Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 793/2014. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 793/2014 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 15-12-2014 în dosarul nr. 14695/225/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 793/2014
Ședința publică de la 15 Decembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. L. B.
Judecător A. B.
Grefier Tudorița I.
Pe rol judecarea apelului formulat de către apelantul-petent G. M. împotriva sentinței nr.2272/16.06.2014 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE M., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la dosar a fost înaintată o copie lizibilă a procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ din 05.11.2013, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, prin adresa nr._ din 04.12.2014 emisă de I. M. și față de faptul că părțile solicită judecarea cauzei în lipsă, instanța constată apelul în stare de judecată și îl reține spre soluționare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, la data de 07.11.2013 sub nr._, petentul G. M. a solicitat în contradictoriu cu intimatul I.P.J. M., în principal, anularea procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 05.11.2013 cu consecința exonerării de la plata amenzii contravenționale aplicate și a ridicării măsurii complementare a suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 90 de zile, iar în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului și ridicarea măsurii complementare sau reducerea perioadei de suspendare la minimul general prevăzut de lege.
În fapt, a arătat că, prin procesul verbal atacat a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 720 lei și suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 90 de zile, reținându-se că, la data de 05.11.2013, a fost surprins de aparatul radar conducând autoturismul marca Mercedes, cu numărul de înmatriculare_, pe DN 6 în raza localității Șimian, cu o viteză de 170 km/h, peste limita legală admisă pentru porțiunea respectivă de drum.
Petentul a arătat că, procesul verbal de contravenție atacat nu îndeplinește condițiile de fond și de formă prevăzute de lege.
Astfel, petentul a învederat că, procesul verbal de contravenție nu conține arătarea împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, nu indică în mod clar locul unde a fost încheiat procesul verbal, fiind indicată ,,localitatea Șimian” și locul săvârșirii faptei, indicându-se doar „DN6 – Șimian”.
În procesul verbal de contravenție nu a fost menționat locul exact în care a fost surprins de aparatul radar, pentru ca să se poată aprecia care este viteza maximă admisă pe acel sector de drum iar în lipsa acestei precizări nu se poate face dovada săvârșirii faptei contravenționale reținute în sarcina sa.
Nu a fost menționată marca și . radar și nici numărul de înmatriculare al mașinii pe care era instalat, dacă acest aparat era omologat și verificat, din punct de vedere metrologic, conform dispozițiilor O.U.G. nr. 195/2002, modificată, art. 6, pct. 2
În procesul verbal de contravenție nu s-a menționat perioada în care a fost suspendat dreptul de a conduce, făcându-se mențiuni doar cu privire la sancțiunea amenzii contravenționale aplicate și la măsura tehnico-administrativă a ridicării permisului de conducere, motiv de nulitate relativă a procesului verbal de contravenție, conform dispozițiilor O.U.G. nr. 195/2002, art. 96 alin. 1 și 3, care prevăd că, sancțiunea complementară se aplică prin procesul verbal de contravenție.
Petentul a învederat de asemenea că, nu i s-a prezentat înregistrarea video și nici o altă dovadă în susținerea celor reținute în procesul verbal în sarcina sa.
Faptele consemnate în procesul verbal nu au fost constate personal, prin propriile simțuri de agentul constatator și ca atare nu se bucură de prezumția de legalitate, iar pe de altă parte agentul constatator nu a indicat împrejurările ce pot servi la aprecierea gravității faptei.
De asemenea petentul a considerat că, sancțiunea aplicată este foarte aspră, mai ales sub aspectul sancțiunii complementare aplicate și a apreciat că se putea aplica sancțiunea avertismentului, raportat la gradul de pericol al faptei săvârșite, conform dispozițiilor art. 5 alin. 5 și art. 21 alin.3 din O.G. nr. 2 /2001 care prevăd că, sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gravitatea faptei.
Petentul a solicitat, în dovedirea plângerii formulate încuviințarea probei cu înscrisuri.
Petentul a depus în susținerea plângerii formulate, în original, procesul verbal de contravenției ., nr._ din 05.11.2013, copie certificată conform cu originalul după Dovada . nr._/05.11.2013
În drept, petentul și-a întemeiat plângerea contravențională pe dispozițiile O.G.2/2001, art. 16, 17, 31 și 32.
S-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, de către petent, conform art. 583 Cod procedură civilă.
Cererea a fost legal timbrată.
Prin rezoluția din data de 13.11.2013, s-a dispus comunicarea cererii de chemare în judecată către intimat cu mențiunea că are obligația de a depune întâmpinare în termen de 25 de zile de la primirea comunicării, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai propune probe și a invoca excepții în afara celor de ordine publică.
La data de 04.12.2013, intimatul I.P.J. M. a depus la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii, ca neîntemeiată și menținerea procesului verbal de contravenție atacat, ca valabil încheiat.
În motivare, intimatul a arătat că, la data de 05.11.2013, ora 11:32, a fost înregistrat cu aparatul radar, autoturismul cu numărul de înmatriculare_, condus de petent, care circula cu viteza de 107 km/h, în localitatea Șimian, județul M., pe un sector de drum cu limită de viteză de 50 km/h, depășind astfel limita legală cu 57 km/h, iar după oprirea regulamentară, agentul constatator a constatat că petentul nu purta centură de siguranță.
