Alte cereri. Sentința nr. 4753/2015. Tribunalul MARAMUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4753/2015 pronunțată de Tribunalul MARAMUREŞ la data de 09-12-2015 în dosarul nr. 4753/2015
cod operator 4204
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4753
Ședința publică din 9 decembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: V. P. - judecător
GREFIER: M. N. D.
Pe rol se află pronunțarea soluției la acțiunea formulată de către reclamantul P. J. MARAMUREȘ, cu sediul în Baia M., .. 46, în contradictoriu cu pârâtele .>, cu sediul în Gârdani, . și .>, cu sediul în Sălsig, ., având ca obiect alte cereri O.U.G. 64/2010.
Se constată că dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din 25 noiembrie 2015, concluziile și susținerile părților prezente fiind consemnate în încheierea de ședință ce face parte integrantă din prezenta, pronunțarea soluției s–a amânat la data de azi când, în urma deliberării s-a pronunțat hotărârea de mai jos:
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată sub numărul de mai sus reclamantul P. J. MARAMUREȘ, în contradictoriu cu comunele Gârdani și Sălsig a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să stabilească linia de hotar între . Sălsig.
În motivarea cererii de chemare în judecată s-a arătat că, potrivit prevederilor Legii nr. 7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare precum și a Ordinului Ministrului Administrației și Internelor nr. 534/2001 privind aprobarea normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general, prefectul județului a emis Ordinul nr. 174 din 26 august 2010 privind constituirea comisiilor de delimitare și marcare a unităților administrativ-teritoriale, în vederea derulării acțiunii de recunoaștere a limitelor unităților administrativ teritoriale, din cadrul proiectului RELUAT (Registru Electronic al Limitelor Unităților Administrativ Teritoriale ).
Comisiile astfel constituite au procedat la identificarea și recunoașterea limitelor unităților administrativ teritoriale, pe baza unui grafic întocmit de către Oficiul de cadastru și Publicitate imobiliară Maramureș.
In conformitate cu prevederile Legii nr.308 din 2006 pentru completarea Legii nr.351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, potrivit căruia " în cazul în care apar divergențe în procesul de delimitare teritorială a două sau mai multe unități administrativ teritoriale, prefectul mediază conflictul ", au fost întocmite un număr de 25 procese verbale de mediere, între reprezentanții unităților administrativ teritoriale unde au existat divergențe referitoare la recunoașterea și identificarea limitelor de hotar intrajudețene, din care în 10 situații s-a ajuns la un acord comun (procesele verbale au fost semnate fără obiecții), iar pentru 15 situații-tronsoane de hotar, procesele verbale fie n-au fost semnate de către una din părți, fie au fost semnate cu obiecții.
Potrivit Legii nr. 133/2012 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență nr.64/2010 privind modificarea și completarea Legii cadastrului și publicității imobiliare nr.7/1996, în termen de 15 zile de la . prezentei legi, documentațiile comisiilor de delimitare, în care procesele-verbale de delimitare a hotarelor nu au fost semnate sau au fost semnate cu obiecțiuni de membrii comisiei de delimitare, vor fi înaintate prefectului județului, de către Agenția Națională, prin instituțiile sale subordonate. P., în termen 30 de zile de la primirea documentației de delimitare, inițiază concilieri sau, în caz contrar, sesizează instanțele de contencios administrativ cu privire la acțiunea privind stabilirea hotarelor unităților administrativ-teritoriale.
În aceste condiții prefectul județului a stabilit, pentru data de 4.09.2012 respectiv 5.09.2012, la sediul OCPI Maramureș, întâlniri în vederea concilierii și stabilirii de comun acord a limitei de hotar, pentru cele 15 tronsoane în care procesele verbale fie nu au fost semnate de către ambele părți în cauză, fie au fost semnate cu anumite observații.
În procesul de identificare și recunoaștere a limitei teritoriale între . Sălsig, reprezentații celor două unități administrativ teritoriale au prezentat limite administrative în variante diferite .
Astfel varianta comunei Gârdani este marcată cu culoarea roșie pe anexa grafică a procesului verbal de identificare și recunoaștere a limitelor nr.127, iar varianta comunei Sălsig cu culoarea galbenă.
