Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1040/2015. Tribunalul HUNEDOARA

Decizia nr. 1040/2015 pronunțată de Tribunalul HUNEDOARA la data de 29-06-2015 în dosarul nr. 5624/243/2013

ROMÂNIA

TRIBUNALUL HUNEDOARA

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA NR. 1040/A/2015 DOSAR NR._

Ședința publică din data de 29 iunie 2015

Președinte: D. C. -judecător

M. I.-judecător

B. A. E. -grefier

Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de către apelantul A. V. împotriva sentinței civile nr. 587/07.04.2014 pronunțată de Judecătoria Hunedoara în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat L. T. pentru apelant și cj D. C. pentru intimat, lipsă fiind apelantul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Reprezentanta apelantului depune la dosarul cauzei extras de pe portalul Ecris privind dosarul nr._ prin care s-a admis acțiunea formulată de către reclamant.

La întrebarea instanței reprezentantele părților prezente arată că nu mai au alte cereri sau probe de formulat și solicită judecarea cauzei.

Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în apel.

Reprezentanta apelantului solicită admiterea apelului cum a fost formulat, modificarea sentinței apelate și exonerarea apelantului de la plata amenzii aplicate, fără cheltuieli de judecată.

Reprezentanta intimatului solicită respingerea apelului declarat, menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțate de instanța de fond, fără cheltuieli de judecată.

TRIBUNALUL,

Asupra apelului de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 587/07.04.2014 pronunțată de Judecătoria Hunedoara în dosarul nr._ fost respinsă ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul A. V. în contradictoriu cu intimatul I. de S. în Construcții Timișoara și ca urmare s-a menținut ca legal și temeinic procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/10.12.2013.

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Hunedoara la data de 23.12.2013, sub nr._, petentul A. V. a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimatul I. de S. în Construcții, solicitând în principal anularea procesului verbal . nr._/10.12.2013 iar în subsidiar suspendarea soluționării plângerii contravenționale până la soluționarea definitivă și irevocabilă a litigiului aflat pe rolul Tribunalului Hunedoara cu privire la anularea Autorizației de construire nr. 92/16.07.2013.

În motivarea acțiunii s-a arătat că petentul a fost amendat pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 26 lit. i, pct. 3 din Legea 50/1991, cu amendă în cuantum de 5000 lei, urmare a controlului efectuat în data de 05.12.2013 pe șantierul Construcții Pizzerie Fast Food și Patiserie din Parcul C. precum și la sediul Primăriei Hunedoara Cu privire la acest aspect s-a învederat faptul că prin HCL nr. 238/30.09.2005 a fost aprobat acordul de principiu pentru asocierea în participațiune a Consiliului Local al municipiului Hunedoara cu S.C Proiect Design S.R.L, în vederea exploatării din punct de vedere comercial a unui teren aparținând domeniului public iar prin HCL nr. 244/31.10.2005 s-a aprobat Contractul Cadru de Asociere în Participațiune, modificat ulterior parțial, urmare a unui control efectuat de Curtea de Conturi. A fost eliberat Certificatul de urbanism nr. 656/25.10.2005 iar ulterior s-a emis Autorizația de construire nr. 159/02.05.2006 pentru efectuarea lucrărilor „Amenajare Parc, pizzerie, fast-food, patiserie cu termen de valabilitate 12 luni și durata de execuție 24 de luni.

Petentul a mai învederat faptul că prin Sentința civilă nr. 2380/02.10.2008 a fost respinsă contestația împotriva procesului verbal de contravenție emis de Comisariatul Județean Hunedoara al Gărzii Naționale de Mediu, prin care s-a dispus sistarea execuției lucrărilor și . abateri grave de la proiectul de execuție autorizat. Prin urmare s-a dispus sistarea lucrărilor și . obținerea unei noi autorizații de construcție. Solicitarea privind obținerea autorizației de mediu a fost respinsă de către APMH iar prin adresa nr. 747/25.09.2008 a fost respinsă solicitarea privind prelungirea autorizației de construire nr. 159/02.05.2006, întrucât expirase termenul pentru care a fost emisă.