În consecință, s-a încheiat procesul verbal de contravenție . nr._, prin care petentul a fost sancționat pentru încălcarea prevederilor art. 121 alin.1 din H.G. nr. 1391/2006, respectiv pentru depășirea vitezei legale cu peste 50 km/h, cu amendă contravențională în cuantum de 720 lei și i s-a reținut permisul de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 90 de zile, conform art. 102 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002, republicată cu modificările și completările ulterioare.
Totodată, petentul a fost sancționat contravențional cu avertisment, potrivit prevederilor art. 108 alin. 1 lit. a pct. 3 din O.U.G. nr. 195/2002, pentru nerespectarea obligației de a purta, în timpul circulației pe drumurile publice, centura de siguranță.
Intimatul a precizat că, aparatul a fost verificat metrologic, conform buletinului de verificare metrologică nr._/17.04.2013, valabil la data constatării faptei, iar agentul constatator a fost autorizat să desfășoare activități de utilizare și exploatare a aparatului radar, conform atestatului nr._/23/21.05.2013.
În susținerea întâmpinării depuse, intimatul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și proba cu înregistrarea video a faptei contravenționale.
Intimatul a atașat la întâmpinare următoarele înscrisuri: buletinul de verificare metrologică a aparatului radar, raportul agentului constatator, atestat operator ,,AUTOVISION”, CD-ul privind abaterea săvârșită.
Intimatul a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Instanța a procedat la comunicarea către petent a întâmpinării depuse de intimat, cu mențiunea că are obligația de a depune răspuns la întâmpinare întru-un termen de 10 zile de la primirea comunicării .
Petentul nu a formulat răspuns la întâmpinare.
În scop probator, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei și proba cu înregistrarea și proba cu înregistrarea video a faptei contravenționale.
Judecătoria Drobeta Turnu Severin, prin sentința nr.2272/16.06.2014, a respins ca neîntemeiată plângerea contravențională.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ întocmit la data de 05.11.2013 de către un agent constatator din cadrul intimatului, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 720 lei pentru fapta prevăzută de art. 108 alin. 1 lit. a pct. 3din OUG nr. 195/2002 ȘI h. g. 1391/2006.
În fapt, s-a reținut că la data de 05.11.2013, petentul a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ care rula cu viteza de 107 km/h în localitatea ȘIMIAN, Jud. M., pe un sector de drum cu limită de viteză de 50 km/h, depășind astfel viteza legală cu 57 km/h.
Împotriva procesului verbal contestat, petentul a formulat plângere contravențională în termenul legal, prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
În temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție pe baza declarațiilor petentului și ale persoanelor citate, dacă se prezintă, precum și a altor probe prevăzute de lege, în scopul asigurării garanțiilor de procedură aplicabile în materie penală, ca de exemplu respectarea prezumției de nevinovăție (A. c. României, par. 66).
În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal, instanța reține că acesta cuprinde toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
În consecință, instanța constată legalitatea procesului-verbal contestat și va proceda la analiza temeiniciei acestuia.
În acest sens, instanța reține că situația de fapt consemnată în procesul-verbal contestat este conformă cu realitatea. Astfel, viteza cu care a fost depistat petentul, respectiv 107 km/h, a fost stabilită cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, conform buletinului de verificare metrologică emis în data de 17.04.2013 (f. 38).
În ceea ce privește sancțiunea aplicată, raportat la dispozițiile art. 5 alin. 5 și ale art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța apreciază că aceasta a fost corect individualizată, fiind aplicat minimul amenzii contravenționale prevăzut de lege.
Raportat la datele speței, care evidențiază atitudinea procesuală nesinceră a petentului, instanța nu și-a putut forma convingerea în sensul că acesta nu va mai repeta fapta în lipsa aplicării unei amenzi contravenționale. Altfel spus, înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment nu este de natură să asigure corectarea comportamentului contravenientului.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel petentul G. M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, considerând că a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
A solicitat admiterea apelului formulat, schimbarea în tot a hotărârii apelate, iar pe fond admiterea plângerii contravenționale așa cum a fost formulată, respectiv, în principal, anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . Nr._ / 05.11.2013, cu consecința exonerării de la plata amenzii aplicate și a înlăturării măsurii complementare a reținerii permisului
de conducere, iar ,în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea "avertisment" și înlăturarea măsurii complementare a reținerii permisului de conducere pentru 90 de zile, reducere sancțiunii complementare la minimul general prevăzut de legislație.
A motivat că prin plângerea contravenționala înregistrata sub nr._ pe rolul Judecătoriei Dr.Tr.S., a contestat procesul verbal de contravenție . Nr._ / 05.11.2013 prin care s-a reținut in sarcina sa că se face vinovat de săvârșirea contravenției prevăzuta de art.102, alin.(3), lit.e) din OUG Nr.195/2002 R, fiind sancționată în temeiul art.102, alin.(3) din O.U.G. nr.l95/2002, cu reținerea permisului de conducere si amenda contravenționala in cuantum de 675,00 Lei.
In motivarea plângerii a arătat faptul că în data de 05.11.2013, a circulat pe DN6 și în localitatea Șimian a fost oprit de un agent de circulație care i-a întocmit procesul verbal de constatare a contravenției . Nr._ / 05.11.2013 prin care am fost amendat cu amenda contravenționala de 720 lei.
A considerat că procesul verbal este netemeinic si nelegal, întrucât nu circula cu viteza neadecvată și nu am avut alte nereguli.
