Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința nr. 758/2014. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Sentința nr. 758/2014 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 02-09-2014 în dosarul nr. 1382/104/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C. A. ȘI FISCAL
Sentința nr. 758/2014
Ședința publică din data de 02.09.2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: M. G.
Grefier: I. M. I.
Pe rol, judecarea cauzei contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta B. C. M., domiciliată în Caracal, .. 6, ., ., în contradictoriu cu pârâții P. M. CARACAL și U. A. TERITORIALĂ - MUNICIPIUL CARACAL, cu sediul în Caracal, .. 10, județul O., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat P. M. pentru reclamanta B. C. M., consilier juridic D. D. A. pentru pârâți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, reprezentantul reclamantei depune la dosar delegația de reprezentare; reprezentanta pârâților depune la dosar delegația de reprezentare.
Instanța pune în discuție competenta de soluționare a cauzei.
Reprezentanții părților din litigiu, având pe rând cuvântul, apreciază că instanța competentă este Tribunalul O..
Procedând la verificarea competenței în temeiul art. 131 c.p.civilă, instanța constată în conformitate cu prevederile art. 95 c.p.civilă, că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Reprezentantul reclamantei solicită încuviințarea administrării probei cu înscrisurile depuse la dosar, precizând că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Reprezentanta pârâților solicită încuviințarea administrării probei cu înscrisurile depuse la dosar, precizând că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Instanța admite cererea de probatorii și constată administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar de către părți și, în temeiul art. 238 c.p.civilă estimează că prezenta cauză poate fi soluționată la termenul de astăzi.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Avocat P. M., pentru reclamanta B. C. M., având cuvântul, în sensul motivelor susținute oral în fața instanței și înscrise la dosarul cauzei, solicită admiterea cererii, anularea Dispoziției nr. 331 din 28.02.2014 și a Dispoziției nr. 359 din 28.02.2014, emise de P. M. Caracal. Fără cheltuieli de judecată.
Consilier juridic D. D. A., pentru pârâți având cuvântul, solicită respingerea cererii reclamantei conform întâmpinării.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului O. – Secția a II-a Civilă, de C. A. și Fiscal la nr._, reclamanta B. C. M. a chemat în judecată pârâții P. M. Caracal și U. A. Teritorială - Municipiul Caracal, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea următoarelor acte administrative cu caracter individual:
- Dispoziția nr. 331/28.02.2014 a Primarului M. Caracal referitoare la corecția drepturilor salariale ale reclamantei, funcționar public în cadrul aparatului de specialitate al Primarului M. Caracal;
- Dispoziția nr. 359/28.02.2014 a Primarului M. Caracal referitoare la stabilirea întinderii prejudiciului si dispunerea masurilor pentru recuperarea acestuia si a foloaselor nerealizate rezultate din corecția drepturilor salariale ale reclamantei.
În subsidiar, prescripția sumelor datorate pentru perioada ianuarie-februarie 2011 stabilite prin Dispoziția nr. 359 /28.02.2014a Primarului M. Caracal referitoare la stabilirea întinderii prejudiciului si dispunerea masurilor pentru recuperarea acestuia si a foloaselor nerealizate rezultate din corecția drepturilor salariale in cuantum de 720 lei.
În motivarea cererii, reclamanta arată că a deținut funcția publică de inspector principal în cadrul aparatului de specialitate al Primarului municipiului Caracal, în prezent fiind consilier superior în cadrul Compartimentului Concesiuni, Contracte, Acorduri.
In temeiul prevederilor art. 4 alin.3 - Legea 285/2010- privind salarizarea in anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice si Legii 283/2011, incepand cu ianuarie 2011, au fost făcute reîncadrări succesive prin dispoziții ale Primarului municipiului Caracal cu stabilirea drepturile salariale aferente anilor 2011,2012,2013 respectiv: dispozițiile nr. 1404 din 28.02.2012, nr. 2633 din 30.06.2011, și nr. 797/13.06.2012.