În anul 2013, reprezentantul ..R.L a solicitat autorizarea lucrărilor de finalizare a construcției existente, fiind emise în acest sens Certificatul de Urbanism nr. 136/11.06.2013 și Autorizația de construire nr. 92/16.07.2013, cu toate că investitorul nu a obținut actul administrativ al autorității competente pentru protecția mediului. Din acest motiv a fost emisă solicitarea în vederea anulării prin instanța de contencios administrativ a autorizației de construire emisă nelegal, motiv pentru care s-a învederat faptul că sancțiunea aplicată prin procesul verbal contestat nu este legală și nici temeinică. În privința actelor de reglementare solicitate prin Certificatul de Urbanism nr. 136/11.06.2013 s-a arătat faptul că obținerea acestora era imposibilă întrucât este interzisă schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi sau parcuri, conform OUG 195/2005. De asemenea, în condițiile art. 15 alin. 5 din OUG 195/2005 și ale art. 5 alin. 1 din Ordinul nr. 135/2010, nu se putea obține acordul de mediu, lucrările fiind deja executate în proporție de 90% în perioada 2006-2008. Pentru aceste motive s-a concluzionat că în conformitate cu prevederile legale în vigoare, Autorizația de construire nr. 92/2013 este lovită de nulitate absolută.

Petentul a învederat faptul că prin raportare la criteriile prevăzute de art. 5 din OG 2/2001 și art. 21 alin. 3 din OG 2/2001, măsura avertismentului apare ca fiind echitabilă.

În drept au fost invocate prevederile art. 31 din OG 2/2001.

În probațiune au fost atașate, în xerocopie, următoarele înscrisuri: proces verbal de constatare și sancționare a contravențiilor (f. 6-7), proces verbal de inspecție (f. 8-10), adrese (f. 11-16, f. 24), note de constatare(f. 17, f. 21-23), notă de constatare(f. 17), autorizație de construire (f. 18, f. 25), certificat de urbanism (f. 19-20, f. 32), HCL 244/2005(f. 26), contract de asociere în participațiune(f. 27-31).

Acțiunea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 20 lei potrivit dispozițiilor art. 19 din OUG 80/2013 (f. 34).

Prin întâmpinarea înregistrată la data de 04.02.2014(f. 38-42), intimatul I. de S. în Construcții a solicitat respingerea ca nefondată a plângerii contravenționale. S-a învederat faptul că urmare a controlului efectuat la Primăria Municipiului Hunedoara, s-a constatat emiterea Autorizației de construire nr. 92/16.07.2013 cu încălcarea prevederilor legale. Astfel s-a constatat faptul că încă din 2006 Primăria Hunedoara a emis Autorizația de construire nr. 159, deși investitorul nu obținuse actul administrativ al autorității competente pentru protecția mediului, solicitat prin certificatul de urbanism. Întrucât autoritatea competentă pentru protecția mediului a sancționat contravențional emiterea autorizației de mediu dar nu a solicitat anularea acesteia, titularul, . a executat lucrările de construcție până la stadiul de structură, tâmplărie exterioară și finisaje exterioare. În vederea continuării lucrărilor a fost eliberat Certificatul de urbanism nr. 136/2013. Ulterior a fost emisă Autorizația de construire nr. 92/2013 în baza unei documentații incomplete din care lipsea actul administrativ al autorității competente pentru protecția mediului, motiv pentru care a fost încheiat procesul verbal . nr._/10.12.2013.

În privința susținerilor petentului s-a învederat faptul că acesta nu contestă săvârșirea contravenției, din modalitatea de formulare a acțiunii rezultând că avea cunoștință despre lipsa actului administrativ al autorității competente din documentația depusă de .. De asemenea, intimatul a subliniat faptul că nu s-a făcut dovada promovării demersurilor legale în vederea anulării Autorizației de construire nr. 92/2013.

