Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 1418/2014. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1418/2014 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 25-04-2014 în dosarul nr. 1897/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința Nr. 1418/2014
Ședința publică de la 25 Aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. T. B.
Grefier C. R.
Pe rol judecarea cauzei C. Administrativ și Fiscal privind pe reclamanta S.C. A., în contradictoriu cu pârâtele A.J.F.P. M., DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns: avocat L. S. pentru reclamantă și consilier juridic P. G. pentru pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat L. S. pentru reclamantă a depus la dosar dovada consemnării cauțiunii în sumă de 1.000 lei; copia somației nr. 25/_ /7881 și copia titlului executoriu nr. 262.
Consilier juridic P. G. pentru pârâtă a depus la dosar raportul de inspecție fiscală din data de 12.03.2014, în dublu exemplar, un exemplar fiind comunicat în ședință publică reprezentantului reclamantei.
Instanța a pus în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a DGRFP C., excepție invocată de pârâtă prin întâmpinare.
Consilier juridic P. G. pentru pârâtă a solicitat admiterea excepției și respingerea acțiunii față de acest pârât ca fiind formulată față de o persoană lipsită de calitate procesuală pasivă având în vedere dispozițiile art. 36 Cod procedură civilă și art. 10 din legea nr. 554/2004. A arătat că autoritatea publică emitentă a actului a cărui executare se solicită a fi suspendată este A. M. și nu DGRFP C..
Avocat L. S. pentru reclamantă a solicitat respingerea excepției, arătând că pârâta A. M. nu are personalitate juridică potrivit dispozițiilor art. 3.
Instanța a acordat cuvântul părților asupra cererii de suspendare a executării deciziei de reverificare nr._ din 18.12.2013.
Avocat L. S. pentru reclamantă a solicitat admiterea cererii așa cum a fost formulată. A arătat că sunt îndeplinite cele două condiții, respectiv paguba iminentă și cazul bine justificat. A arătat că este îndeplinită condiția pagubei așa cum este definită potrivit art. 2 din legea nr. 554/2004 ca fiind un prejudiciu material, viitor și previzibil deoarece nu va fi decât o chestiune de zile până când finanțele vor trece la efectuarea controlului și blocarea conturilor. Cu privire la a doua condiție a cazului bine justificat, s-a apreciat în continuarea că persoanelor trebuie să li se asigure o protecție jurisdicțională provizorie în fața actelor administrative fiscale deoarece statul prin organelor sale au un spectru mai larg de acțiune. Potrivit disp. art. 105 alin 2 din OG 92/2003 o societate nu poate fi verificata decât o singura data pentru fiecare impozit si pentru o anumita perioadă.
Consilier juridic P. G. pentru pârâta A. M. a solicitat respingerea cererii de suspendare formulată de reclamantă deoarece nu sunt îndeplinite cele două condiții cumulative privind suspendarea unui act administrativ. A depus în acest sens concluzii scrise.
INSTANȚA
La data de 07 februarie 2014 s-a înregistrat pe rolul Tribunalului D., cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C A., în contradictoriu cu pârâtele ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE M., DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE C., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună suspendarea executării deciziei de reverificare nr._ din 18.12.2013, până la pronunțarea instanței de fond asupra contestației formulate împotriva acestor acte administrative.
In fapt, la sfârșitul anului 2011 si începutul anului 2012 societatea reclamantă a fost supusă unui control de fond ce s-a concretizat prin emiterea Raportului de Inspecție Fiscala F-MH 32 din 24.01.2012(ANEXA 1) încheiat de organele de inspecție fiscala pentru perioada 30.06._11 Acest control a vizat impozitului pe profit, T.V.A-ul, dar și contribuții la asigurările de stat.
Rezultatul controlului, așa cum rezulta din partea finala a RIF-ului,a fost ca trebuie sa achitam o suma de bani datorita greșitei înregistrări a unei amenzi ce a diminuat baza de impozitarea a profitului dar si o eroare de TVA. Astfel a achitat sumele de bani ce au reieșit ca trebuiau achitate bugetului de stat. La începutul lunii decembrie 2013 am primit o solicitare din partea DGFP M. - Activitatea de Inspecție Fiscală, prin care se solicita un nou control ce viza colectarea TVA pe perioada ianuarie 2011 - noiembrie 2011.