A menționat faptul că știe cu exactitate cât indica kilometrajul aparatului de bord, și anume 95 Km./ora, pentru că, înainte de a fi oprit de echipajul de politie, s-a angajat într-o depășire și a fost obligat să accelereze, altminteri nu ar fi avut nici măcar 95 km./ora cât arăta indicatorul de bord.
Astfel, a contestat săvârșirea contravenției reținuta în sarcina sa de agentul de poliție, în sensul că nu a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_, în localitate cu o viteză peste limita legală admisă, respectiv 100 km./oră (nefiind lizibilă în mod clar ultima cifră scrisă în procesul verbal), ci cu o viteză de 95 de km./oră, astfel cum arata indicatorul la bordul mașinii.
Prin sentința civila Nr.2272 pronunțata de Judecătoria Drobeta Turnu Severin la data de 16.06.2014 in dosarul Nr._, instanța de judecata a respins plângerea formulata împotriva procesului verbal . Nr._/05.1.2013.
Consideră ca fiind netemeinica și nelegala sentința civila Nr.2272 pronunțata de Judecătoria Drobeta Turnu Severin la data de 16.06.2014 în dosarul Nr._, respectiv criticabil modul de întocmire a procesul verbal de constatare si sancționare a contravențiilor și mult prea gravă sancțiunea luată, pentru următoarele motive:
- Procesul verbal de contravenție trebuie să îndeplinească condițiile de fond și de forma prevăzute de lege, sancțiunea nerespectării acestora atrăgând consecința nulității absolute a actului, în condițiile nerespectării unor dispoziții de natură imperativă a legii sau anularea actului pentru nelegalitate în situația nerespectării celorlalte dispoziții.
Art.180 alin.(l) din Hotărârea Nr.1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a O.U.G. Nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice prevede că în cazul în care constată încălcări ale normelor rutiere, agentul constatator încheie un proces-verbal de constatare a contravenției, potrivit modelului prevăzut în anexa nr.lA, care va cuprinde în mod obligatoriu: data, ora si locul unde este încheiat; gradul profesional, numele si prenumele agentului constatator, unitatea din care acesta face parte; numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reședința contravenientului, numărul și . de identitate ori, în cazul cetățenilor străini, al persoanelor fără cetățenie sau al cetățenilor români cu domiciliul în străinătate, . numărul pașaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberării acestuia si statul emitent; descrierea faptei contravenționale, cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravitații faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește si se sancționează contravenția; numărul punctelor - amenda aplicate si valoarea acestora, posibilitatea achitării de către persoana fizica, in termen de cel mult doua zile lucrătoare, a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, sancțiunea contravenționala complementara aplicata si/sau măsura tehnico - administrativă dispusa; indicarea societății de asigurări, in situația in care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație din care au rezultat numai pagube materiale; termenul de exercitare a caii de atac, semnătura agentului constatator si instanța la care se depune plângerea.
Procesul verbal de constatare a contravenției nu conține arătarea împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei:
-NU indică în mod clar locul unde a fost încheiat procesul-verbal (este indicata "localitatea Șimian" fapt ce nu corespunde realității întrucât procesul verbal a fost încheiat pe DN6 - după ieșirea din localitatea ȘIMIAN) și locul săvârșirii contravenției, indicându-se doar "DN6 - S.".
-NU menționează, deși ar fi trebuit, locul exact în care ar fi fost surprins de aparatul radar, pentru ca să se poată ști care este viteza maximă admisă pe acel sector de drum pentru mașina cu care circula. In lipsa acestei precizări, nu există dovada încălcării de el a dispozițiilor legale in materie;
Atâta timp cât din procesul verbal nu se poate stabili în mod cert dacă autoturismul condus de el era sau nu în localitate, nu exista dovada presupusei încălcări a normelor rutiere de către el la data de 05.11.2013;
-NU este trecuta marca și . radar, și nici numărul de înmatriculare al mașinii pe care era instalat, obligație prevăzuta de art.16, alin. l din O.G. Nr.2 / 2001(„precum si arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravitații faptei");
-NU a fost trecut faptul ca a solicitat să i se facă dovada că aparatul radar montat pe autoturismul de poliție este omologat și verificat metrologic conform dispozițiilor legale, obligație prevăzută de art.121, alin.2 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. Nr.195 / 2002 privind circulația pe drumurile publice;
Aceste date trebuie trecute in mod obligatoriu (art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2001), sens în care apreciază că acestea sunt motive de anulare a procesului verbal.
Hotărârea asupra sancțiunilor contravenționale complementare se comunică în scris contravenientului în termen de cel mult 5 zile de la data constatării faptei.
Acest termen este de decădere, depășirea lui atrăgând imposibilitatea luării sancțiunii complementare în cauză, soluție care se impune deoarece comunicarea hotărârii asupra sancțiunii are ca finalitate clarificarea situației și constituie, totodată momentul de la care poate fi atacată hotărârea.
Menționează că în procesul verbal nu se menționează că a fost aplicată sancțiunea complementara a reținerii permisului de conducere și nu i-a fost comunicată o hotărâre în acest sens.
Sancțiunea complementara a reținerii permisului de conducere se dispune de agentul constatator prin procesul-verbal, iar plângerea contravenționala investește instanța cu verificarea tuturor aspectelor acestuia.
