Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 194/2015. Tribunalul SIBIU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 194/2015 pronunțată de Tribunalul SIBIU la data de 20-02-2015 în dosarul nr. 358/306/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL S.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 194
Ședința publică de la 20 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE :M. O.
Judecător :I. V.
Grefier :M. M.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind apelul formulat de
apelantul H. O. D. cu dom ales av. O. M. D.
în contradictoriu cu intimata S.C. P. S. SA, împotriva sentinței civile nr. 2423 din 24.04.2014 a Judecătoriei S., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru apelantul Hașoti O. D. avocat B. L. M. în substituirea domnului avocat O. M. D., pentru intimata . se prezintă c.j. H. L. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care ;
Reprezentanta apelantei av. B. L. M. depune delegație in substituirea av. O. M. D..
Reprezentantul intimatei c.j.H. L.,depune delegație de reprezentare juridică.
Instanța,verificând cererea de apel prin prisma prevederilor art.468,482 NCPC raportat la dispozițiile art. 131 și 185 NCPC, reține că este competentă general, material și teritorial să judecarea cauza și constată că apelul a fost declarat în termen.
Verificând apelul prin prisma prevederilor art.470 al.l lit.b și e și alin.2 NCPC constată că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art.470/3 teza I NCPC, sub sancțiunea nulității.
Tribunalul reține că limitele apelului sunt determinate de aceea ce s-a supus judecării în primă instanță și de motivele de apel. Constată că motivarea apelului nu cuprinde mijloace de apărare sau dovezi noi .
Instanța în baza art.482 raportat la art.238 din NCPC pune în discuția părților estimarea duratei procesului.
Reprezentanții părților precizează că judecarea apelului se poate face la acest termen și arată că nu au alte cereri de formulat sau probe de solicitat, instanța în baza art.482 NCPC coroborat cu art.392 NCPC deschide dezbaterile asupra apelului și acordă cuvântul părților în ordinea prevăzută de dispozițiile procedurale.
Reprezentanta apelantului solicită admiterea apelului,modificarea sentinței apelate în sensul admiterii plângerii contravenționale și obligarea intimatei la restituirea sumei de 500 lei achitată de petent. Consideră că cele reținute în procesul verbal de către agentul constatator nu corespund realității întrucât parcarea s-a făcut în parcarea amenajată în fața hotelului RAMADA, delimitată cu hașuri așa cum se poate vedea în planșele fotografice depuse la dosar. Invocă faptul că spațiul respectiv nu era destinat trecerii pietonilor, iar agentul constatator a făcut o confuzie. Solicită admiterea apelului și modificarea sentinței instanței de fond în sensul admiterii plângerii contravenționale. Mai precizează că în acea zonă nu există nici un indicator care să interzică parcarea.
Reprezentantul intimatei ., solicită respingerea apelului ,menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală, s-a făcut dovada că petentul a parcat neregulamentar pe spațiu pavat cu piatră cubică și nu pe zona asfaltată . Consideră că apelul nu este întemeiat motiv pentru care solicită respingerea acestuia.
Tribunalul consideră că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, motiv pentru care închide dezbaterile asupra apelului și în temeiul art.482 în aplicarea art.394 NCPC reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față,
Din examinarea lucrărilor din dosar se constată următoarele:
I Circumstanțele cauzei.
1. Obiectul acțiunii.
Prin plângerea contravențională înregistrată la data de 14 ianuarie 2014, petentul Hașoti O. D. a solicitat în contradictoriu cu intimata S.C. Piețe S. S.A. ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună:
- în principal, anularea procesului verbal de constatare și sancționare . PS nr._ din 12.12.2013, prin care a fost sancționat cu suma de 150 lei, pentru săvârșirea faptei prevăzute de art.22 lit. h) coroborat cu art.23 din Anexa la HCL nr.210/2001 și cu sancțiunea complementară constând în ridicarea, transportul și depozitarea autovehiculului cu nr. de înmatriculare_, parcat neregulamentar, pe . zona Ramada, pe trotuar, conform art.2 a Anexei 3 din HCL nr.103/2011 și,
- restituirea sumei de 500 lei, achitată cu titlu de cheltuieli de ridicare, transport, depozitare, conform chitanței nr._/12.12.2013 și,
- în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului și înlăturarea sancțiunii complementare, cu consecința restituirii sumei de 500 lei..
2. Motivele de fapt și de drept care au stat la baza formulării plângerii contravenționale.
În motivarea plângerii contravenționale petentul a arătat în esență că, a respectat dispozițiile O.U.G. nr.195/2002, care permit parcarea pe trotuar dacă se asigură un spațiu de 1 m, pentru circulația pietonală, iar prin modul de parcare nu s-a adus atingere valorilor ocrotite prin H.C.L. nr.210/2001.
