplin prin introducerea plângerii la instanța de judecată, astfel că petenta nu a fost vătămată. Pe cale de consecință, instanța a respins și acest motiv de nulitate.
Ca urmare a examenului de legalitate efectuat, instanța a reținut că principiul fundamental al legalității nu a fost violat.
Procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
În ceea ce privește temeinicia, instanța reține că potrivit art.60 lit.a) constituie contravenție neluarea măsurilor de organizare și funcționare a pazei, prevăzute la art. 3 alin. (1) și (3), art. 5 alin. (1), art. 17 alin. (1) și la art. 18 alin. (2) și (3).
Conform art.3 alin.1 din Legea 333/2003 în funcție de importanța, specificul și valoarea bunurilor pe care le dețin, conducătorii unităților prevăzute la art. 2 alin. (1), cu sprijinul de specialitate al poliției, pentru sistemele civile de pază, sau al jandarmeriei, pentru cele militare, stabilesc modalități concrete de organizare și de executare a pazei, după caz, cu efective de jandarmi, paza cu gardieni publici, paza proprie sau paza prin societăți specializate, iar conform
alin.3 la unitățile unde nu este posibilă realizarea unui sistem de paza organizat, conducătorii acestora sunt obligați să execute împrejmuiri, grilaje, obloane, încuietori sigure, iluminat de securitate, sisteme de alarmă sau alte asemenea mijloace necesare asigurării pazei și integrității bunurilor.
Prin plângere, petenta susține că fapta contravențională nu există, amenda fiind aplicată fără a fi avută în vedere valoarea bunurilor din cadrul societății.
În primul rând, instanța reține că Legea 333/2003 îi este aplicabilă petentei în temeiul art.2 alin.1 care prevede în felul următor: societățile comerciale, indiferent de natura capitalului social, precum și alte organizații care dețin bunuri ori valori cu orice titlu, denumite în prezenta lege unități, sunt obligate să asigure paza acestora. Întrucât petenta este o societate comercială, care desfășoară o activitate lucrativă, trebuie să se supună dispozițiilor Legii 333/2003.
În temeiul art.3 alin.3 petenta era obligată să execute împrejmuiri, grilaje, obloane, încuietori sigure, iluminat de securitate, sisteme de alarmă sau alte asemenea mijloace necesare asigurării pazei și integrității bunurilor, având în vedere valoarea bunurilor deținute.
Prin plângere, petenta susține că măsurile mai sus exemplificate erau implementate, depunând la dosarul cauzei o planșă fotografică.
Din vizionarea acestei planșe instanța conchide că măsurile prevăzute de lege nu au fost implementate în mod concret, măsurile de ”pază” invocate fiind regăsite la majoritatea caselor care au curte. Lipsa acestor măsuri este întărită chiar de faptul că societatea a suferit un prejudiciu patrimonial ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni de furt și autori necunoscuți au pătruns prin escaladarea porții de acces în curtea imobilului, au intrat în atelier, prevăzut cu o ușă de lemn, fără sistem de închidere, situat în aproprierea porții, pe partea dreaptă sustrăgând mai multe bunuri și scule.
În concluzie, mijloacele de pază folosite nu întrunesc exigențele prevăzute de Legea 333/2003.
Petenta a fost sancționată în conformitate cu art.61 alin.1 lit.b) din Legea 333/2003, amenda fiind aplicată în cuantumul minim de 2000 lei.
Conform art.21 alin.3 din OG 2/2001 sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Instanța a apreciat că sancțiunea aplicată petentei nu a fost individualizată în mod corect prin raportare la dispozițiile menționate.
Scopul Legii 333/2003 este acela de a descuraja activitățile ilicite prin asigurarea unor măsuri de pază în funcție de valoarea bunurilor deținute. Încălcarea dispozițiilor din Legea menționată, produce de cele mai multe ori consecințe în patrimoniul unității care și-a nesocotit obligația de asigurare a pazei.
În cauza de față, petenta a fost victima unei infracțiuni de furt, suferind un prejudiciu datorită propriei culpe. De asemenea, instanța reține că valorile deținute de către societatea petentă nu erau foarte mari. Mai mult, petenta a încheiat un contract de furnizare servicii (f.35) având ca obiect instalarea unui sistem de avertizare la efracție, urmărind în acest fel să respecte dispozițiile Legii 333/2003.
Având în vedere toate aspectele menționate, instanța reține că gradul de pericol social al faptei săvârșite este unul redus, și societatea nu ar trebuie sancționată cu amendă contravențională, mai ales având în vedere că a fost prejudiciată de către autori necunoscuți. Impunerea unei sancțiuni contravenționale ar fi o măsură excesivă în această situație, dobândind un caracter pur punitiv.