Potrivit art.96, alin.(l) din O.U.G. Nr.195 / 2002, republicata,: „Sancțiunile contravenționale complementare au ca scop înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii altor fapte interzise de lege și se aplică prin același proces-verbal prin care se aplică și sancțiunea principala a amenzii sau avertismentului".
Iar potrivit art.96, alin.(3), din același act normativ: „Pentru încălcarea unor norme la regimul circulației, pe lângă sancțiunea principala sau, după caz, una dintre sancțiunile contravenționale complementare prevăzute la alin.(2) lit.c), d) sif), in cazurile prevăzute la art.108 alin.(l) se aplica si un număr de 2, 3, 4 sau 6 puncte de penalizare".
Totodată, art.21, alin.(l) din O.G. Nr.2/2001 prevede faptul că: „În cazul în care prin actul normativ de stabilire și sancționare a contravențiilor nu se prevede altfel, agentul constatator, prin procesul-verbal de constatare, aplică și sancțiunea".
Din aceste dispoziții legale rezultă că regimul de aplicare a sancțiunilor contravenționale, atât principale, cât și complementare, este strict reglementat.
In acest sens, competența de a aplica sancțiunile revine exclusiv polițiștilor care au calitatea de polițiști rutieri, iar despre fiecare sancțiune aplicată trebuie să se facă mențiune în cuprinsul procesului verbal întocmit de aceștia, urmând ca, în cazul în care contravenientul formulează plângere împotriva acestuia, instanța sa aibă posibilitatea să analizeze legalitatea și temeinicia lor.
În cazul în care agentul constatator nu dispune prin procesul verbal și aplicarea măsurii complementare a suspendării dreptului de a conduce și perioada pentru care acest drept este suspendat, rezulta că, „sancțiunea pur și simplu nu poate produce efecte în lipsa dispunerii ei, astfel încât instanța investita cu o plângere contravenționala, va trebui sa constate inexistenta măsurii complementare cu consecințele de rigoare" (D. C., Ghidul Contravenientului la radar. Editura C.H.B., București 2009, p.39).
Examinând cuprinsul procesului verbal contestat, se constată că în acesta s-a făcut mențiuni doar despre sancțiunea principală aplicată - amenda contravenționala și despre măsura tehnico - administrativă a reținerii permisului de conducere, fără însă a se menționa de către agentul constatator perioada în care este suspendat dreptul de a conduce pe drumurile publice.
Întrucât atat O.U.G. Nr.195 / 2002 prin articolul 96, alin.(l) si alin.(3), cat si Legea cadru in materie contraventionala - O.G. Nr.2/2001 - art.21, prevăd in mod expres faptul ca: „SANCȚIUNEA COMPLEMENTARA SE APLICA PRIN PROCESUL VERBAL CONTRAVENȚIONAL", iar agentul constatator a menționat in procesul verbal contestat doar sancțiunea pecuniara si sancțiunea tehnico - administrativa de reținere a permisului de conducere, fără însă a menționa perioada în care dreptul de a conduce este suspendat, solicită constatarea nulității relative a procesului verbal contestat, ca urmare a nerespectării de către agentul constatator a prevederilor legale în materie, și să admită plângerea contravențională formulată.
F. de cele expuse mai sus, lipsa menționării în procesul verbal a faptului ca a fost reținut permisului de conducere are drept consecința ineficienta măsurii tehnico - administrative a reținerii permisului de conducere care a fost prevăzută de legiuitor tocmai în ideea de a se asigura respectarea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce.
Pentru toate aceste motive a solicitat admiterea apelului formulat, respectiv a plângerii contravenționale formulate, și anularea procesului verbal contestat ca urmare a nerespectării de către agentul constatator a prevederilor legale aplicabile în materie (în acest sens pronunțându-se și Judecătoria Târgu N. prin sentința Nr.1341 din 14.05.2009 și, Tribunalul B. prin Decizia din data de 31.03.2009).
Față de fapta sancționată, învederează instanței de judecată faptul că nu recunoaște săvârșirea contravenției și depășirea vitezei legale de circulație în modalitatea constatată.
Nu i s-a prezentat nici o dovada de către agentul constatator în susținerea celor prezentate în procesul verbal, nu am văzut înregistrarea video la care se face referire si nici măcar nu știe dacă agentul constatator care a întocmit procesul verbal este același cu cel care a constatat săvârșirea contravenției {acesta ar fi un alt motiv de nulitate a procesului verbal contestat).
In plus, nu se arată nicăieri în procesul verbal locul exact {km la care ar fi fost surprins de aparatul radar) unde s-a săvârșit contravenția pe DN6, fapt relevant în aprecierea gravității faptei întrucât el se afla în apropierea semnului care indică sfârșitul localității când a fost înregistrat cu aparatul radar, iar la . a existat sau cel puțin el nu l-a văzut) indicator de intrare in localitate.
Cât privește faptul că înregistrarea a fost efectuată de aparatul radar, arată următoarele:
-O.U.G. 195/2002 modificata si completata prin O.U.G. 69/2007 prevede la art.6 pct. 20 ca dispozitivul destinat măsurării vitezei este un mijloc tehnic omologat si verificat metrologic.
-Conform articolului 21 din O.G. Nr.20/1992 se supun controlului metrologic al statului măsurătorile efectuate asupra unor mărimi ce afectează interesele cetățenilor cum ar fi viteza autovehiculelor.