Intimatul s-a opus solicitării de înlocuire a amenzii contravenționale cu avertismentul, considerând că în cauză nu s-a făcut dovada existenței unor circumstanțe de ordin personal sau real care să imprime faptei săvârșite o gravitate redusă.

În probațiune au fost atașate următoarele înscrisuri în xerocopie: punct de vedere al agentului constatator(43-44), proces verbal de inspecție (f. 45-47), proces verbal de constatare și sancționare a contravențiilor (f. 48-49), adrese (f. 50-51), autorizație de construire (f. 52-54), certificat de urbanism (f. 55-56).

Prin răspunsul la întâmpinare înregistrat în data de 17.02.2014(f. 59-60), petentul a învederat faptul că solicitarea privind emiterea actului administrativ al autorității competente pentru protecția mediului a fost respinsă de APMH prin adresa nr. 2884/2006 și prin adresa nr. 9663/2013. De asemenea, prin raportare la prevederile art. 17 din OG 2/2001 s-a solicitat instanței să constate că din procesul verbal . nr._/10.12.2013 nu rezultă descrierea faptei contravenționale săvârșită de petent, respectiv nu se indică obligațiile care au fost încălcate. S-a învederat că această împrejurare petentul și instanța se află în imposibilitate de a verifica vinovăția contravenientului, fapt care-l pune pe petent în imposibilitatea de a-și formula apărările necesare.

La termenul din data de 04.03.2014 instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisurile depuse în probațiune și a solicitat Primăriei municipiului Hunedoara comunicarea documentației care a stat la baza emiterii Autorizației de construire nr. 92/2013 și a Autorizației de construire nr. 159/2006(f. 68).

La termenul din data de 25.03.2014 s-a amânat judecarea cauzei la cererea reprezentantului intimatului(f. 190).

La termenul din data de 01.04.2014 s-a solicitat amânarea pronunțării pentru depunerea de concluzii scrise.

Analizând actele dosarului, pe fond prima instanță reține următoarele:

Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/10.12.2013, a fost sancționat petentul A. V. cu amendă în cuantum de 5000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 26 lit. i teza 3 din Legea 50/1991. În fapt s-a reținut că la data și ora controlului s-a constatat emiterea nelegală de către Primăria Municipiului Hunedoara a autorizației de construire nr. 92/16.07.2013 pentru obiectivul de „Construcție pizzerie, fast-food și patiserie din parcul C.”, contravenind prevederilor art.2 alin. 2 ind.1 lit. c, ale art. 5 alin. 3 și ale art. 7 alin. 1 lit. d din Legea nr. 50/1991.

Conform art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce a verificat dacă aceasta a fost introdusă în termen, a ascultat pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă acestea s-au prezentat, a administrat orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal și a hotărât asupra sancțiunii.

Instanța a constatat că cererea formulată de către petent, a fost introdusă în termenul de 15 zile prevăzut de lege, procesul verbal fiind înmânat acestuia la data de 10.12.2013 (f. 6-7), iar plângerea contravențională a fost înregistrată la registratura instanței pe data de 23.12.2013..

Analizând actul de sancționare sub aspectul legalității sale, instanța a apreciat ca acesta întrunește cerințele prev. de art. 17 din OG 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității absolute.