A arătat inspectorilor fiscali ca acea perioada mai fusese verificata prin RIF-ul 32/2012, al doilea, dar pentru a nu exista vreo urma de îndoiala si suspiciune, a permis efectuarea celui de-al doilea control. Rezultatul lui a fost consemnat in procesul verbal nr. 87/04.12.2013 si anume,,. înregistrat in evident contabila in perioada ianuarie 2011- noiembrie 2011 facturile emise de .....din cele de mai sus reiese ca materialele achiziționate au fost utilizate pentru realizarea obiectului de activitate al societății".(ANEXA 2).
La nici 2 săptămâni de acest control reclamanta a primit o nouă adresă, MH_/18.12.2013 decizie de reverificare (ANEXA 3), prin care ni se aducea la cunoștință ca perioada ce a fost verificata 2008-2011 va fi reverificata din nou, respectiv urma sa se efectueze cel deal treilea control pentru aceeași perioada 2008/2011 si cu aceleași obiective TVA si impozit pe profit.
Arată că în cauza sunt aplicabile disp. art. 105 alin 2 din OG 92/2003 ce stipulează expres ca o societate nu poate fi verificata decât o singura data pentru fiecare impozit si pentru o anumita perioadă. Rezultă astfel, intenția legiuitorului de a apară contribuabilul de eventualele derapaje ale organelor fiscale,controale ce ar lua forma șicanelor de autoritate.
In fata unui asemenea abuz de autoritate din partea DGFP M., reclamanta a contestat aceasta decizie pe cale administrativa, contestația fiind înregistrata sub nr. MH 1537/14 ian 2013(ANEXA 4), contestație ce a fost respinsă prin Decizia 64/28.01.2014(ANEXA 5).
Astfel, în conformitate cu prevederile art. 14 din Lg. 554/2004 persoana vătămata . sau poate să ceară suspendare executării, instanței competente până la pronunțarea instanței de fond, apreciind că în cauză sunt îndeplinite cele două condiții imperative, respectiv paguba iminentă și cazul bine justificat.
F. de aceste considerente solicită admiterea cererii așa cum a fost formulată.
A depus la dosar procesul verbal din data de 04.12.2013, decizia de reverificare, anexele 1, 2, 3, 4, 5, contestație împotriva deciziei de reverificare, decizia nr. 64/28.01.2014
La data de 25 februarie 2014, pârâtele au depus la dosar întâmpinare, invocând excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului D., prin raportare la dispozițiile art. 10 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în favoarea Tribunalului M.: "(3) Reclamantul se poate adresa instanței de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului. Dacă reclamantul a optat pentru instanța de la domiciliul pârâtului, nu se poate invoca excepția necompetenței teritoriale.
Din interpretarea textului legal enunțat, rezultă că reclamantul are facultatea de a opta, pentru alegerea instanței, doar între instanța locului de la domiciliul său și instanța de drept comun, care este instanța de la domiciliul pârâtului.
În speță, indiferent de criteriul ales - domiciliul reclamantului sau domiciliul pârâtului - instanța competentă teritorial este Tribunalul M., dat fiind că atât sediul reclamantei, cât și cel al autorității emitente a actului administrativ contestat - A. M., sunt situate în Drobeta Turnu Severin.
În al doilea rând, în sprijinul excepției mai sus invocate, învederează că instituția emitentă a actelor administrativ fiscale este Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., un motiv în plus pentru a dispune admiterea excepției necompetenței teritoriale a Tribunalului D., în favoarea Tribunalului M..
A invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive a Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice C., motivate de faptul că actele administrative a căror suspendare se solicită sunt emise de Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., iar pe fond a solicitat respingerea cererii de suspendare, întrucât reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii cumulative a celor două condiții prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, respectiv cazul bine justificat și paguba iminentă.
La termenul de judecată din data de 19 martie 2014, în baza dispozițiilor art. 131 Cod procedură civilă, instanța a pus în discuție excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului D., invocată de către pârâte prin întâmpinare, e urmează a fi analizată cu prioritate în raport cu excepția lipsei calității procesuale pasive a Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice C..
Tribunalul D. prin sentința civilă nr.1150 din 19 martie 2014 a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului D. – Secția C. Administrativ și Fiscal și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta S.C. A., în contradictoriu cu pârâtele ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE M., DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C..