-Art. 23 din O.G. 25/2007 stipulează ca persoanele juridice care montează mijloace de măsurare prevăzute la art.15 alin. 1 (anexa nr. 2 din ordonanța) trebuie sa solicite și să obțină emiterea de către Biroul R. de Metrologie Legala, avize pentru reparare, certificate de aprobare model, avize metrologice, avize pentru montarea mijloacelor de măsurare. - Art. 109 pct. 2 din O.G. 195/2002 si art. 181 din HG 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 prevăd ca "constatarea contravențiilor se poate face si cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate omologate si verificate metrologic iar acest fapt trebuie consemnat in procesul verbal de constatare a contravenției."
Mai mult agentul constatator avea obligația de a avea asupra lui si sa prezinte certificatul de omologare a aparatului radar eliberat de către Biroul R. de Metrologie Legala, buletinul de verificare metrologica cu termen de valabilitate 12 luni de la data efectuării verificării si autorizația de operator radar al acestuia.
Faptele consemnate in procesul verbal nu au fost constatate personal, prin propriile simțuri de agentul constatator și pe cale de consecință acesta nu se bucură de prezumția de legalitate, iar pe de alta parte agentul constatator nu a indicat împrejurările ce pot servi la aprecierea gravitații faptei.
Apreciază ca nelegală aceasta modalitate de încheiere a procesului verbal, prin acea că, de cele mai multe ori, face imposibil controlul instanței cu privire la existenta faptei.
Faptul ca O.G. 2/2001 nu prevede expres obligația agentului constatator de a indica mijloacele de proba în baza cărora a stabilit existenta faptei și a aplicat sancțiunea se explică prin aceea că legiuitorul a avut în vedere situația tip, aceea în care agentul constata personal săvârșirea faptei.
Totuși art.16 din O.G. Nr.2 / 2001, obliga pe cel ce încheie procesul verbal să arate toate împrejurările ce pot servi la aprecierea gravitații faptei.
Cu atât mai mult, consideră că, în situația în care agentul constatator nu a constatat personal săvârșirea faptei, acesta este obligat, în primul rând, să arate toate împrejurările care pot servi la dovedirea existentei acesteia .
In acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg (cazul A. contra României), in privința prezumțiilor si a limitelor rezonabile pe care statele nu trebuie sa o depășească in folosirea lor, consideră ca una din limitele pana la care sa acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie sa fie data de constatarea personala a faptei de către agent. Astfel doar daca fapta este constatata personal, prin propriile simțuri, procesul verbal, legal întocmit, se va bucura de prezumția de temeinicie, situație care nu este aplicabila in speța.
In speța agentul constatator nu a constatat personal fapta contravenționala situație in care prezumția de temeinicie nu poate funcționa, întrucât nu își găsește rațiunea. Motivul pentru care actele administrative sunt înzestrate cu aceasta caracteristica este încrederea în faptul că organul emitent autoritatea (agentul în aceasta situație) consemnează exact faptele pe care le constata, fără alte adăugiri sau denaturări ale realității.
Conform jurisprudenței Curții in speța ar trebui sa opereze "prezumția de nevinovăție" reglementate de paragraful 2 al articolului 6 din Convenție. Chestiunea analizata de Curte in cazul amintit si in general in plângerile contravenționale, este ca petentului i se cere sa răstoarne prezumția de legalitate si de temeinicie a procesului, presupunând ca procesul verbal nu cuprinde omisiuni care sa conducă la nulitatea lui, petentului, pentru a-i fi admisa plângerea, i se cere sa dovedească contrariul situației de fapt reținute in procesul verbal.
Așa cum retine Curtea, practica cvasi-unanima a instanțelor naționale in astfel de cauze, se bazează pe regula cuprinsa in art.1169 din vechiul Cod civil, respectiv art.249 din Noul Cod de Procedura Civila, conform căruia cel care face o propunere înaintea instanței trebuie sa o dovedească. Aceasta modalitate încalcă din start cerința referitoare la sarcina probei, care, in mod normal, ar trebui sa aparțină celui ce acuza, in speța, organul constatator al contravenției.
Aprecierea Curții este corecta iar instanțele consideră ca au obligația sa nu aplice prezumția de legalitate si temeinicie la acele procese verbale încheiate de agenții constatatori care nu au constatat personal existenta faptei si care au stabilit existenta faptei pe baza unor înregistrări efectuate de aparate de măsurare a vitezei.
In cauza Lutz c. Germaniei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, reiterând argumentele din cauza Ozturk c. Germaniei privind faptul ca generalitatea normei si caracterul punitiv si represiv al sancțiunii sunt suficiente pentru a considera fapta ca „acuzație in materie penala" a analizat inclusiv respectarea prezumției de nevinovăție in procedurile supuse analizei, statuând astfel expres faptul ca aceasta prezumție este aplicabila in acest tip de cauze privind incalcarea regimului circulației rutiere.
In cauza A. împotriva României, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a considerat ca, deși instanța competenta sa statueze asupra unei plângeri împotriva unui proces verbal contravențional este obligata sa verifice depunerea plângerii in termen legal si sa-1 asculte pe autorul acesteia, autoritatea care a aplicat sancțiunea si martorii indicați in procesul verbal si in plângere, legislația contravenționala nu conține expres garanții de procedura aplicabile in materie penala, precum respectarea prezumției de nevinovăție.(...) Curtea este de părere ca, dacă depenalizarea contravenției nu pune probleme in sine, nerespectarea garanțiilor fundamentale - intre care prezumția de nevinovăție - care protejează individul in fata posibilelor abuzuri ale autorităților pune o problemă fata de art.6 din Convenție.