În concluzie, instanța a constatat că principiul proporționalității nu a fost respectat, urmând a dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului. De asemenea, instanța a atenționat petenta să respecte pe viitor dispozițiile legale în materie.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat apel, în termen, intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului H. solicitând desființarea hotărârii atacate și în urma rejudecării cauzei respingerea plângerii petentului. În motivare apelantul a arătat că săvârșirea faptelor contravenționale este dovedită de documentele existente la dosar iar pericolul social rezultă din faptul că legiuitorul a încadrat-o în categoria contravențiilor și din modul de identificare a acesteia respectiv în urma producerii unei spargeri la punctul de lucru în condițiile în care scopul Legii nr.333/2003 este tocmai acela de a descuraja activitățile ilicite cum ar fi furturile din obiective economice sau de altă natură.
Deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrarie. Or, în cazul de față nu a fost depusă nici o probă contrarie celor consemnate în cuprinsul procesului verbal care să înlăture prezumția de temeinicie a procesului verbal de constatare a contravenției.
Mai arată că procesul verbal se bucură de prezumția relativă lucrările s-au întâmplat așa cum au fost descrise în conținutul acestuia, motiv pentru sarcina probei incubă celui care-1 contestă, așa cum este stipulat în art. 249 din Cod pr.civ. conform cărora cel ca face o propunere înainte judecății trebuie să o dovedească. De vreme ce prin art. 249 Cod pr. civ. s-a prevăzut că sarcina probei incubă celui care sesizează instanța de judecată înseamnă că dovada netemeiniciei procesului verbal îi revine petentului drept pentru care, până la proba contrară, procesul verbal se bucură de prezumția relativă, faptele s-au petrecut așa cum acestea sunt descrise în conținutul actului constatator, având în vedere aspectul că actul constatator emană de la un organ care are competență prin lege să constate și să aplice contravenții (art. 26 pct. 10 din Legea 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române).
În probatoriu solicită administrarea înscrisurilor depuse la instanța de fond.
Examinând sentința atacată sub aspectul susținerilor din motivele de apel, Tribunalul constată că:
Apelul este nefondat, Tribunalul apreciind că prima instanță a dat o dezlegare justă cauzei, iar criticile formulate în motivele de apel nu pot fi primite.
Deși se formulează critici cu privire la faptul că instanța de fond a reținut în mod greșit că gradul de pericol social al faptei este unul redus se constată că acestea nu sunt întemeiate.
Astfel, potrivit art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, sancțiunea aplicată trebuie să fie „proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal”, iar potrivit art.5 alineat 5 din același act normativ sancțiunea stabilită de organul constatator trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite.
Prima instanță a reținut în mod just că Legea nr.333/2003 îi este aplicabilă petentei în temeiul art. 2 alin 1 și că nu există nici o cauză de nulitate absolută.
De asemenea, instanța de fond a stabilit în mod corect starea de fapt și vinovăția petentei cu privire la fapta reținută în sarcina acesteia, încadrarea juridică pentru contravenția săvârșită fiind legală, apreciind în mod corect întreg probatoriul. Prin urmare, instanța a constatat că această faptă contravențională săvârșită de petentă prezintă un pericol social concret mult diminuat, apreciind că sancțiunea aplicabilă trebuie dozată în așa fel încât să îmbine caracterul punitiv cu cel preventiv și educativ.
Respectând principiul proporționalității, sancțiunea avertismentului este suficientă pentru a i se atrage atenția petentului asupra obligațiilor ce-i revin potrivit dispozițiilor legale, formându-se convingerea că această faptă nu va mai fi repetată.
Față de cele analizate, potrivit art.480 Cod procedură civilă, instanța va respinge ca nefondat apelul introdus de către Inspectoratul de Poliție al Județului H. împotriva sentinței civile nr. 2364/2014, pronunțată de Judecătoria D., județul H..
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul introdus de către apelantul intimat Inspectoratul de Poliție al Județului H. împotriva sentinței civile nr. 2364/2014 pronunțată de Judecătoria D., Județul H..
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică din 05.01.2014.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,
S. D. A. L. M.
GREFIER,
SÎNA E. D.
A.L.M./S.E.D.
4 ex./04.02.2015
judec. fond V. S.
.
| ← Pretentii. Sentința nr. 175/2015. Tribunalul HUNEDOARA | Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința... → |
|---|