Conform prevederilor art. 14 din Legea 285/2010, in salariul de baza i-au fost incluse si stimulentele acordate in temeiul OG 92/2003 -Cod procedura fiscală, prin Dispoziția nr. 1404/28.02.2011.
In cursul anului 2013, Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi a Județului O. a efectuat un audit financiar la Primăria M. Caracal, constatând prin Decizia nr. 3/2014 la pct 6.6.1. că drepturile salariale pentru un număr de 55 de salariați, printre care si ale reclamantei, au fost stabilite eronat nefiind raportate la nivelul lunii octombrie 2010 așa cum prevede art. 14 din Legea cadru nr. 285/2010, fiind incluse in salariul de baza si stimulentele acordate in baza OG 92/2003.
Deși obiectul dedus judecații nu-1 reprezintă contestarea pct. 6.6.1 din Decizia nr. 3/2014 a Camerei de conturi O., se invocă aspecte de nelegalitate ale acestei decizii care a stat la baza dispozițiilor contestate.
Astfel, conform pct 6.6.1 din Decizia nr. 3/2014 Camera de conturi O. a reținut in esența:
-nerespectarea prevederilor art 14 lin Legea 285/2010 incepand cu 01.01.2011 prin includerea in salariul de baza a nivelului mediu al stimulentelor aferente lunii octombrie 2010 acordate in mod nelegal
- fondul de stimulente aferent lunii octombrie 2010 nu a fost constituit efectiv si nu s-au mai înregistrat operațiuni de alimentare a contului special cu sume reprezentând stimulente
- ca aceste stimulente aferente lunii octombrie 2010 au fost acordate incepand cu ianuarie 2011 atât unor persoane din cadrul compartimentelor cu atribuții în administrarea creanțelor fiscale cât și persoanelor din cadrul compartimentelor ce nu administrează creanțe fiscale.
De asemenea ,in temeiul art 33 alin 3 si art 43 lit c din Legea nr 94/1992 privind organizarea si funcționarea Curții de conturi, prin Decizia nr 3/2014 Camera de conturi -O. a dispus:
- pct 11- efectuarea corecțiilor salarialeprivind incadrarea personalului pe functii, grade si trepte de salarizare începand cu 01.01.2011conform Legii-cadru 285/2010
- pct 23 - stabilirea întinderii prejudiciului si dispunerea masurilor pentru recuperarea acestuia si a foloaselor nerealizate pentru un număr de 55 de salariați ca urmare a includerii în salariul de bază a nivelului mediu al drepturilor bănești-stimulentelor aferente lunii octombrie 2010 cu încălcarea prevederilor legale.
Curtea de Conturi, insa, in mod nelegal prin masurile dispuse a obligat P. M. Caracal sa modifice aceste dispoziții in mod unilateral si sa dispună retroactiv încadrarea reclamantei si diminuarea drepturilor salariale legale ale acesteia începând cu ianuarie 2011, Curtea negând aceste drepturi fara ca in prealabil sa solicite instanței judecătorești înlăturarea lor.
Consideră ca motivarea actului de control materializata prin Decizia nr 3/2014 ,pct 6.6.1 a Curții de conturi - ce a stat la baza emiterii Dispoziției nr 335/28.02.2014, este dată cu încălcarea principiului neretroactivitatii legii, a principiului securității raporturilor juridice, aceasta fiind nelegala si constatarea auditorilor nereala, deoarece:
1 - eronat se retine ca de prevederile art 14 din Legea 285/2010 beneficiază începând cu 01.01.2011 personalul din cadrul compartimentelor de specialitate cu atribuții in administrarea creanțelor fiscale, deoarece articolul sus menționat prevede ca aceste stimulente se introduc in salariul de baza "pentru personalul din cadrul autorităților și instituțiilor publice care beneficiază de drepturi bănești acordate din fondurile constituite in temeiul Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscală si nu doar personalului din cadrul compartimentelor de specialitate;
2 - eronat se retine ca acest fond nu a fost constituit deoarece:
- conform art 227 alin 6 din OG 2/2003 Cod procedura fiscala (sinteza 2010) "Aprobarea stimulentelor în cazul unităților administrativ-teritoriale se face de către ordonatorul de credite la propunerea conducătorului compartimentului de specialitate.