Potrivit mențiunilor din procesul verbal nr.l 18 :
Varianta comunei Gârdani pornește din punctul de trei hotare Gârdani-Sălsig-Bârsău spre sud pe Valea Borjugului, urcă spre nord pe după dealul lui B. până la limita cu pășunea B., continuă spre est pe lângă pășune, se frânge și o ia spre sud-est pe lângă coasta Borjugului, se frânge și coboară în continuare până la Valea Borjugului mergând pe aceasta până la drumul județean 108 D Gârdani-Cehu Silvaniei. Traversează acest drum și continuă traseul sinuos pe valea Borjugului în aval, până după fostele hale ale CAP. De aici își continuă traseul spre nord-est și nord printre parcelele agricole până în drumul de acces de la C.. Hotarul merge pe acesta în continuare spre est iar după părăsirea acestuia spre est sud-est printre terenuri agricole până la râul S., traversează Someșul și se termină în punctul de trei hotare Gârdani-Mireșu M.-Sălsig .
Varianta comunei Sălsig pornește din punctul de trei hotare Gârdani-Sălsig-Bârsău spre est prin pădure se frânge spre sud continuând pe liziera pădurii pe lângă pășune printre terenuri agricole până la valea Borjugului de unde continuă în aval până la drumul județean Gârdani-Cehu Silvaniei. apoi pe partea nordică a drumului până la intersecția cu drumul județean U.-Ardusat . Hotarul continuă sinuos spre sud apoi se frânge spre n5rd-est printre terenuri agricole până la valea satului de unde continuă în aval până la confluența cu râul S.. Traversează Someșul și se termină in punctul de trei hotare Gârdani-Mireșu M.-Sălsig.
Atât în procesul de mediere din data de 25 februarie 2011, concretizat cu Proces Verbal nr.21, cât și în urma concilierii din data de 4.09.2012, încheiat cu Proces Verbal nr.3, cele două părți nu au ajuns la un acord comun.
În drept, s-au invocat prevederile Legii nr. 133/2012, ale Legii nr. 351/2001 și cele ale Legii nr. 554/2004.
Prin întâmpinarea depusă la filele 70-72, . admiterea acțiunii în conformitate cu varianta nr. II din procesul-verbal nr. 127/12.10.2010. S-a arătat că, în vederea stabilirii liniei de hotar, instanța trebuie să pornească de la principiile cadru ale administrației publice locale, respectiv raportat la funcțiile exercitării autorității publice a cărei deziderat este urmărirea și protejarea interesului colectivităților locale. Astfel în procesul de delimitare a unităților administrative teritoriale se vor avea în vedere atât considerente de ordin politic, cât și de ordin economic, social, istoric și nu în ultimul rând, practic.
Astfel, trebuie făcută în primul rând diferența dintre exercitarea dreptului de proprietate asupra unui teren și exercitarea autorității administrative asupra acestuia. Procesul de delimitare se va face nu doar pornind de la titularul dreptului de proprietate asupra porțiunilor de teren în discuție, ci și în considerarea unor aspecte ce țin de exercitarea efectivă a prerogativelor de putere publice. Pe cale de consecință, urmează a se analiza situația dreptului de proprietate asupra terenurilor în discuție, inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunelor, includerea acestora în planurile urbanistice generale ale unităților administrativ teritoriale precum și proiectele privind valorificarea suprafețelor în litigiu.
Pentru aceste motive, aspectele invocate de intimata .” depusă la termenul din 05.06 nu constituie considerente suficient de puternice pentru a conduce la stabilirea liniei de hotar conform variantei nr. 1.
Prin întâmpinarea depusă la filele 42-44, pârâta . stabilirea liniei de hotar dintre cele două comune, conform variantei I. S-a arătat că, în realitate, . sub forma de comună în perioada 1930 -1940. Acest fapt este dovedit prin planurile existente la scara 1:2880, planurile concretuale ale comunei Gârdani, planurile și hărțile cu terenurile expropriate din . limita administrativ - teritorială existentă în acea perioadă.
Ulterior, începând cu anul 1940, localitatea Gârdani a fost inclusă la . 1988. în anii 1988 - 1989, localitatea Gârdani a făcut parte din . 1989 până în anul 2004 revine la .>
In anul 2004, prin Legea 84 din 5 aprilie 2004, este înființată . act normativ, ..