De asemenea, Curtea a apreciat ca retragerea permisului de conducere ține de dreptul de a conduce un vehicul care este de o mare utilitate pentru viața curenta a oricărei persoane sau pentru exercițiul unei activități profesionale de aceea, iar măsura retragerii de puncte care sa duca la reținerea permisului de conducere are un caracter preventiv, dar si un caracter punitiv si disuasiv ( Malige c. France, 23.09.1998.).
Instanța constata ca, potrivit art.20 alin.(2) din Constituția României, daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte si legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului in care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.
Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care, definind in mod autonom noțiunea de acuzație in materie penala, in raport de cele trei criterii alternative stabilite, calificarea in dreptul intern, natura faptei si natura si gradul de severitate al sancțiunii aplicate, a statuat ca scopul interpretării date dispozițiilor art.6 din Convenția europeana a drepturilor omului, in sensul ca noțiunea de ""acuzație in materie penala" include si domeniul contravențional, a fost acela de a asigura aceeași garanții procesuale celor învinuiti de săvârșirea unei contravenții ca si celor invinuiti de săvârșirea unei infracțiuni (Sporrong si Lonnroth contra Suediei - 1982; Ozturk contra Germaniei -1984; Lutz contra Germaniei - 1987), neputand lipsi dintre acestea prezumția de nevinovăție instituita prin art.6.2 din Convenție (A. contra României, 4.10.2007).
De asemenea prin Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțata în cauza Neata contra României din data de 18.11.2008, Curtea a reamintit ca in materie penala, problema administrării probelor trebuie privita prin prisma paragrafelor 2 si 3 ale articolului 6, iar sarcina probei revine acuzării, dubiul profitând persoanei acuzate. In plus, acuzării ii revine sarcina sa ii prezinte persoanei in discuție capetele de acuzare care i se imputa in scopul de a-i acorda acesteia ocazia sa își pregătească și să își prezinte apărarea în consecință precum si de a oferi probe suficiente pentru a-si fundamenta o declarație de vinovăție.
In concordanta cu jurisprudența Curții de C. European sancțiunile contravenționale aplicate in baza prevederilor Codului rutier au adresabilitate generala, au caracter represiv si punitive întrucât așa cum am arătat dreptul de a conduce un autovehicul este de o mare însemnătate pentru viața oricărei persoane.
P Art.5 alin.(5) si art.21 alin.3 din O.G. 2/2001, prevăd ca sancțiunea stabilita trebuie sa fie proporționala cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
Proporționalitatea intre pericolul social concret al faptei săvârșite si sancțiunea aplicata este un principiu de drept general valabil . drept cu aplicabilitate directa in toate cazurile in care o fapta este incriminata de lege indiferent de titlu (infracțiune, contravenție, abatere disciplinară etc).
Pentru a asigura stabilirea unei sancțiuni contravenționale corecte (neabuzive, dar nici prea permisive) O.G. 2/2001 prevede ca se vor avea in vedere următoarele criterii: împrejurările concrete in care a fost săvârșita fapta, modul si mijloacele de săvârșire a acesteia, scopul urmărit, urmarea produsa, de circumstanțele personale ale contravenientului si de celelalte date înscrise in procesul-verbal.
In procesul verbal nu s-a făcut referire la gradul de pericol social al faptei sau la celelalte condiții prevăzute de art.21 in funcție de care se individualizează cuantumul amenzii. Consider ca aplicarea in acest caz a amenzii contravenționale si mai ales a sancțiunii complementare a reținerii carnetului de conducere este mult prea aspra raportat la împrejurarea ca subsemnatul este la prima "abatere" de agest gen constatata de vreun agent constatator.
Raportat la împrejurările descrise apreciez ca fapta este de o gravitate redusa întrucât nu a existat intenția de a încălca, in mod voit, dispozițiile legale, viteza cu care a fost înregistrat nu era de natura să pericliteze siguranța traficului rutier aflându-se in apropierea semnului care indica sfârșitul localității, iar sancțiunea contravenționala nu reprezintă un scop in sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale si in consecința nu este nevoie in toate cazurile sa se aplice sancțiunea amenzii.
In acest fel, aplicarea sancțiunii contravenționale a avertismentului ar fi mai mult decât suficienta, sens în care, având în vedere pericolul social redus al faptelor săvârșite, raportat la prevederile art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 {"Instanța...hotărăște asupra sancțiunii...") coroborate cu cele ale art. 21 pct. 3, art. 5 alin. 2 lit. a) si art. 7 din OG nr. 2/2001, solictă înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale aplicate cu sancțiunea "AVERTISMENT".
Pe cale de consecința, pentru toate motivele arătate pe larg atât in cuprinsul plângerii formulate, cât și în prezentele motive de apel, solicită admiterea apelului, schimbarea in tot a Sentinței Civile Nr.2272 / 16.06.2014, pronunțata de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, in dosarul Nr._, iar pe fond admiterea plângerii contravenționale așa cum a fost formulata, în sensul: anularii procesului verbal . Nr._, încheiat la data de 05.11.2013 ca fiind nelegal, deoarece este întocmit cu încălcarea prevederilor legale, în subsidiar, în măsura în care se va aprecia ca nu exista motive de anulare/nulitate a procesului verbal contestat, înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale aplicate cu sancțiunea "AVERTISMENT" și înlăturarea sancțiunii complementare a reținerii permisului de conducere.