- din referatele nr._/04.11.2010 întocmite de Șeful Serviciului executare silita, referate aprobate de P. M. si directorul economic rezulta fără dubiu că aceste stimulente aferente lunii octombrie au fost aprobate de ordonatorul de credite, deci fondul a fost constituit.
3. deși curtea retine ca după 25.06.2010 nu s-au mai inregistrat operațiuni de alimentare a contului cu destinație speciala cu sume reprezentând stimulente, aceasta concluzionează ca fondul nu a fost constituit. Curtea face o grava confuzie insa intre constituirea fondului aferent lunii octombrie 2010 care a fost aprobat de ordonatorul de credite conform art. 227 alin 6 din OG 92/2003
si alimentarea contului special cu stimulentele aprobate, care era atributul
exclusiv al conducerii institutiei-director economic si primar, a căror culpă este exclusivă.
Consideră reclamanta ca dispoziția nr. 336 /28.02.2014 incalca:
1) principiului neretroactivitatii actelor administrative, netinandu-se seama de faptul ca efectele unui act administrativ se produc numai pentru viitor-principiu garantat de art 15 alin 2 din Constitutia României (Î.C.C.J-Decizia nr. 1658/20.03.2007s.a.)
Pentru perioada supusa controlului Curții de Conturi, dispozitiile emise de Primarul M. Caracal in perioada ianuarie 201l - decembrie 2012 în baza cărora s-au acordat sumele imputate reprezintă acte administrative unilaterale ce au fost emise conform art 68 alin 1 ,art 48 si.49 alin 2 din Legea 215/2001 si care: au intrat in circuitul civil; au produs efecte juridice din momentul comunicări acestora; se bucura de prezumția de legalitate ,respectiv autenticitate si veridicitate ce justifica principiul executării din oficiu a actelor administrative.
Consideră ca analizarea legalității dispozițiilor in temeiul cărora a incasat drepturile salariale pe perioada ianuarie 2011-decembrie 2012 este atributul exclusiv al instanței de judecata cu respectarea drepturilor pârtilor implicate si implicit al unui proces echitabil si a dreptului la apărare garantat de art. 21 din Constituția României si nu atributul unor organe cu activitate jurisdictionala ,cum este Curtea de conturi, care nu are competenta aprecierii legalității sau nelegalitatii oricărui act administrativ sau juridic in raport de atribuțiile stabilite prin Regulamentul privind organizarea si desfășurarea activității Curții de Conturi aprobat prin Hotărârea 1/2009 si in raport de dispozițiile Legii 94/1992.
De asemenea, se aduce atingere principiului securității raporturilor juridice care este implicit in toate articolele CEDO, consacrat in jurisprudenta CEDO, in condițiile in care certitudinea privind încasarea drepturilor salariale încasate pentru munca prestata in perioada 2011-2012 a fost înlăturată prin Dispoziția nr 335/28.02.2014 a cărei retroactivitate nu poate fi contestata.
A fost încălcat și principiul irevocabilității, principiu general ce guvernează raporturile juridice de orice natura, întrucât, conform prevederilor art. 1 alin. 6 din Legea nr. 554/2004, autoritatea publică emitentă în speță, putea
revoca dispozițiile în baza cărora i-au fost stabilite drepturile salariale doar dacă acestea nu ar fi intrat în circuitul civil, în caz contrar, acesta avea posibilitatea să solicite instanței anularea acestor dispoziții, singura în măsură să se pronunțe asupra legalității acestora.