Referitor la motivul de nulitate invocat de petent, ținând de insuficienta descriere a faptei contravenționale, potrivit art. 17 din OG 2/2001, se sancționează cu nulitate absolută lipsa mențiunilor privind fapta săvârșită. Descrierea insuficientă sau deficitară a faptei imputate contravenientului este asimilată omisiunii descrierii faptei întrucât lipsește persoana în cauză de posibilitatea formulării de apărări pertinente, cauzându-i-se astfel o vătămare. Raportat la procesul verbal . nr._, instanța a reținut că agentul constatator a descris elementul constitutiv al contravenției prevăzute de art. 26 lit. i din Legea 50/1991, constând în emiterea de către Primăria Municipiului Hunedoara a autorizației de construire nr. 92/16.07.2013 cu încălcarea prevederilor art. 2 alin. 2¹ lit. c, ale art. 5 alin. 3 și ale art. 7 alin. 1 lit. d din Legea 50/1991. Având în vedere că a fost indicat înscrisul considerat ca fiind emis ilegal precum și prevederile normative încălcate, care fac referire la actul administrativ ce trebuia solicitat, aceste mențiuni sunt de natură a contura o percepție obiectivă asupra faptei contravenționale reținute, creând posibilitatea formulării de apărări în privința temeiniciei reținerii contravenției. Din modalitatea de redactare a plângerii contravenționale, instanța constată faptul că, în concret, petentul a înțeles care au fost circumstanțele încheierii procesului verbal și fapta pentru care a fost sancționat. Astfel, în concret, modalitatea de descriere a contravenției a permis acestuia să-și formuleze apărări în ceea ce privește fapta imputată. Pentru aceste motive, instanța reține că motivul de nulitate invocat este neîntemeiat.

În ceea ce privește criticile de netemeinicie invocate de petent, instanța a reținut faptul că, în conformitate cu prevederile art. 26 alin. 1 lit i teza a III-a, constituie contravenție emiterea de autorizații de construire/desființare în baza unor documentații incomplete sau elaborate în neconcordanță cu prevederile certificatului de urbanism, ale Codului civil, ale conținutului-cadru al documentației tehnice - D.T. pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții, care nu conțin avizele și acordurile legale necesare sau care nu sunt verificate potrivit legii. Urmare a studierii documentației care a stat la baza emiterii Autorizației de construire nr. 92/16.07.2013, instanța constată că aceasta nu conține actul administrativ al autorității competente pentru protecția mediului, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. 3 din Legea 50/1991. Apărarea petentului s-a axat pe faptul că înscrisul nu putea fi obținut din cauza destinației speciale a terenului precizat în Certificatul de urbanism nr. 136/11.06.2013 –respectiv “teren aferent Parcului C.”- și din cauză că imobilul era deja finalizat în proporție de 90% iar autorizația emisă este lovită de nulitate absolută. Prin enunțarea acestor circumstanțe de fapt, petentul învederează existența unor motive obiective pentru care autorizația de mediu nu putea fi eliberată, nefiind întrunite condițiile legale pentru obținerea acesteia.. Cunoscând faptul că nu au fost depuse toate actele solicitate prin Certificatul de urbanism nr. 136/11.06.2013, petentul a semnat totuși Autorizația nr. 92/2013, astfel încât, motivele invocate nu sunt de natură a conduce la exonerarea de răspundere a acestuia. În conformitate cu prevederile art. 5 alin. 1 din Ordinul nr. 135/2010, evaluarea impactului asupra mediului nu poate fi efectuată după ce lucrările de investiție au fost demarate sau proiectele au fost realizate. Această prevedere legală nu constituie un motiv pentru emiterea autorizației de construire ci, din contră, o măsură a legiuitorului de descurajare a demarării oricăror lucrări în absența obținerii în prealabil a avizului de mediu. În aceste condiții, emiterea Autorizației de construcție nr. 92/2013 reprezintă un act de girare a unei construcții începută ilegal. Sancțiunea nulității are semnificația lipsirii înscrisului de orice efecte încă de la întocmirea acestuia ceea ce nu înseamnă că autorul nu poate fi tras la răspundere în condițiile în care fapta întrunește elementele constitutive ale unei contravenții. De asemenea, petentul nu poate invoca faptul că în condițiile art. OUG 114/2007, este interzisă schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi sau parcuri. Astfel avizarea executării unei construcții cu caracter comercial pe un teren aparținând domeniului public reprezintă o circumstanță de natură a atrage agravarea răspunderii petentului și nu un motiv care să ducă la exonerarea de răspundere a acestuia.