Legea 84 din 2004 nu a prevăzut obligativitatea consultării populației prin referendum și cu privire la planurile cadastrale de delimitare teritorială a comunelor înființate, respectiv reorganizate. Consultarea prin referendum s-a făcut doar cu privire la înființarea noii comune.
Necesitatea consultării populației prin referendum local cu privire la planurile cadastrale de delimitare teritorială a comunelor nou înființate a fost prevăzută în legea 308 din 2006, de modificare a Legii 351 din 2001.
Modalitatea în care . se stabili hotarul dintre . Sălsig se întemeiază pe prevederile art. 51, alin. 1 din Legea 351/2001, cu modificările ulterioare, care prevede că „Unitățile administrativ-teritoriale care se reînființează sunt delimitate și marcate teritorial pe baza vechilor hotare existente la data desființării lor. ", prevalându-se de vechile hărți cadastrale ale comunei Gârdani, din care reiese linia veche de hotar a fostei comune Gârdani.
Pe anumite porțiuni de teren, sunt limitele naturale ale Comunei Gârdani, de care nu se poate face abstracție. Un exemplu în acest sens este Valea Borjugului - element natural.
Limita administrativ-teritorială susținută de . cărora li s-a dat număr și denumire de „Carte Funciara Gârdani", ceea ce arată că, în perioada respectivă, localitatea Gârdani era comună. In acest sens sunt prevederile din Decretul - Lege 115/1938, secțiunea I, paragraful 1, art.2, care arată că „Cărțile funciare sunt întocmite si numerotate pe comune."
Cărțile funciare privitoare la imobilele din aceeași . al comunei (ex. CF 660 Gârdani, CF 632 Gârdani, CF nr.5 Gârdani), care împreună cu numerele topo aferente se regăsesc in hărțile precizate anterior.
Spre sud, unde drumul județean secționează parcele topografice în două, este necesar a se stabili limita de hotar conform limitelor de nr. top., iar nu pe linia urmată de drum. Și aceasta deoarece s-ar ajunge la a se secționa de către limita de hotar un teren aparținând unui singur proprietar, urmând ca acesta să dețină parte din nr. top. în . parte în .>
În legătură cu acest din urmă act procedural intitulat de către emitentul său „cerere”, instanța, contrar celor afirmate de către reprezentantul . natura acestuia îl apropie mai degrabă de întâmpinare, decât de o cerere reconvențională. Pârâta . actului, vine să propună varianta sa de grănițuire, în condițiile în care, prin specificul său, această acțiune, promovată de către prefect, nu implică formularea de către reclamant a unui petit care să propună o variantă de grănițuire, ci supune atenției instanței divergențele de opinie ale celor două unități administrativ-teritoriale, care, la rândul lor, în fața instanței au posibilitatea să-și prezinte punctele de vedere. În consecință, susținerile . analizate ca apărări, fără ca în dispozitivul prezentei hotărâri să se reflecte o soluție dată asupra unei cereri reconvenționale.
Pe fondul cauzei, analizând actele dosarului, instanța reține următoarele:
Prin Ordinul nr. 174/26 august 2010 emis de prefectul Județului Maramureș s-au constituit comisiile de delimitare și marcare a unităților administrativ-teritoriale, în vederea derulării acțiunii de recunoaștere a limitelor unităților administrativ teritoriale din cadrul proiectului RELUAT (Registru Electronic al Limitelor Unităților Administrativ Teritoriale).
Urmare a activității desfășurate de către comisii, s-a constatat existența unor divergențe legate de limitele administrative ale comunelor Gârdani și Sălsig, reprezentanții celor două unități administrativ teritoriale prezentând variante diferite de delimitare.
Conform art. II din Legea nr. 133/2012, în termen de 15 zile de la . legii, documentațiile comisiilor de delimitare, în care procesele-verbale de delimitare a hotarelor nu au fost semnate sau au fost semnate cu obiecțiuni de membrii comisiei de delimitare, vor fi înaintate prefectului județului, de către Agenția Națională, prin instituțiile sale subordonate. P., în termen 30 de zile de la primirea documentației de delimitare, inițiază concilieri sau, în caz contrar, sesizează instanțele de contencios administrativ cu privire la acțiunea privind stabilirea hotarelor unităților administrativ-teritoriale.