În ceea ce priveștemotivele de nelegalitate ale Dispoziției nr 359/28.02.2014emisă de P. M. Caracal referitoare la stabilirea întinderii prejudiciului si dispunerea masurilor pentru recuperarea acestuia si a foloaselor nerealizate rezultate din corecția drepturilor salariale ale reclamanteii, se arată că pe lângă motivele de nelegalitate invocate în ceea ce privește Dispoziția nr. 331/28.02.2014, Dispoziția 359/28.02.2014 este nelegală si din următoarele considerente: nu au fost contestate de către Instituția Prefectului O., ele bucurându-se de prezumția de legalitate; nu au fost revocate conform art 1 alin 6 din Legea 554-2004 de către P. municipiului Caracal, acestea intrând în circuitul civil; nu au fost anulate de către instanța judecătorească, singura în măsură să se pronunțe asupra legalității acestor dispoziții;
Consideră că în cauză Dispoziția nr. 359/28.02.2014incalca prevederile:
- art. 75 din Legea nr. 188/1999 conform cu care răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală a funcționarilor publici intervine în cazul în care aceștia incalca cu vinovăție îndatoririle și sarcinile de serviciu;
-art. 84 din Legea 188/1999 conform cu care "Răspunderea civila a funcționarului public se angajează:
a) pentru pagubele produse cu vinovăție patrimoniului autorității sau instituției publice în care funcționează.
b) pentru nerestituirea in termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit;
c) pentru daunele plătite de autoritatea sau instituția publica, in calitate de comitent, unor terțe persoane, in temeiul unei hotărâri judecătorești definitive si irevocabile".
De asemenea, conform art 85 din Legea nr. 188/1999 repararea pagubelor aduse autorității pentru situațiile de la art. 84 lit a și b se dispune prin emiterea unei dispoziții de imputare în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei.
Consideră că în cazul de față nu se poate reține existența vreuneia dintre formele de răspundere juridică ale reclamantei, ci se poate retine doar plata unor drepturi salariale acordate în mod legal de către ordonatorul principal de credite și încasate cu bună credință de către aceasta.
In drept, s-au invocat dispozițiile: art 1 alin 1 ,alin 6 din Legea 554/2004 -legea contenciosului administrativ; art 1 alin 5,art. 15 alin.2 și art.21 alin.3 din Constituția României; art. 14 alin.3 din - Legea 285/2010- privind salarizarea in anul 2011; art.75, art.84 și art. 85 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul Funcționarilor Publici.
În dovedirea cererii, s-au depus la dosar următoarele: Dispoziția nr. 331/28.02.2014a Primarului M. Caracal, Dispoziția nr. 359/28.02.2014a Primarului M. Caracal Dispozițiile nr. dispozițiile nr. 1404 din 28.02.2012, nr. 2633 din 30.06.2011, și nr. 797/13.06.2012, copie CI, extras din Decizia nr 3/2014 a Curții de Conturi a Romaniei-Camera de Conturi a Județului O., copia fisei de post,si copia referatului nr._/04.11.2010.
La data de 6 mai 2014, P. M. Caracal – Instituția Primarului și UAT – Municipiul Caracal a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii reclamantului pentru următoarele considerente:
Se arată că la data de 28.02.2014, Primăria M. Caracal a emis Dispozițiile nr. 331 și 359 din 28.02.2014, ce fac obiectul prezentei acțiuni.
In urma acțiunii de verificare cu tema « audit financiar al contului de execuție încheiat pe anul 2012» la U. A. - Teritorială Municipiul Caracal de către Camera de Conturi a Județului O. cu privire la reîncadrarea conform legii - cadru nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, s-a constatat că la un număr de 55 de salariați, salariul de bază a fost majorat nelegal ca urmare a includerii în acesta a unor drepturi bănești, reprezentând nivelul mediu al stimulentelor aferente lunii octombrie 2010, care nu pot fi justificate legal.
Conform art 14 din Legea-cadru nr. 285/2010, începând cu data de 01.01.2011, pentru personalul cu atribuții în administrarea creanțelor fiscale locale, beneficiare de drepturi bănești acordate din fondurile constituite în temeiul OG 92/2003 privind Codul de Procedură fiscală, salariile de bază se calculează prin includerea în acestea a nivelului mediu al acestor drepturi bănești aferente lunii octombrie 2010.