În conformitate cu dispozițiile art. 7 alin. 13 din Legea 50/1991, autorizația de construire se semnează de președintele consiliului județean sau de primar, după caz, de secretar și de arhitectul-șef sau de persoană cu responsabilitate în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului din aparatul propriu al autorității administrației publice emitente, responsabilitatea emiterii autorizațiilor revenind semnatarilor, potrivit atribuțiilor stabilite conform legii. Reținând faptul că, în calitate de primar al municipiului Hunedoara, petentul a semnat Autorizația de construire nr. 9292/16.07.2013 deși documentația prezentată de . nu conținea actul administrativ al autorității de mediu, instanța a constatat că fapta acestuia întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 26 alin. 1 lit. i teza a III-a din Legea 50/1991.

Cu referire la capătul de cerere subsidiar privind suspendarea soluționării plângerii contravenționale până la finalizarea litigiului aflat pe rolul Tribunalului Hunedoara, având ca obiect anularea Autorizației de construcție nr. 92/16.07.2013, instanța a constatat faptul că, în primul rând, petentul nu a făcut dovada existenței unui astfel de proces și nici nu a învederat care este motivul pentru care o astfel de măsură ar fi oportună. În condițiile art. 413 alin. 1 pct. 1 C.pr.civ atunci când dezlegarea cauzei depinde în tot sau în parte, de ori inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți, suspendarea procesului este facultativă. Având în vedere faptul că în cauză nu s-a făcut dovada întrunirii cerințelor prevăzute la art 413 alin 1 C.pr.civ, instanța a respins solicitarea petentului.

Analizând individualizarea sancțiunii aplicate în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G nr. 2/2001, instanța a constatat că aceasta este proporțională în raport cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de scopul, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia. Având în vedere prevederile art. 26 alin. 2 din Legea 50/1991, s-a reținut că amenda a fost stabilită la limita minimă impusă de legiuitor pentru acest gen de fapte, în condițiile în care, prevederile art. 26 alin. 6 exclud posibilitatea aplicării avertismentului. Cu privire la apărările formulate în cauză, instanța a arătat că petentul nu a făcut dovada întreprinderii voluntare a demersurilor pentru anularea Autorizației de construire nr. 92/16.07.2013, anterior efectuării controlului, din adresa aflată la fila 50 rezultând că intimatul a solicitat Instituției Prefectului demararea acțiunii de anulare prin instanța de contencios administrativ. Semnarea autorizației de construire în contextul în care nu erau întrunite condițiile pentru eliberarea acordului de mediu generează prezumția că s-a adus atingere interesului public de protejare a

mediului. Pentru argumentele expuse, instanța a respins solicitarea petentului de înlocuire a sancțiunii amenzii cu avertismentul

Având în vedere motivele de fapt și de drept expuse, în baza art. 34 din OG 2/2001, instanța a respins ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul A. V..

În consecință a menținut ca legal și temeinic procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/10.12.2013.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel petentul A. V. solicitând schimbarea hotărârii atacate în sensul admiterii plângerii contravenționale astfel cum a fost formulată.

În dezvoltarea motivelor de apel petentul arată că prima instanță a apreciat în mod netemeinic că motivele invocate în plângerea depusă sunt netemeinice, susținere nefondată având în vedere actele depuse la dosar, pe care instanța nu le-a analizat în mod corect făcând și confuzii referitoare la înscrisurile depuse în probațiune.

În drept invocă prevederile art. 466 și următoarele din Noul Cod de procedură civilă.

Apelul a fost timbrat legal cu 20 lei taxă judiciară de timbru.

Intimatul I. de S. în Construcții . I.S.C. pentru Direcția Regională în Construcții Vest – CCICLC – Hunedoara actualmente I. Regional în Construcții Vest – I. Județean în Construcții Hunedoara a depus întâmpinare prin care solicită respingerea ca nefondat a apelului și menținerea ca legală a sentinței atacate, având în vedere că AC nr. 92/16.07.2013 a fost emisă de petent Primarul municipiului Hunedoara în baza unei documentații incomplete din care lipsea actul administrativ al autorității competente pentru protecția mediului solicitat prin Certificatul de Urbanism nr. 136/11.06.2013.