În drept, s-au invocat prevederile art.192 și art.451 Cod procedură civilă, O.G. nr.2/2001 și art.1349 Cod civil.
3. Apărările intimaților.
Prin întâmpinare, S.C. Piețe S. S.A. a arătat că starea de fapt a fost corect reținută prin procesul verbal, conform probelor depuse la dosarul cauzei, solicitând respingerea plângerii contravenționale, apreciind că aspectele descrise pentru justificarea săvârșirii faptei nu pot să îl exonereze de răspundere contravențională, acesta având posibilitatea de a parca regulamentar în parcările amenajate.
4. Hotărârea instanței de fond.
Prin sentința civilă nr.2423 din 24.04.2014 a Judecătoriei S., s-a dispus admiterea în parte a plângerii contravenționale în sensul înlocuirii amenzii contravenționale de 150 lei cu avertismentul, menținând în rest sancțiunile aplicate.
5. Motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței de fond.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că, sub aspectul legalității procesul verbal de constatare și sancționare a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor art.16 - art.17 din O.G. nr.2/2001, neexistând nici o cauză de natură să atragă nulitatea actului.
Cu privire la temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare, instanța de fond a reținut că starea de fapt menționată în cuprinsul procesului verbal încheiat a fost probată cu planșa fotografică i cu recunoașterea petentului, apreciind ca fiind legal și temeinic procesul verbal de constatare și sancționare.
S-a apreciat de către instanța fondului că, se justifică înlocuirea sancțiunii amenda cu sancțiunea avertismentului, ținând seama de pericolul social concret al faptei și împrejurările în care aceasta s-a săvârșit, respectiv parcarea pentru scurt timp, fără a împiedica trecerea pietonilor.
În ceea ce privește sancțiunea complementară a amenzii, calificată astfel de instanța fondului, instanța de fond a reținut că actul administrativ cu caracter normativ, care reglementează procedura de ridicare, transport și depozitare, respectiv H.C.L. nr.103/2011, a fost aplicat în limitele prevăzute de art.9 din Anexa 3, neputând fi reținută săvârșirea unei fapte ilicite de natură să justifice antrenarea răspunderii civile delictuale a intimatei.
În temeiul dispozițiilor art.453 Cod procedură civilă, instanța de fond a obligat pe intimată la plata sumei de 210 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale, în măsura admiterii plângerii contravenționale.
6. Apelul formulat de petent.
Apelantul critică, în raport de prevederile art.476 alin.(1) Cod procedură civilă, în tot hotărârea instanței de fond solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței, în sensul admiterii plângerii contravenționale și anulării procesului verbal de constatare și sancționare contestat și a sancțiunilor principale și complementare dispuse, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În subsidiar a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului și înlăturarea sancțiunii complementare, cu consecința restituirii sumei de 500 lei, cheltuieli de ridicare, transport și depozitare.
În dezvoltarea motivului de apel, apelantul a invocat faptul că hotărârea instanței este dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material și procesual sub aspectul greșitei aprecieri cu privire sancțiunea complementară, care trebuia să fie înlăturată, reiterând argumentele din plângerea contravențională.
7. Apărările intimatei.
Intimata S.C. Piețe S. S.A., prin întâmpinare a solicitat respingerea apelului și păstrarea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
II. Considerentele instanței de apel.
Verificând, în limitele motivelor de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către instanța de fond, Tribunalul, în conformitate cu prevederile art.476 alin.(2) Cod procedură civilă, în lipsa unor motive, mijloace de apărare sau dovezi noi, constată următoarele.
Examinând actele și lucrările dosarului și soluția instanței de fond din punct de vedere al temeiniciei, Tribunalul constată că, starea de fapt reținută prin hotărârea apelată este concordantă cu probele administrate în cauză, fiind corect stabilită.
Potrivit procesului verbal de constatare și sancționare . PS nr._ din 12.12.2013, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în sumă de 150 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.22 lit. h) din H.C.L. nr.2010/2001, sancționată de art.23 din același act normativ, constând în faptul că, la data de 12.12.2013, ora 15:31, a staționat cu autoturismul marca Nissan, cu nr. înmatriculare_, pe . zona Ramada, pe trotuar.
Apelantul a contestat starea de fapt reținută prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției, în condițiile în care în aceea zonă există o porțiune de parcare pavată cu piatră cu nivel ridicat câțiva centimetri, față de nivelul străzii asfaltate, însă toată această porțiune de pavaj pe care a fost și mașina sa este la același nivel de înălțime cu parcarea propriu-zisă.