Astfel, în baza dispoziției emisă de ordonatorul de credite, respectiv Dispoziția nr. 125/25.01.2011, modificată prin Dispoziția nr. 1404/28.02.2011 s-a dispus reîncadrarea reclamantei în funcția publică de conducere și stabilirea drepturilor salariale începând cu 01.02.2011, dată de la care, în salariul de bază au fost incluse conform art. 14 din Legea nr. 284/2010 stimulentele acordate din fondurile constituite în temeiul OG 92/2003 privind Codul de Procedură fiscală.
Din verificarea efectuată de Camera de Conturi O. cu privire la modul de constituire al fondului de stimulente și utilizarea acestuia pe luna octombrie 2010, s-a constatat că acest fond nu a fost constituit efectiv prin reținerea cotei de 15% din valoarea creanțelor fiscale stinse prin executare silită, concomitent cu diminuarea conturilor corespunzătoare de venituri ale bugetului local și virarea acestor sume într-un cont distinct, cu destinație specială, deschis la Trezoreria Caracal.
Prin Decizia nr.3/21.01.2014, Camera de Conturi O., în temeiul art.43 din Legea nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, a dispus efectuarea retroactivă a corecțiilor salariale privind încadrarea personalului pe funcții-grade si trepte de salarizare începând cu 01.01.2011, conform Legii cadru 285/2010.
De asemenea, în temeiul art.33 alin.4 din Legea nr.94/1992, Camera de Conturi a dispus stabilirea întinderii prejudiciului și dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia și a foloaselor nerealizate pentru un număr de 55 de salariați printre care și reclamanta, ca urmare a includerii în salariul de bază, acordate conform OG 92/2003.
Având în vedere și prevederile art.33, alin.3 din Legea nr.94/1992: " In situațiile în care se constată existența unor abateri de la legalitate și regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii, se comunică conducerii entității publice audiate această stare de fapt. Stabilirea întinderii prejudiciului și dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia devin obligație a conducerii entității audiate".
D. pentru care, instituția, prin Primar, a procedat la emiterea dispozițiilor de stabilire a prejudiciului și dispunerea măsurilor pentru recuperare a sumelor de bani reținute de Camera de Conturi O. ca fiind plătite ilegal cu respectarea indicațiilor date de Curtea de Conturi prin Decizia nr. 3/2014 și a termenelor stipulate în aceasta.
Față de cele de mai sus, pârâta solicită respingerea cererii ca netemeinică.
În drept s-au invocat dispoz. art. 205-208 din Noul Cod Proc. Civ.
S-au depus la dosar: extras din Decizia nr. 3/2014 a Camera de Conturi O. -pct. 6.6.1, extras Raport audit financiar din 08.11.2013, Referatul nr._/04.11.2011 prin care s-a constituit fondul de stimulente aferent lunii octombrie 2010.
Analizând actele dosarului în raport de dispozițiile legale, tribunalul reține următoarele:
Prin dispoziția nr.125 din 25.01.2011, începând cu data de 01.01.2011, reclamanta B. C., inspector, clasa I, grad profesional principal, treapta 2 de salarizare, gradația 3, s-a reîncadrat în funcția publică locală de execuție de inspector, nivel studii superioare, grad profesional principal, gradația 3, clasa de salarizare 40, coeficient de ierarhizare 2,62 în cadrul Compartimentului Contracte Domeniul Public și Privat, Protecția Mediului al Direcției de Dezvoltare Urbană, Cadastru, Lucrări Publice, Programe Comunitare din cadrul aparatului de specialitate al Primarului M. Caracal, cu un salariu de bază brut lunar de 979 lei, începând cu 01.01.2011.
Prin dispoziția nr. 1404/28.02.2011 emisă de P. M. Caracal, s-a dispus ca începând cu 01.02.2011, art. 2 din Dispoziția nr. 125/25.01.2011 emisă de P. M. Caracal se modifică după cum urmează:”D-na B. C. va beneficia de un salariu de bază brut lunar de 1554 lei ( salariul include și drepturile bănești conf. Art. 14 din Legea nr. 285/2010)”.
