Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 319/2015. Tribunalul HUNEDOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 319/2015 pronunțată de Tribunalul HUNEDOARA la data de 09-03-2015 în dosarul nr. 5279/221/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL HUNEDOARA
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 319/A/2015DOSAR NR._
Ședința publică din data de 9 martie 2015
PreședinteDuca C.-judecător
G. M.-judecător
B. A. E.-grefier
Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de către apelantul Inspectoratul de Poliție al județului Hunedoara împotriva sentinței civile nr. 2680/02.10.2014 pronunțată de Judecătoria D. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimatul legitimat cu carte de identitate . nr._, lipsă fiind apelanta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
La întrebarea instanței intimatul prezent în instanță arată că nu mai are alte cereri sau probe de formulat și solicită judecarea cauzei.
Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în apel.
Intimatul solicită respingerea apelului declarat și menținerea hotărârii pronunțate de către instanța de fond, fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2680/2014 a Judecătoriei D. s-a admis în parte plângerea formulată de petentul P. P. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Hunedoara și, în consecință:
S-a înlocuit sancțiunea amenzii în cuantum de 340 lei aplicată prin procesul verbal . nr._/3.06.2014, cu sancțiunea avertisment.
S-a atenționat petentul asupra pericolului social al faptei și i s-a recomandat ca pe viitor să respecte dispozițiile legale în materie.
S-a respins în rest plângerea, menținând în rest procesul-verbal atacat.
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/3.06.2014, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum total de 340 lei și un avertisment pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 121/1 din HG nr.1391/2006 și art.36/1 din OUG 95/2002, sancționate corelativ de art. 100/2 și 99/2 din OUG 195/2002 – în sarcina acestuia reținându-se faptul că în data de 3.06.2014, în jurul orelor 23,34 a condus autoturismul marca Dacia cu numărul de înmatriculare_, pe Calea Zarandului, în D., fiind înregistrat de aparatul video și radar montat pe autospeciala MAI_, cu viteza de 76km/h și nu utiliza centura de siguranță.
În cauza A. contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că procedura contravențională este asimilată unei proceduri penale și, prin urmare, trebuiesc respectate întru totul cerințele formale ale actului de acuzare și sancționare, respectiv ale procesului-verbal de contravenție.
Tot în acest sens, Curtea EDO s-a pronunțat și în cauza H. și alții contra României, reamintind deciziile anterioare din spețele similare, că din cauza caracterului preventiv, punitiv și disuasiv al sancțiunii aplicate pentru încălcarea codului rutier, garanțiile prevăzute de art. 6 din convenție în materie penală, printre care se numără dreptul la respectarea prezumției de nevinovăție, sunt aplicabile pentru proceduri referitoare la contestarea procesului-verbal, care au atras, pentru contravenienți, sancționarea cu amendă, cu aplicarea de puncte de penalizare și/sau suspendarea permisului de conducere (Malige împotriva Franței, 23 septembrie 1998,pct. 39-40, Culegere de hotărâri și decizii 1998‑VII)
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța a reținut că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Pe fond, în prealabil, instanța a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Prin urmare, procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Din planșele foto depuse în cauză de intimată la dosarul cauzei, rezultă că petentul la data de 3.06.2014 a circulat în localitatea D., cu viteza de 76 km/h (f.13) la timpul 23:34:09, iar la timpul 23:34:22 fiind vizibil și numărul de înmatriculare, când a fost filmat cu aparatul radar montat pe autospeciala MAI_, autospecială ale cărei elemente de identificare au fost consemnate și în cuprinsul actului contestat.
Mijlocul cu care a fost constatată contravenția este omologat și are verificare metrologică valabilă la data constatării faptei, potrivit buletinului de verificare metrologică depus la fila 15 din dosarul cauzei.
În ceea ce privește cea de-a doua faptă reținută în sarcina petentului, instanța a luat act de faptul că petentul nu a contestat cele reținute, iar comiterea ei rezultă din cuprinsul procesului-verbal și al raportului agentului constatator.
Rezultă așadar că între procesul-verbal, raportul agentului constatator, fotografiile, realizate, există legătură, în sensul că se coroborează. În aceste condiții, instanța a constatat că în mod corect petentului i s-au reținut în sarcină comiterea celor două contravenții.
Potrivit art. 34 alin. 1 din OG 2/2001, instanța poate hotărî asupra sancțiunii contravenționale aplicate, iar această prerogativă privește tot ceea ce presupune legalitatea sancțiunii, respectiv cuantumul acesteia sau alegerea între categoriile de sancțiuni aplicabile.
În baza art. 5 alin.5 din OG 2/2001, aprobată prin Legea 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, instanța de judecată trebuie să se raporteze, în aprecierea legalității sancțiunii contravenționale aplicate, la gradul de pericol social al faptei săvârșite.