S-a arătat că în dreapta locului unde a parcat exista bordura propriu-zisă, astfel cum rezultă din pozele anexate plângerii, parcarea fiind efectuată de-a lungul zonei de pavaj, în dreptul bordurii, astfel că în mod eronat s-a considerat că a parcat pe trotuar.
Cu privire la sancțiunea complementară, a arătat că, în lipsa faptei contravenționale nu se justifică încasarea sumei de 500 lei pentru cheltuielile de ridicare, transport, depozitare și eliberare a autovehiculului său.
Verificând actele procedurale efectuate de instanța de fond în faza de cercetare a procesului, conform dispozițiilor art.237 și următoarele Cod procedură civilă, constată că, proba cu planșa foto a fost depusă la dosarul cauzei (fila 28) odată cu întâmpinarea, conform art.254 alin.(1) raportat la art.237 pct.7 din Cod, fiind administrată la data soluționării cauzei.
La data înregistrării plângerii contravenționale, apelantul petent a depus fotografii cu zona de producere a faptei, în justificarea tezei probatorii privind greșita apreciere cu privire la calificarea faptei constatate ca fiind contravenția prevăzută de art.22 lit. h) din H.C.L. nr.210/2001.
Din examinarea acestor planșe fotografice, depuse la filele 12 și 13 din dosarul Judecătoriei și a celei de puse de organul constatator la data de punerii întâmpinării, prin prisma dispozițiilor art.341 alin.(2) Cod procedură civilă, Tribunalul constată că în mod corect instanța de fond a reținut încălcarea de către apelantul petent a dispozițiilor art.22 lit. h) din H.C.L. nr.210/2001.
Din examinarea planșei fotografice depuse la fila 12 din dosarul cauzei se poate constata că argumentul apelantului petent privind ,,existența în zonă a unei porțiuni de parcare pavată cu piatră cu nivel ridicat câțiva centimetri, față de nivelul străzii asfaltate, însă toată această porțiune de pavaj pe care a fost și mașina sa este la același nivel de înălțime cu parcarea propriu-zisă,, nu este fondat, având în vedere amplasarea pilonului de acces card în parcarea privată a hotelului Ramada, astfel că locul de parcare indicat prin săgeată în planșa fotografică este trotuarul aparținând domeniului public al Municipiului S..
Prin urmare, critica apelantului petent cu privire la inexistența unor probe în acuzare prezentate la instanța de fond este fondată, Tribunalul constată că în mod corect instanța de fond instanța de fond analizând mijloacele de probă necontestate, depuse de ambele părți, prin prisma prezumției de veridicitate, prevăzută de art.341 alin.(1) Cod procedură civilă, a acordat valoare probatorie constatărilor menționate în considerentele sentinței pronunțate, cu privire la corecta stabilire a stării de fapt în ceea ce privește modul de respectare a obligației prevăzută de art. 22 lit. h) din H.C.L. nr.210/2001.
Fiind sesizată și cu privire la o nouă apreciere a sancțiunii, în mod corect instanța de fond, constatând temeinicia procesului verbal sub aspectul faptei săvârșite, având în vedere criteriile de individualizare stabilite de lege, a apreciat pe baza probelor administrate, că sancțiunea avertismentului își îndeplinește scopul.
Examinând soluția instanței de fond și din punct de vedere al legalității, Tribunalul, constată că în mod corect instanța de fond a identificat, interpretat și aplicat normele de drept material incidente situației de fapt deduse judecății sub aspectul individualizării faptei.
Prin urmare, în mod judicios instanța de fond a statuat asupra faptei menționate în procesul verbal, obiect al plângerii astfel că, Tribunalul constată că aceasta a fost probată cu ajutorul prezumției de legalitate (actul a fost emis cu respectarea condițiilor de formă și fond prevăzute de lege), a prezumției de autenticitate (actul emană de la organul constatator competent, potrivit legii) și a prezumției de veridicitate (procesul verbal reflectă în mod real starea de fapt stabilită de autoritatea emitentă) care sunt atribuite procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției calificat ca fiind un act administrativ.
Pentru aceste considerente, Tribunalul, având în vedere dispozițiile art.476 alin.(3) Cod procedură civilă, apreciază ca nefondate criticile apelantului, motiv pentru care va respinge apelul și va păstra sentința instanței de fond, în temeiul art.480 alin.(1) teza I Cod procedură civilă, ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelantul Hașoti O. împotriva sentinței civile nr. 2423 din 24.04.2014 a Judecătoriei S., pe care o menține .
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 20 .02.2015.
Președinte, Judecător,
M. O. I. V.
Grefier,
M. M.
Red. M. O. 7.07.2015.
List. MM. 13.07.2015
4.ex.
J.F. A. L. Jud. S.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 91/2015.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 17/2015.... → |
|---|