In drept și-a întemeiat prezenta cerere de apel pe dispozițiile imperative ale art.34, alin.(2) din O.G. nr. 2/2001, si art.466 si urm. din Noul Cod de Procedura Civila, toate textele legale invocate pe calea prezentei.
A solicitat judecarea prezentei cereri și în lipsa sa.
Intimatul I. M. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
A considerat că instanța de fond a dat o hotărâre legală și temeinică, întrucât, din analiza procesului verbal contestat, rezultă că acesta a fost întocmit cu respectarea prevederilor OG nr.2/2001 și nu sunt motive de anulare a acestuia, iar, în ceea ce privește temeinicia, prin probele administrate în cauză, respectiv înregistrarea video a faptei contravenționale, a dovedit că apelantul-petent a săvârșit faptele contravenționale reținute în sarcina sa.
În ceea ce privește atestarea legalității cinemometrelor, punctul 5.2.1. din Anexa la Ordinul nr.301/2005 instituie faptul că aceasta este confirmată de buletinele de verificare metrologică, care sunt eliberate în urma verificărilor inițiale și a verificărilor periodice ale cinemometrelor montate pe mașini, care funcționează în regim staționar, cât și în regim de deplasare, și în care sunt menționate marca și numărul de înmatriculare ale autovehiculului de patrulare pe care este amplasat cinemometrul, legalitate cinemometrului fiind valabilă numai pe autovehiculul pe care acesta este montat la momentul verificării metrologice. În acest sens precizează că la rubrica destinată descrierii faptei din procesul verbal, agentul constatator a consemnat că aparatul radar marca Autovision, montat pe autospeciala marca L. cu numărul MAI_ a înregistrat și filmat fapta contravențională a petentului. Acest lucru trebuie coroborat cu buletinul de verificare metrologică, pe care l-a depus la dosar.
În concluzie, consideră că procesul verbal contestat este întocmit cu respectarea prevederilor OG nr.2/2001 și nu sunt motive de anulare a acestuia, aspect constatat și de instanța de fond, iar, din probele administrate în cauză, rezultă indubitabil faptul că, viteza autoturismului condus de apelantul –petent a fost stabilită cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, așa cum cer dispozițiile OUG nr.195/2002, iar apelantul –petent a săvârșit contravenția constatată prin procesul verbal contestat.
Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și în raport de dispozițiile art. 476-479 N.C.pr.civ., instanța reține că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ întocmit la data de 05.11.2013 de I. M., petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 720 lei pentru contravenția prevăzută de art. 102 alin.3 lit.e din OUG nr.195/2002 și cu avertisment pentru contravenția prevăzută de art.108 alin.1 lit.a pct. 3 din OUG nr. 195/2002.
De asemenea s-a dispus reținerea permisului de conducere și suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 90 zile.
S-a reținut că la data de 05.11.2013, ora 11.32, pe DN6-Șimian, petentul a condus autoturismul Mercedes cu nr. de înmatriculare_ , în localitate, cu viteza de 107 km/h, depășind cu 57 km/h viteza legală pe sectorul de drum, viteză depistată de aparatul radar Autovision montat pe MAI_, în staționare, înregistrată pe hard MH 28 folder 6704 și nu a purtat centura de siguranță.
Cu ocazia întocmirii procesului verbal de contravenție petentul nu a avut nimic de declarat, așa cum s-a consemnat la rubrica alte mențiuni din procesul verbal de contravenție.
Verificând, conform art.34 din O.G. nr.2/2001, legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, în mod corect, prima instanță a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și 17 din O.G. nr.2/2001 și că petentul că nu a dovedit altă stare de fapt decât cea reținută de agentul constatator.
În speță, procesul-verbal de contravenție a fost încheiat potrivit modelului prevăzut în anexa nr.1A. la HG nr.1391 /2006 și cuprinde mențiunile prevăzute de art.180 alin.1 din HG nr.1391/2006, iar motivele de nulitate invocate de petent în plângerea contravențională și motivele de apel și care se referă la neindicarea locului exact unde a fost surprins de aparatul radar în momentul depășirii vitezei legale, lipsa mențiunii privind marca și . radar și a numărului de înmatriculare al autoturismului pe care era instalat aparatul radar, nu pot fi reținute .
Astfel, fapta este suficient descrisă, fiind indicată data, ora, locul săvârșirii faptei, marca aparatului radar cu care a fost înregistrată și numărul de înmatriculare al autoturismului pe care era montat aparatul radar, viteza cu care circula autovehiculul în momentul înregistrării, precum și actul normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția.
Referitor la locul săvârșirii contravenției se reține că acesta este indicat în cuprinsul procesului verbal, respectiv localitatea Șimian și că lipsa mențiunii privind numărul kilometrului de pe DN 6 la a fost săvârșită contravenția nu este de natură să producă petentului o vătămare care nu putea fi înlăturată decât prin anularea actului, indicarea numărului kilometrului la care a fost săvârșită contravenția fiind lipsită de relevanță, important fiind dacă fapta a fost săvârșită în localitate sau în afara acesteia.