Prin dispoziția nr. 2633/30.06.2011, începând cu data de 01.07.2011,s-a aprobat transformarea postului de inspector ocupat de reclamantă ca urmare a examenului de promovare în grad profesional imediat superior, în postul de inspector nivel studii superioare, grad superior, gradația 3, clasa de salarizare 51, coeficient de ierarhizare 3,44, reclamanta beneficiind de un salariu brut lunar de 1811 lei(salariul incluzând și drepturile bănești conform art. 14 din Legea 285/2010)..
Prin dispoziția nr. 797/13.06.2012 s-a dispus ca începând cu data de 01.06.2012 cuantumul brut al salariului de bază al reclamantei va fi de 1956 lei (salariul incluzând și drepturile bănești conform art. 14 din Legea 285/2010).
În urma raportului de audit financiar din 08.11.2013 efectuat de auditori publici externi din cadrul Camerei de Conturi a Județului O., a fost emisă decizia nr. 3/2014 de către Camera de Conturi a Județului O., reținându-se că la un număr de 55 de salariați, salariul de bază a fost majorat nelegal ca urmare a includerii în acesta a unor drepturi bănești reprezentând nivelul mediu al stimulentelor aferente lunii octombrie 2010 și care nu pot fi justificate legal, deoarece fondul special nu a fost constituit efectiv prin reținerea cotei de 15% din valoarea creanțelor fiscale locale stinse prin executare silită, concomitent cu diminuarea conturilor corespunzătoare de venituri ale bugetului local și virarea acestora într-un cont distinct cu destinație specială, ultimele operațiuni înregistrate în contul respectiv fiind la data de 25.06.2010 când soldul a devenit zero, după această dată nemaiînregistrându-se operațiuni de alimentare a contului.
S-a constatat astfel că plata drepturilor bănești reprezentând stimulente, repartizate și acordate persoanelor din cadrul entității pentru luna octombrie 2010, s-a efectuat contrar prevederilor legale, din credite bugetare, fără a exista prevederi bugetare cu această destinație, constatându-se, de asemenea, că aceste drepturi bănești au fost acordate începând cu anul 2011, atât unor persoane din cadrul compartimentelor cu atribuții în administrarea creanțelor fiscale locale, cât și unor persoane din cadrul celorlalte compartimente aflate în structura entității, care nu administrează creanțe fiscale locale.
Față de constatările respective, s-a decis efectuarea corecțiilor salariale privind încadrarea personalului pe funcții, grade și trepte de salarizare începând cu 01.01.2011 în conformitate cu prevederile Legii cadru 285/2010 (pct. 11 din decizie) și stabilirea întinderii prejudiciului și dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia și a foloaselor nerealizate calculate potrivit legii, ca urmare a efectuării de plăți nelegale în sumă estimată de 1.969.237 lei pentru un număr de 55 salariați, prin includerea în salariul de bază a nivelului mediu al drepturilor bănești aferente lunii octombrie 2010, reprezentând stimulente cu încălcarea prevederilor legale (punct 23 decizie).
În baza deciziei Camerei de Conturi O., pârâtul a emis dispoziția nr. 331/28.02.2014 prin care s-au modificat dispozițiile emise începând cu data de 01.02.2011 prin care au fost stabilite cuantumurile salariilor de bază lunare brute ale reclamantei, conform anexei la dispoziție, în anexă făcându-se referire la dispoziția nr. 1404/28.02.2011 (stabilindu-se salariul de bază lunar brut de 979 lei, începând cu 01.02.2011), la dispoziția nr. 2633/30.06.2011 (stabilindu-se salariul lunar brut de 1236 lei începând cu 01.07.2011) și la Dispoziția nr. 797 din 13.06.2012 (stabilindu-se salariul lunar brut de 1335 lei începând cu 01.06.2012)
De asemenea, a fost emisă dispoziția nr. 359/28.02.2014 referitor la imputarea sumei de 8621 lei, 7737 lei reprezentând sumă încasată necuvenit din includerea în salariul de bază a unor sume reprezentând nivelul mediu al stimulentelor în perioada 01.02._12 și 884 lei reprezentând foloase nerealizate.
