Anulare act administrativ. Sentința nr. 1599/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1599/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 27-06-2014 în dosarul nr. 11398/99/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA II CIVILĂ-C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Ședința publică din 27 Iunie 2014
Instanța constituită din:
Președinte - S. T.
Grefier I.-P. V.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1599 C.A.
Pe rol fiind judecarea cauzei contencios administrativ și fiscal privind pe reclamant ., cu sediul în IASI, BLD. POITIERS, nr. 5A, J. IAȘI, reclamant . PRIN ADMIN. JUDICIAR . sediul în IASI, ZORILOR, nr. 11, J. IAȘI și pe pârât ADMINISTRAȚIA J. A FINANTELOR PUBLICE IASI, pârât D. G. REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE IASI, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 13.06.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când tribunalul, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru astăzi, când,
TRIBUNALUL
Prin cererea nr._ reclamanta S.C. A. C. S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâtele Agenția Județeană a Finanțelor Publice Iași și Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași, să se dispună anularea în parte a deciziilor nr._/2013, nr.1908/01.01.2012 și nr._/09.04._, emise de către A.F.P.M. Iași, cât și anularea deciziei nr.4465/22.07.2013, emisă de către D.G.F.P.J. Iași.
În motivarea cererii reclamanta a susținut că în motivarea respingerii ca nedepuse în termen a acestor contestații s-a reținut faptul că i-ar fi fost comunicate deciziile referitoare la plata accesoriilor la datele de 03.02.2012 și respectiv 24.04.2012 conform unor confirmări de primire existente la dosarul cauzei.
Precizează reclamanta faptul că nu a primit niciodată aceste decizii de impunere de efectuare a obligațiilor de plată accesorii și nici nu a primit copii ale confirmărilor de primire despre care se face vorbire, condiție în care își rezervă dreptul de a completa prezenta contestație după ce îi vor fi comunicate confirmările de primire despre care se face vorbire la fila 11 a deciziei 4465 din 22.07.2013.
Această decizie_/2013 este lovită de nulitate absolută deoarece încalcă prevederile articolelor 1235, 1236 alin. 1 și 1237 din Codul Civil la care se adaugă prevederile art.110, 111 și 141 Cod de procedură fiscală și art. 36 și 66 din Legea 85/2006.
Potrivit prevederilor art. 1235 – 1237 din Noul cod civil un act juridic este lovit de nulitate absolută atunci când motivul care a determinat încheierea actului este frauda la lege respectiv atunci când actul este doar mijlocul pentru a eluda aplicarea unei norme imperative.
În speță, decizia referitoare la obligații de plată accesorii este un titlu de creanță care devine titlu executoriu în conformitate cu prevederile art. 141 alin. 2 din Codul de procedură fiscală.
Așadar, acest act emis după data deschiderii procedurii, ce i-a fost comunicat la 03.01.2013, este scadent la data de 05.05.2013, potrivit prevederilor art. 111 alin. 2 din Codul de procedură fiscală și devine la această dată de 05.05.2013 titlu executoriu conform prevederilor art. 141 alin. 2 Codul de procedură fiscală.
Așadar, la data de 05.05.2013 urma a exista un titlu executoriu emis după data deschiderii procedurii ceea ce încalcă prevederile imperative ale art. 36 din Legea 85/2006.
Potrivit acestui text, la data deschiderii procedurii de insolvență nu se mai poate iniția nici o măsură de executare silită. Or, a emite după data deschiderii procedurii un document ce devine titlu executoriu tot după data deschiderii procedurii înseamnă a eluda dispozițiile imperative ale art. 36 din Legea 85/2006.
Prin contestațiile prealabile formulate a contestat (pentru toate cele 3 decizii) calcularea și impunerea de penalități de întârziere de 5% și respectiv de 15% aplicată la debitele ce au înregistrat întârziere la plata mai mari de 30 zile.
Aceste penalități au fost calculate în temeiul prevederilor art. 1201 alin. 2 literele b) și c) Cod de procedură fiscală.
Arată că nu datorează aceste penalități urmare a faptului că prevederile art.1201 alin. 2 literele b) și c) Cod procedură fiscală contravin principiului proporționalității consacrat prin prevederile art.5 alin. 4 din Tratatul fundamental al Uniunii Europene și ale art.5 din Protocolul 2 la Tratat privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității și pe cale de consecință nu pot fi aplicate pe plan intern date fiind prevederile exprese ale art. 148 alin. 2 din Constituție.
În drept reclamanta, a invocat Legea 554/2004, Cod procedură fiscală, depunând înscrisuri în dovedirea cererii.
Pârâtele au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea cererii, depunând în apărare documentația ce a stat la baza emiterii Deciziei nr.4465/22.07.2013.