Potrivit art. 21 alin. 3 din OG 2/2001 – „Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului”.
În această ordine de idei, examinând gradul de pericol social al faptei de a depăși viteza maximă admisă în localitate, raportat la criteriile prevăzute de art. 21 alin.3 din OG 2/2001, instanța a reținut că prin depășirea vitezei legale, nu s-a produs nici o pagubă, la ora la care petentul a circulat nu era trafic aglomerat și nu a pus în pericol participanții la trafic. Totodată s-a reținut din susținerile petentului că la momentul respectiv a fost nevoit să meargă mai tare din cauza durerilor pe care le avea sunt confirmate de rețeta eliberată de Serviciul județean de urgență stomatologic, care arată că petentul s-a prezentat la urgență și a fost identificat cu o afecțiune medicală dentară pentru care i s-a prescris tratament medical.
Prin urmare, instanța a constatat că fapta contravențională săvârșită de petent prezintă un pericol social concret mult diminuat, în cauză nu s-a invocat sau probat o perseverență în comiterea de fapte de acest gen de către petent, apreciind astfel că sancțiunea aplicabilă trebuie dozată în așa fel încât să îmbine caracterul punitiv cu cel preventiv și educativ.
Astfel, chiar dacă în normele de sancționare au fost prevăzute ca și sancțiuni contravenționale doar amenda, acest aspect nu împiedică înlocuirea amenzilor cu sancțiunile avertismentului, întrucât legiuitorul a avut în vedere pericolul social abstract al faptelor prevăzute ca și contravenții, ori la alegerea și individualizarea sancțiunii trebuie să se țină seama de pericolul social apreciat în concret. Această interpretare fiind conformă cu dispozițiile art. 7 alin. 3 din OG 2/2001, potrivit cărora avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.
Concluzionând, prin inexistența unor pagube minime constatate, conduita și persoana contravenientului (f.22), instanța a apreciat că, respectând principiul proporționalității, sancțiunea avertismentului este suficientă pentru a i se atrage atenția petentului asupra obligațiilor ce-i revin potrivit dispozițiilor legale, formându-se convingerea instanței că această faptă nu va mai fi repetată, motiv pentru care a admis plângerea și a înlocuit amenda de 340 lei, aplicată pentru contravenția de a circula cu o viteză mai mare decât cea legală cu sancțiunile avertismentului.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat apel în termen Inspectoratul de Poliție al județului Hunedoara solicitând modificarea hotărârii în sensul respingerii plângerii.
În motivarea apelului s-a arătat că petentul a săvârșit fapta contravențională și că prezintă pericol social ridicat iar petentul nu a adus probe contrare celor reținut în sarcina sa.
Examinând actele și lucrările dosarului, față de criticile aduse prin motivele de apel se rețin următoarele:
Prima instanță a reținut în mod just că procesul-verbal întrunește condițiile de formă impuse de art. 16 din OG nr.2/2001 și că nu există nicio cauză de nulitate absolută prevăzută de art.17 din același act normativ.
De asemenea, instanța de fond a stabilit în mod corect starea de fapt și vinovăția petentei cu privire la fapta reținută în sarcina acesteia, încadrarea juridică pentru contravenția săvârșită fiind legală, apreciind în mod corect întreg probatoriul administrat în cauză.
Deși se formulează critici cu privire la faptul că instanța a reținut motive de reindividualizare a sancțiunii aplicate pentru fapta săvârșită, se constată că acestea nu sunt întemeiate. Astfel, potrivit art. 21 alin.3 din OG nr.2/2001, sancțiunea aplicată trebuie să fie „proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal, iar potrivit art.5 alineat 5 din același act normativ sancțiunea stabilită de organul constatator trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite.
Tribunalul constată că instanța de fond a avut în vedere la pronunțarea sentinței civile apelate aceste dispoziții legale și ținând cont de împrejurările săvârșirii faptei, a dispus înlocuirea amenzi cu avertisment.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 480 Cod procedură civilă, văzând și dispozițiile art. 34 alineat 2 din OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, instanța, găsind nefondat apelul formulat de către Inspectoratul de Poliție al județului Hunedoara îl va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul introdus de către Inspectoratul de Poliție al județului Hunedoara împotriva sentinței civile nr. 2680/2014 pronunțată de Judecătoria D., județul Hunedoara.
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 9.03.2015.
Președinte,Judecător,
D. CorinaGoron M.
Grefier,
B. A. E.
G.M./B.A.E. –red. 4 ex.
24.03.2015
- jud. fond – Ș. D. M.
| ← Pretentii. Sentința nr. 706/2015. Tribunalul HUNEDOARA | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 779/2015.... → |
|---|








