Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 866/2015. Tribunalul HUNEDOARA

Decizia nr. 866/2015 pronunțată de Tribunalul HUNEDOARA la data de 08-06-2015 în dosarul nr. 297/210/2014

ROMÂNIA

TRIBUNALUL HUNEDOARA

SECȚIA A-II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA NR. 866/A/2015 DOSAR NR._

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 08.06.2015

PREȘEDINTE: S. D. - JUDECĂTOR

A. L. M. - JUDECĂTOR

SÎNA E. D. - GREFIER

Pe rol fiind soluționarea apelului civil formulat de apelanta petentă R. T. împotriva sentinței civile nr. 2415/2014 pronunțată de Judecătoria D., în dosarul nr._ (judecător fond C. F. D.).

La apelul nominal făcut în ședința publică la prima strigare a cauzei nu se prezintă nici una din părți.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Instanța față de lipsa părților, lasă cauza la a doua strigare.

La apelul nominal făcut în ședința publică la a doua strigare a cauzei nu se prezintă nici una din părți.

Instanța raportat la actele dosarului, constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.

TRIBUNALUL,

Asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 2415/2014 a Judecătoriei D. s-a respins plângerea formulată de petenta S.C. R. T. SRL în contradictoriu cu intimata C. SA, Centru de Studii Tehnice Rutiere și Informatică CESTRIN.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, prin procesul verbal . nr._ încheiat la data de 12 februarie 2014 s-a dispus sancționarea petentei cu amenda contravențională în cuantum de 3000 lei, în temeiul art.-8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, reținându-se, în esență, în urma controlului efectuat la data de 12.02.2014, ora 12:50, în loc. Varsand, că vehiculul cu numărul de înmatriculare_, aparținând petentei, nu deținea rovinietă valabilă.

Având în vedere că, în materie contravențională, analiza formei procesului verbal primează față de analiza fondului, instanța a examinat mai întâi acest act sub aspectul legalității întocmirii, a constat că au fost respectate toate condițiile prevăzute de art. 16 din O.G. nr. 2/2001. De asemenea, în cauză nu s-a reținut niciunul din motivele de nulitate absolută a procesului verbal prevăzute de art. 17 din OG mr. 2/2001, actul constatator fiind încheiat cu respectarea prevederilor legale.

Cu privire la lipsa posibilității de a face obiecțiuni, invocată de petentă, instanța constată că, potrivit art. 16 alin. 7 din OG 2/2001, în momentul încheierii procesului verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesul verbal la rubrica „Alte mențiuni”, sub sancțiunea nulității procesului-verbal.

Nerespectarea acestor dispoziții este sancționată însă cu nulitatea relativă si nu absolută a procesului verbal, petentul fiind obligat să facă dovada vătămării.

Pentru a concluziona astfel, avem în vedere Decizia nr. XXII din 19 martie 2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secțiile Unite și publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 833 din_, prin care s-a stabilit că nerespectarea cerințelor înscrise în art, 16 alin. (7) din O.G. nr 2/2001 atrage nulitatea relativă a procesului verbal de contravenție.

Judecătoria constată că petenta nu a făcut dovada niciunei vătămări, urmare a încălcării de către intimată a dispozițiilor legale amintite. Din această perspectivă, petenta a invocat privarea sa de dreptul de a formula obiecțiuni. Or, această pretinsă vătămare este una teoretică, pe când dreptul la obiecțiuni apărat de lege este unul concret, efectiv.

Astfel, petenta nu a arătat care anume sunt obiecțiunile pe care nu le mai poate formula ca urmare a neregulilor cuprinse în procesul verbal de contravenție și care este consecința vătămătoare a acestui fapt.

Sub aspectul temeiniciei actului de constatare și sancționare a contravenției, instanța a reținut că petentul a fost sancționat în baza art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, conform căruia „fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție ți se sancționează cu amendă”.

Petenta nu a dovedit că la data și ora efectuării controlului menționată în procesul verbal de contravenție avea achitat tariful de utilizare, motiv pentru care instanța apreciază că sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției reținute în sarcina sa.

Referitor la proporționalitatea sancțiuni, instanța a apreciat drept justificat cuantumul amenzii aplicate.

În conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșita fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal.