Dosarul s-a înregistrat la Tribunalul M. la data de 31.03.2014.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată . suspendarea executării deciziei de reverificare nr._/2013 până la pronunțarea instanței de fond asupra contestației prin care cere anularea respectivului act fiscal.
Prin decizia de reverificare nr._/2013 s-a arătat că de la data ultimei reverificări și până în decembrie 2013 au apărut date suplimentare care sunt de natură să influențeze rezultatele inspecției fiscale desfășurată anterior. Aceste date sunt reprezentate de o adresă întocmită de Garda Financiară – Secția Gorj precum și declarația informativă nr. 394 realizată de .. În consecință, se dispune reverificarea obligațiilor fiscale pe perioada 01.08._11 în ceea ce privește obligația de a achita taxa pe valoarea adăugată, respectiv impozitul pe profit.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a DGRFP C., se constată că decizia de reverificare a fost emisă de A. M., astfel încât DGRFP C. nu este parte în raportul de drept fiscal, nefiind emitentul actului fiscal respectiv, cu consecința admiterii excepția lipsei calității procesuale pasive a DGRFP C..
Obiectul cererii de chemare în judecată este reprezentat exclusiv de suspendarea efectelor deciziei de reverificare, reclamantul nesolicitând și anulare respectivei decizii. În acest context instanța va analiza în ce măsură sunt îndeplinite cerințele impuse de ar. 14 din Legea nr. 554/2004, adică existența unui caz bine justificat, respectiv prevenirea unei pagube iminente.
Potrivit art. 105 din Codul de procedură fiscală inspecția fiscală se efectuează o singură dată pentru fiecare impozit, taxă datorată bugetului general consolidat și pentru fiecare perioadă supusă impozitării. Prin excepție, conducătorul inspecției fiscale poate decide reverificarea unei anumite perioadă dacă de la data inspecției apar date suplimentare necunoscute inspectorilor fiscali la data efectuării verificării.
Așadar, art. 105 alin. 2 din codul de procedură fiscală stabilește regla generală: se efectuează o singură inspecție fiscală, dar în egală măsură subliniază și excepția dacă apar date suplimentare, conducătorul inspecției fiscale poate decide reverificarea.
Art. 14 din Legea nr. 554/2004 ( text la care face trimitere art. 215 din Codul de procedură fiscală) stabilește două condiții obligatorii pentru a se putea vorbi despre o astfel de suspendare: un caz bine justificat, respectiv o pagubă iminentă. O astfel de paguba iminentă lipsește în speță deoarece ar însemna că din start la început decizia de reverificare să aibă ca rezultat calcularea unor impozite mai mari decât cele stabilite inițial. Ori este posibil ca valoarea acestor impozite și taxe să fie mai mică, ceea ce ar însemna că reclamantului nu i se creează un prejudiciu.
Nici cerința cazului bie justificat nu este îndeplinită deoarece art. 105 alin. 2 din Codul de procedură fiscală creează o astfel posibilitate pentru conducătorul fiscal de a decide reverificarea, celelalte apărării invocate de reclamant urmând a fi avute în vedere de instanță atunci când va analiza fondul contestației fiscale.
În concluzie cererea de suspendare formulată de reclamant nu poate fi primită, cu consecința respingerii sale.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a DGRFP C., cu sediul în C., .. 2, județul D. și respinge cererea față de acest pârât pentru lipsa calității procesuale pasive.
Respinge cererea formulată de reclamanta S.C. A., cu sediul în Drobeta Turnu Severin, ., jud. M., în contradictoriu cu pârâtele ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE M., cu sediul în Drobeta Turnu Severin, ., nr. 1, jud. M., având ca obiect suspendarea executării deciziei de reverificare nr. MH_/2013.
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii, recurs care se va depune la sediul Tribunalului M..
Pronunțată în ședință publică, azi 25.04.2014, la sediul Tribunalului M. .
Președinte, C. T. B. | ||
Grefier, C. R. |
Red. CTB
Tehnored. D.R.
Ex.5
Data 15.06..2014
Cod operator 2626
| ← Pretentii. Sentința nr. 2732/2014. Tribunalul MEHEDINŢI | Pretentii. Sentința nr. 714/2014. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