Se constată, astfel, că prin dispoziția nr. 331/28.02.2014 au fost modificate dispozițiile anterioare prin care se incluseseră în salariu stimulentele și se fixase salariul brut, după cum urmează: dispoziția nr. 1404/28.02.2011, stabilindu-se salariul de bază lunar brut de 979 lei începând cu data de 01.02.2011, în loc de 1554 lei ; dispoziția nr. 2633 din 30.06.2011, stabilindu-se salariul de bază brut lunar de 1236 lei începând cu data de 01.05.2011, în loc de 1811 lei, și dispoziția nr. 797 din 13.06.2012, stabilindu-se salariul de bază brut lunar d e 1335 lei începând cu data de 01.06.2012, în loc de 1956 lei.
Instanța reține că prin emiterea dispoziției 331/28.02.2014, pârâta și-a revocat implicit propriile acte administrative și a încălcat principiul neretroactivității consacrat de art. 15 alin. 2 din Constituția României, legea (actul administrativ, în cazul de față) putând produce efecte doar pentru viitor.
Câtă vreme dispozițiile nr. 1404/2011, nr. 2633/2011 și nr. 797/2012 se refereau la reîncadrarea reclamantei pe funcția publică, cu menționarea gradului profesional și a coeficientului de ierarhizare, acestea nefiind anulate în cadrul controlului de legalitate, organul emitent nu îl mai putea revoca, potrivit art. 1 alin. 6 din Legea nr. 554/2004, actul respectiv producând efecte juridice, sens în care se constată încălcarea principiului irevocabilității actului administrativ precum și principiul securității raporturilor juridice consacrat în jurisprudența internă și jurisprudența CEDO.
Referitor la revocarea, anularea sau constatarea nulității actului administrativ, instanța reține că organizarea juridică a vieții sociale implică în mod necesar asigurarea unei stabilității a raporturilor juridice instituite în baza normelor juridice. In realizarea acestei stabilități, principiul irevocabilității actelor administrative puse în executare sau a celor care au produs efecte în alte domenii, ieșind astfel din sfera de reglementare exclusivă a dreptului administrativ, este un principiu de aplicabilitate generală.
Prin consacrarea acestui principiu se limitează posibilitatea organului administrativ de a reveni asupra actelor ce le-a emis, putându-le revoca, fie pentru ilegalitate, fie pentru inoportunitate, numai până în momentul în care actele administrative și-au produs efectele prin executare sau prin . altor raporturi juridice.
Pentru ipoteza în care actul administrativ a fost emis prin încălcarea unei norme de drept imperative sau prohibitive, ori a fost emis prin mijloace frauduloase sau ca rezultat a unui viciu de voință: eroare, dol, violență, iar organul administrativ constată această situație după ce actul și-a produs efectele, prin executare, prin trecerea lor în sfera altor ramuri de drept, producând alte efecte juridice, calea legală de desființare a actului administrativ ilegal nu mai poate fi revocarea actului, ci constatarea nulității ori anularea lui de către instanța judecătorească, la cererea organului administrativ.
Revocarea de către organul emitent a propriului act administrativ și după ce acesta a intrat în circuitul civil, dacă a fost obținut prin mijloace frauduloase sau ca rezultat al unei erori, este neconformă principiilor de drept administrativ .
Dacă s-ar acredita această idee, ar însemna că după ce actul administrativ a fost executat ori a intrat în sfera altor raporturi juridice, inclusiv în circuitul civil, producând alte efecte juridice, organul administrativ emitent, fără nici un control jurisdicțional, să-și poată revoca actul, desființând situațiile juridice noi create, ceea ce este inadmisibil, fiind contrar principiului stabilității raporturilor juridice și ordinii de drept.