În condițiile în care încercarea prefectului județului de conciliere a celor două puncte de vedere divergente nu s-a soldat cu stingerea divergențelor, în virtutea prevederilor art. II din Legea nr. 133/2012, la solicitarea prefectului, instanța este chemată să soluționeze conflictul ivit intre cele două comune pârâte.
În scopul soluționării cauzei, instanța a dispus efectuarea unei expertize topografice, întocmită în cauză de către inginer expert P. G..
Raportul de expertiză a fost depus în cauză la filele 121-151, fiind completat prin suplimentul la raport depus la filele 189-193.
Conform constatărilor expertului, ambele comune au prezentat câte un traseu de aproximativ 8 km. Diferența dintre cele două trasee generează patru zone de litigiu: zona I – în suprafață de 151,3 ha, formată din 4 corpuri, corpurile 1, 2, 3 teren forestier, iar corpul 4 tufărișuri; zona II - în suprafață de 1,66 ha - situată între culmea Borjugului și valea Borjugului, și este formată din două corpuri, unul la nord de canalul situat sub coasta Borjugului și celălalt la sud de canal; zona III- în suprafață de 8,83 ha, este formată din 2 corpuri: corpul 1 situat între drumul DJ 108D valea Borjugului și drumul DJ 108A, corpul 2 situat între drumul DJ 108A și valea Borjugului; zona IV- în suprafață de 8,12 ha este situată în partea de est a hotarului în apropierea Someșului și este formată din două corpuri: corpul 1 situat în partea vestică la sud de drumul de exploatare și corpul 2 mărginit la nord de canal, la sud de drum de exploatare, la est de S. și la vest de drum de exploatare.
Expertul propune o linie de hotar prezentată în anexa nr. 20 ca reprezentare globală și pe zone în anexele 21-24.
Urmare a lămuririlor aduse în cauză prin suplimentul la raport, instanța apreciază că varianta propusă este cea conform căreia se impune a se efectua delimitarea dintre cele două unități administrative aflate în litigiu.
Aliniamentul 1-2-3-4-B85-B84-B87-5-6-7-8-9-10-11-12-13-14 din anexa nr. 20 la raport se apropie considerabil de vechea linie de hotar, la care instanța este obligată să se raporteze, atât din perspectiva art. 51 din Legea nr. 35/2001, cât și dată fiind natura acțiunii cu soluționarea căreia a fost învestită, acțiune prin care trebuie să se tindă la reconstituirea hotarului care, la origine a fost nelitigios și care separă limitele teritoriale ale celor două comune învecinate. Din rațiuni de ordin practic, de la acest principiu se impune a se recunoaște necesitatea aplicării unor soluții ce se îndepărtează într-o oarecare măsură de la vechea linie de graniță. Astfel încât, în zona 1 de litigiu, în zona bornelor silvice B84 și B85, întrucât vechea linie de hotar trecea foarte aproape de borne, pentru a se evita traversarea unității amenajistice de linia de hotar și pentru ca limita silvică să coincidă cu limita UAT, aliniamentul liniei de mejdă va trece prin bornele silvice B84 și B85. În ceea ce privește zonele II, III și IV s-a urmărit de asemenea ca parcelele aflate în proprietatea a diverse persoane să nu fie traversate de linia de hotar, pentru a se ajunge astfel la inconvenientul ca o parte din parcelă să se situeze într-o comună, iar cealaltă parte în .>
Date fiind concluziile raportului de expertiză, asumate de către ambele comune aflate în litigiu, instanța, în temeiul art. II din Legea nr. 133/2012, va admite acțiunea, conform dispozitivului prezentei hotărâri.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de către reclamantul P. J. MARAMUREȘ, cu sediul în Baia M., .. 46, în contradictoriu cu pârâtele .>, cu sediul în Gârdani, . și .>, cu sediul în Sălsig, ..
Stabilește linia de hotar dintre .. Sălsig pe aliniamentul 1-2-3-4-B85-B84-B87-5-6-7-8-9-10-11-12-13-14 din anexa nr. 20 din raportul de expertiză întocmit de inginer expert P. G., care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 9 decembrie 2015.
PREȘEDINTEGREFIER
V. P. M. N. D.
Red.P.V./T.red. M.N.D.
29.01.2015/ 5 ex.
| ← Anulare act de control taxe şi impozite. Sentința nr. 89/2016.... | Refuz acordare drepturi protecţie sociala. Sentința nr.... → |
|---|