Examinând apelul declarat de petent în raport cu motivele invocate și actele depuse în dosar, Tribunalul constată că este întemeiat în parte, respectiv cu referire la individualizarea sancțiunii și ca urmare va di admis iar sentința schimbată în sensul admiterii plângerii contravenționale în parte și înlocuirea sancțiunii amenzii aplicate cu sancțiunea avertisment, menținând în rest celelalte dispoziții ale procesului-verbal atacat.

Prima instanță, având în vedere actele depuse la dosar, a reținut corect săvârșirea de către petent a contravenției prevăzută de art. 26 lit.i pct.3 raportat la art. 2 alin.2 indice 1 lit.c, art.5 alin.3 și art. 7 alin.1 lit.d din Legea nr. 50/1991, republicată.

Faptul că A.C. nr. 92/16.07.2013 a fost emisă nelegal rezultă și din împrejurarea că aceasta a fost anulată prin Decizia nr. 2177/19.06.2015 pronunțată în recurs de Curtea de Apel A.-I. Secția de C. Ad-tiv în dosarul nr._ (fila 70 dosar apel).

Așa fiind, este dovedit cu certitudine săvârșirea de către petent a contravenției reținută în procesul-verbal atacat, astfel că nu sunt niciun fel de motive de anulare a lui în întregime.

În ce privește însă individualizarea sancțiunii aplicate, având în vedere actele dosarului din care rezultă împrejurările în care s-a emis autorizația de construire nr. 92/2013 cât și prevederile OG nr. 2/2001, instanța constată că sub acest aspect sentința primei instanțe apare ca netemeinică și nelegală.

Astfel, potrivit art.5 alin.1 și 5 din OG nr.2/2001, sancțiunea contravențională trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite iar articolul 21 din același act normativ mai adaugă la criteriile de individualizare și împrejurările în care fapta a fost săvârșită, modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit și urmările produse.

Potrivit art.7 alin. 2-3 din OG nr. 2/2001, avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă chiar dacă actul normativ de stabilire și sancționare nu prevede această sancțiune.

În cauză nu s-a dovedit că petentul a mai fost sancționat anterior pentru asemenea fapte, iar urmările faptei raportat la împrejurările în care s-a comis nu sunt de o gravitate deosebită, actul fiind anulat ulterior, și ca urmare potrivit articolului 5 raportat la articolul 21 alin.3 din OG nr. 2/2001, sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei ținând seama și de natura acesteia, de modul și mijloacele folosite la săvârșirea acesteia, de scopul și urmările produse, de circumstanțele personale ale contravenientului care se află la prima abatere de acest gen.

Sancțiunea juridică, inclusiv cea contravențională nu reprezintă un scop în sine ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate și îndrumare a făptuitorilor ca pe viitor să nu mai încalce un text de lege sancționator.

Față de cele arătate, Tribunalul în temeiul art. 480 din codul de procedură civilă va admite apelul declarat de petent și schimbând sentința atacată va admite în parte plângerea contravențională înlocuind sancțiunea amenzii cu sancțiunea avertisment, menținând în rest dispozițiile procesului-verbal atacat.

În apel nu s-au cerut cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite ca fondat apelul introdus de către A. V. împotriva sentinței civile nr. 587/2014 pronunțată de Judecătoria Hunedoara, județul Hunedoara și în consecință:

Schimbă sentința atacată în sensul că admite în parte plângerea petentului și înlocuiește cu avertisment amenda aplicată prin procesul-verbal . nr._/10.12.2013 întocmit de IJC-CCICLC - Hunedoara.

Menține în rest procesul-verbal.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică azi, 29.06.2015.

Președinte,Judecător,

D. CorinaMorcan I.

Concediu odihnă

Președinte Tribunal

T. C. M.

Grefier,

B. A. E.

M.I./B.A.E. – red. 4 ex.

30.07.2015

- jud. fond – C. A.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1040/2015. Tribunalul HUNEDOARA