Pârâtul recunoaște producerea efectelor juridice ca urmare a emiterii dispozițiilor nr. 1404/2011, nr. 2633/2011 și nr. 797/2012 și ,cu toate acestea, a procedat la emiterea unei noi dispoziții care să anuleze aceste efecte juridice, fără a recurge la căile legale referitoare la anularea sau constatarea nulității actului administrativ emis nelegal, conform art. 1 alin. 6 din Legea nr. 554/2004, instanta retinând că apărările pe fondul cauzei, invocate de acesta, nu prezintă relevanță sub aspectul solutiei adoptate, astfel că nu vor mai fi analizate.
Reținând că dispoziția nr. 331/28.04.2014 a fost emisă nelegal, tribunalul constată, implicit, și nelegalitatea actului subsecvent, respectiv a dispoziției nr. 359/28.02.2014 prin care s-a imputat reclamantei suma pretins încasată necuvenit.
În speță, reclamanta a beneficiat de un salariu majorat prin includerea stimulentelor conform art. 14 din Legea nr. 285/2010, fără ca angajatorul să fi alimentat contul aferent fondului special din care se plăteau aceste stimulente, astfel că reținerea sumelor încasate trebuie analizată prin raportare la îndeplinirea condițiilor răspunderii funcționarului public reglementată prin Legea nr. 188/1999 cu modificările ulterioare:
În art. 75 din Legea nr. 188/1999 se prevede că răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală a funcționarilor publici intervine în cazul în care aceștia încălca cu vinovăție îndatoririle și sarcinile de serviciu;
-art. 84 din Legea nr. 188/1999 reglementează în sensul că: "Răspunderea civila a funcționarului public se angajează:
d) pentru pagubele produse cu vinovăție patrimoniului autorității sau instituției publice în care funcționează.
e) pentru nerestituirea in termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit;
f) pentru daunele plătite de autoritatea sau instituția publica, in calitate de comitent, unor terțe persoane, in temeiul unei hotărâri judecătorești definitive si irevocabile".
În cauza de față, plata drepturilor salariale s-a făcut ca urmare a emiterii dispozițiilor nr. 1404/28.02.2011, nr. 2633/30.06.2011 și nr. 797/13.06.2012, dispoziții ce au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice, acestea nefiind revocate conform art. 1 alin. 6 din Legea nr. 554/2004 și nici anulate de către instanța judecătorească, așa cum s-a reținut anterior.
Prin urmare, se constată că nu există culpa reclamantei în încasarea sumelor imputate prin dispoziția nr. 359/2014, iar apărarea invocată de pârât sub aspectul obligativității stabilirii întinderii prejudiciului și dispunerii de măsuri pentru recuperarea pagubei, concretizată în emiterea celor două dispoziții, este neîntemeiată, entitatea audiată având posibilitatea să ia măsuri de recuperare a pagubei de la persoanele vinovate de producerea situației constatate de către auditori, constând în majorarea salariilor fără să fi fost alimentat contul aferent fondului special din care se plăteau stimulentele salariale, iar nu de la reclamantă care este considerată un beneficiar de bună - credință a salariilor acordate, câtă vreme dispozițiile de încadrare prin care i-a fost salariul nu au fost anulate de către instanța de judecată, iar pârâții nu puteau să-și revoce propriile acte administrative, așa cum s-a întâmplat în cauza dedusă judecății.
În consecință, pentru considerentele expuse, în temeiul art. 8 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, se va admite cererea reclamantei și se va dispune anularea Dispoziției nr. 331 din 28.02.2014 și a Dispoziției nr. 359 din 28.02.2014, emise de P. M. Caracal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanta B. C. M., domiciliată în Caracal, .. 6, ., ., în contradictoriu cu pârâții P. M. CARACAL și U. A. TERITORIALĂ - MUNICIPIUL CARACAL, cu sediul în Caracal, .. 10, județul O. și anulează Dispoziția nr. 331 din 28.02.2014 și Dispoziția nr. 359 din 28.02.2014, emise de P. M. Caracal.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Cererea de recurs se va depune la Tribunalul O..
Pronunțată în ședința publică din 02.09.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
M. G. I. M. I.
5ex./01.10.2014
Red.MG
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 1003/2014. Tribunalul OLT | Pretentii. Sentința nr. 1080/2014. Tribunalul OLT → |
|---|