Instanța a apreciat că este îndeplinită condiția proporționalității sancțiunii, achiziționarea de către petentă, ulterior efectuării controlului a unei roviniete (fila 15 dosar declinat), nefiind de natură să o scutească de răspunderea contravențională sau să constituie o circumstanță atenuantă care să opereze în favoarea acesteia.

În motivarea apelului s-a arătat că în primul rând sancțiunea aplicată este prea mare deoarece agentul constatator avea posibilitatea de a aplica sancțiunea avertismentului, ținând seama de împrejurările concrete ale comiterii contravenției, de atingerea valorilor sociale ocrotite prin dispozițiile legale amintite și luând în considerare și scopul avut în vedere de legiuitor, acela de respectare a reglementărilor privind regimul drumurilor, consideră că sancțiunea aplicată este disproporționat de mare, chiar dacă cuantumul său este corect stabilit și în limitele prevăzute de dispozițiile legale. Astfel individualizarea sancțiunilor se realizează cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 21 alin. (3) din O.G. 2/2001 și anume limitele prevăzute de actul normativ și proporționalitatea cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal.

Chiar și textul legal – art. 21 alin. (3) din O.G. 2/2001, impune obligativitatea aplicării unei sancțiuni proporționale cu „gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal.”

În subsidiar, în situația în care se va reține săvârșirea contravenției, solicită înlocuirea sancțiunii aplicate cu măsura avertismentului, având în vedere conduita concretă până în prezent și situația de fapt este lipsită de pericol social (nu s-a produs nici un accident, nu au existat vătămări ale unor persoane sau prejudicii de orice altă natură ) sunt astfel aplicabilitate art. 21 alin. (3) din O.G. 2/2001, care impune obligativitatea aplicării unei sancțiuni proporționale cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, în scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal.

I s-a comunicat agentului constatator, Csaki I. de către șofer că are rovinietă cumpărată, însă aceasta a refuzat să verifice din nou acest lucru formulând procesul verbal de constatare a contravenției.

Prezumția de nevinovăție atrage răsturnarea sarcinii probei în cadrul plângerii contravenționale. Astfel cel sancționat nu trebuie să facă dovada vinovăției sale, revenind autorității din care face parte agentul constatator obligația de a dovedi vinovăția celui căruia i se impută săvârșirea contravenției prin procesul verbal atacat.

În drept: art. 5,7, 21 O.G. 2/2001, art. 2 din Legea 108/1999 art. 1 din H.G. 1377/2009.

Apelul este legal timbrat (fila 11).

Intimata a formulat în cauză întâmpinare prin care solicită respingerea apelului.

Examinând actele și lucrările dosarului, față de criticile aduse prin motivele de apel se rețin următoarele:

Prima instanță a reținut în mod just că procesul verbal întrunește condițiile de formă impuse de art. 16 din OG nr 2/2001 și că nu există nicio cauză de nulitate absolută prevăzută de art. 17 din același act normativ.

De asemenea, instanța de fond a stabilit în mod corect starea de fapt și vinovăția petentei cu privire la fapta reținută în sarcina acesteia, încadrarea juridică pentru contravenția săvârșită fiind legală, apreciind în mod corect întreg probatoriul administrat în cauză.

Apelanta petentă nu a făcut dovada că la data de 12.02.2014 pentru vehiculul înmatriculat sub nr._ deținea rovinietă valabilă.

Instanța de apel apreciază că nu se impune reindividualizarea sancțiunii amenzii dat fiind faptul că aceasta respectă criteriile prevederilor art. 21 alin. (3) din OG nr. 2/2001 cu modificările și completările ulterioare, aspect apreciat corect și de instanța de fond.

Criticile formulate de apelantă prin motivele de apel sunt neîntemeiate.

Față de aceste considerente, în temeiul art. 480 din codul de proc. civ. coroborat cu art. 34 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001 cu modificările și completările ulterioare instanța găsind nefondat apelul formulat de către apelantă îl va respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul introdus de către apelanta petentă . împotriva sentinței civile nr. 2415/2014 pronunțată de Judecătoria D., județul Hunedoara.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 8 iunie 2015.

PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,

S. D. A. L. M.

GREFIER,

SÎNA E. D.

SD/MDF

4Ex/23.06.2015

(judecător fond C. F. D.)

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 866/2015. Tribunalul HUNEDOARA