Cererea reclamantei este nefondată.
Prin decizia nr.4465/22.07.2013 pârâta D.G.R.F.P. Iași a respins ce neîntemeiată contestația formulată de reclamanta S.C. A. C. S.R.L. împotriva deciziei nr._/25.03.2013, emisă de către A.J.F.P. Iași pentru suma de 8.557 lei, ca lipsită de obiect, contestația vizând suma de 66 lei și ca nedepuse în termen contestațiile promovate împotriva deciziilor nr.1908/10.01.2012 și nr._/09.04.2012.
I. Tribunalul reține, în baza probelor cauzei, că, la 25.03.2013, pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Iași, a emis decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii nr._, prin care a calculat în sarcina reclamantei S.C. A. C. S.R.L. suma de 8.589 lei, reprezentând accesorii pentru plata cu întârziere a impozitelor, taxelor și a contribuțiilor sociale.
Ulterior, prin decizia nr. 661/04.06.2013 pârâta A.J.F.P. Iași a procedat la corectarea evidentei fiscale, recalculând accesoriile până la data de 27.02.2013, atunci când Tribunalul Iași a pronunțat hotărârea de deschidere a procedurii de insolvență a debitoarei S.C. A. C. S.R.L.
Rezultă că susținerile reclamantei vizând nelegalitatea Deciziei nr._/25.03.2013 motivat de faptul că organul fiscal ar fi stabilit accesorii și după data deschiderii procedurii de insolvență sunt lipsite de temei.
De asemenea, Tribunalul consideră că instituirea obligației de plată a penalităților de întârziere de 5%, respectiv 15% reprezintă un mijloc adecvat de prevenire a neconformării a contribuabilului la obligația de plată la termen a contribuțiilor destinate bugetului general de stat, buget destinat, de altfel, acoperirii necesităților publice.
Simpla stabilire a unui procent ridicat de penalitate nu poate constitui o măsură disproporționată în condițiile în care valoarea totală a penalităților depinde și de întinderea perioadei în care contribuabilul a evitat plata contribuțiilor.
II .În privința soluției organului fiscal de respingere ca tardive a contestațiilor introduse de către reclamantă împotriva Deciziei nr.1908/10.01._ și a Deciziei nr._/09.04.2012, Tribunalul reține că Decizia nr.1908 a fost comunicată la data de 03.02.2012, așa cum rezultă din confirmarea poștală de primire de la fila 120 a dosarului.
În acest document se precizează că trimiterea a fost primită de către numita T. C., în calitate de Asistent Manager, care a și semnat.
Potrivit confirmării poștale de primire de la fila 118, decizia nr._/09.04.2012 a fost primită la 24.04.2012 de către aceeași persoană, T. C., ce a semnat de primire în calitate de secretară.
Constată instanța că ambele trimiteri poștale au fost comunicate la adresa la care are sediul și reclamanta S.C. A. C. S.R.L., respectiv Iași, bld. Poitiers nr. 5 A.
Referitor la persoana care a primit deciziile, T. C., instanța a procedat la audierea acesteia, în calitate de martoră, prilej cu care a declarat că recunoaște că îi aparține semnătura de pe confirmările poștale și că a predat documentele numitei E. D., reprezentant al S.C. A. C. S.R.L.
A mai arătat martora că exclusiv ea primea trimiterile poștale destinate societății reclamante, poșta lăsând corespondența la recepția unde lucra martora.
Având în vedere această depoziție, Tribunalul constată că a existat o comunicare reală către reclamantă a deciziilor nr.1908/10.02.2012 și nr._/09.04.2012, iar în raport de momentul trimiterii actelor administrativ - fiscale (03.02.2012 / 24.04.2012), contestațiile formulate de reclamantă, la 07.05.2013 apar a fi tardive, depășind termenul de 30 zile, prevăzut de art. 207 alin. 1 și 4 O.G. 92/2003.
În consecință, instanța va respinge acțiunea de față ca fiind nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea introdusă de către reclamanta S.C. A. C. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtele Administrația Județeană a Finanțelor Publice Iași și Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași .
Cu recurs în 15 zile de la comunicare, cererea depunându-se la Tribunalul Iași.
Pronunțată în condițiile prevăzute de disp.art.396 alin.2 c.proc.civ., la data de 27.06.2014.
Președinte, S. T. | ||
Grefier, I.-P. V. |
Red. Șt.T.
Tehnored. M.M.D.
6 ex./21.10.2014
| ← Refuz soluţionare cerere. Sentința nr. 2014/2014. Tribunalul IAŞI | Obligaţia de a face. Sentința nr. 1473/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