Cu privire la numărul de înmatriculare al autoturismului pe care era instalat aparatul radar se reține că este menționat în procesul verbal de contravenție contestat ca fiind MAI_, indicarea acestui număr de înmatriculare fiind suficientă pentru identificarea aparatului radar și verificarea îndeplinirii cerințelor metrologice.
Nici susținerea petentului privind lipsa din procesul verbal de contravenție contestat a mențiunii reținerii permisului de conducere nu poate fi reținută deoarece în acest proces verbal se menționează stabilirea de către agentul constatator, alături de amenda de 720 lei reprezentând 9 puncte amendă și a măsurii reținerii permisului de conducere, mențiune ce este bifată în procesul verbal de contravenție.
De altfel această măsură este impusă de dispozițiile art. 111 alin. 1 lit. c din OUG nr. 195/2002 care prevăd că permisul de conducere sau dovada înlocuitoare a acestuia se reține la săvârșirea uneia dintre contravențiile prevăzute la art. 100 alin. (3), art. 101 alin. (3), art. 102 alin. (3) și în situația prevăzută la art. 115 alin.(1), iar în sarcina petentului s-a reținut prin procesul verbal contestat săvârșirea contravenției prevăzută de art. 102 alin.(3) lit.e din OUG nr. 195/2002.
Mai mult, art. 97 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 prevede că „Reținerea permisului de conducere se face de către polițistul rutier, de regulă odată cu constatarea faptei, eliberându-se titularului o dovadă înlocuitoare cu sau fără drept de circulație” și prin urmare nu este necesară emiterea unei hotărâri în acest scop.
Cât privește sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe 90 de zile și aceasta măsură este menționată în procesul verbal de contravenție și prevăzută de dispozițiile art. 102 alin. 3 conform cărora fapta reținută în sarcina petentului se sancționează cu amenda prevăzuta în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioada de 90 de zile.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal de contravenție contestat, din probele administrate la prima instanță se reține că petentul nu a dovedit altă stare de fapt decât cea reținută de agentul constatator.
Conform art. 102 alin.3 lit.e din OUG nr.195/2002 constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile, depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
Potrivit art.49 alin.1 din OUG nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, limita maximă de viteză în localități este de 50 km/h.
Înregistrarea pe compact-disc depusă la dosarul cauzei de intimat respectă cerințele prevăzute de art. 3.5.1 din NML-021-05 din 23.11.2005, respectiv cuprinde data și ora la care a fost efectuată măsurarea, valoarea vitezei măsurate, sensul de deplasare a autovehiculului, imaginea autovehiculului, în care este pus clar în evidență nr. de înmatriculare, iar cinemometrul de control rutier tip AUTOVISION, fabricație TSS Anglia, montat pe auto MAI_ este mijloc tehnic omologat care măsoară în regim staționar și în regim de deplasare și este verificat metrologic fiind în termenul de valabilitate așa cum rezultă din buletinul de verificare metrologică nr._( fila 38 dosar fond).
Prin urmare susținerea petentului în sensul că viteza de deplasare a autoturismului a fost înregistrată eronat nu poate fi reținută de către instanță, deoarece această viteză a fost determinată cu cinemometrul de control rutier tip AUTOVISION, fabricație TSS Anglia, montat pe auto MAI_, mijloc tehnic omologat și verificat metrologic.
Așadar ,înregistrarea pe compact-disc și înscrisurile depuse la dosar de intimată confirmă starea de fapt reținută de agentul constatator prin procesul verbal de contravenție contestat.
În consecință, ținând seama de probele administrate în cauză, instanța de apel, ca și prima instanță, reține că în data de 05.11.2013, petentul a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_, în localitatea Șimian, cu viteza de 107 km/h, fiind vinovat de săvârșirea contravenției prevăzută de art. 102 alin.3 lit.e din O.U.G. nr. 195/2002.
Cât privește sancțiunea contravențională aplicată petentului, așa cum s-a reținut și de prima instanța, aceasta a fost corect individualizată, în raport de criteriile prevăzute de art.21 alin.3 din OG nr.2/2001 potrivit căruia sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Astfel sancțiunea aplicată este stabilită în limitele prevăzute de lege pentru acest gen de contravenție și este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite de petent, având în vedere depășirea cu 57 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv, faptă care aduce o atingere siguranței traficului rutier, urmarea produsă constând într-o stare de pericol pentru desfășurarea fluentă și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și pentru ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective.
Avându-se în vedere viteza de 107 km/h cu care petentul a circulat nu se poate considera că fapta este una cu o gravitate redusă care să justifice aplicarea sancțiunii avertisment.
În consecință, soluția de respingere a plângerii contravenționale ca neîntemeiată este legală și temeinică, urmând ca, potrivit art.480 C.pr.civ., apelul să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de către apelantul-petent G. M., CNP_, domiciliat în comuna Șimian, . împotriva sentinței nr.2272/16.06.2014 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE M., cu sediul în Drobeta Turnu Severin, Bulevardul C. I, nr. 14, județul M. având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 Decembrie 2014.
Președinte, M. L. B. | Judecător, A. B. | |
Grefier, Tudorița I. |
red.A.B. /tehnored.T.I.
15 ianuarie 2015
4 ex./11 pag.
cod operator 2626
jud.fond M.G.U.
| ← Pretentii. Sentința nr. 1021/2014. Tribunalul MEHEDINŢI | Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 248/2014.... → |
|---|
