Litigiu privind domeniul public. Sentința nr. 4439/2013. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4439/2013 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 03-12-2013 în dosarul nr. 2424/88/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECTIA CIVILA, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR.4439
Ședința publica din data de 03 decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: L. N.
Grefier: P. L.
Pe rol judecarea cauzei in contencios administrativ avand ca obiect reziliere contract de concesiune, formulata de catre reclamanta UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ ORAȘ ISACCEA – CONSILIUL LOCAL AL ORAȘULUI ISACCEA reprezentată prin Primar, cu sediul în oraș Isaccea, ..25, judetul Tulcea, în contradictoriu cu parata . cu sediul in Tulcea, ., judetul Tulcea.
La apelul nominal făcut în ședință publica s-a prezentat av. P. G. in calitate de aparator al reclamantei in baza imputernicirii avocatiale existente la dosar, lipsă fiind reprezentantul paratei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că cererea este scutita de plata taxei de timbru, după care:
Interpelat fiind, aparatorul reclamantei, arata ca s-au concesionat terenuri din domeniul privat.
Instanta, din oficiu, invocă excepția de necompetență materială a Tribunalului Tulcea în soluționarea cauzei.
Aparatorul reclamantei, avand cuvantul asupra exceptiei invocate, arata ca din punctul său de vedere Tribunalul Tulcea – Secția de contencios administrativ este competent in solutionarea cauzei, temeiul juridic al actiunii fiind O.U.G. nr.54/2006.
Instanța lasă cauza in pronuntare pe exceptia invocata.
TRIBUNALUL:
Prin cererea adresată Tribunalului Tulcea și înregistrată la data de 05 septembrie 2013, sub nr._, reclamanta U.A.T. ORAȘ Isaccea-Consiliul Local Isaccea, în contradictoriu cu S.C. G. SOL PRODUCȚIE S.R.L., a solicitat constatarea faptului că pârâta nu s-a conformat obligațiilor prevăzute în art. 1(2) lit. b și art. 7 pct. 4 din Contractul de concesiune încheiat sub nr. 8152/08.10.2010, astfel că a solicitat desființarea acestuia și repunerea părților în situația anterioară, obligând pârât a să plătească suma de 2.030 lei reprezentând debit restant și majorări de întârziere.
În motivarea cererii, s-a arătat că prin Hotărârea nr. 41/ 2010 a Consiliului Local al Orașului Isaccea, s-a aprobat concesionarea prin licitație publică a terenului in suprafața de 45 ha, pentru amplasarea de sere legume si anexele acestora, menționându-se că întreg terenul este proprietatea privată a unității administrative.
In temeiul acestei hotărâri s-a încheiat cu pârâta S.C. G. SOL PRODUCȚIE S.R.L. contractul de concesiune nr. 8152 din 08.10.2010, în care a fost prevăzută obligația acesteia de valorificare superioară a potențialului agricol prin înființarea de ferme legumicole de înalta tehnologie pe suprafața de 2,5 ha teren, situată in extravilanul orașului Isaccea, tarlaua T 13, ., precum și plata redevenței stabilite.
Din referatul nr. 5352/07.06.2013 al Compartimentului Cadastru, Registru Agricol, Fond Funciar din cadrul U.A.T. Isaccea, s-a constatat ca terenul este însămânțat cu porumb, iar din verificările efectuate a rezultat ca pârâta nu a făcut niciun demers pentru valorificarea superioară a potențialului agricol al terenului sau de a înființa ferme legumicole de înalta tehnologie.
De asemenea, din referatul întocmit de Direcția Economica C. Impozite si Taxe din cadrul U.A.T. oras Isaccea, înregistrat sub nr. 5085/30.05.2013, rezulta ca pârâta, în conf. cu art. 3 din contract, avea obligația să plătească o redevența anuală, in primul an de concesiune corespunzătoare contravalorii in lei a unei cantități de 6.40 kg grâu concesionat, între anii al II-lea si al Vl - lea corespunzătoarea unei cantități de 1.040 kg grâu/ha concesionat, calculate la prețul zilei al grâului dat de B. de la Londra.
Redevența trebuia plătită pana la finele trimestrului I, insa la data introducerii acțiunii, parata are un debit restant de 1.830 lei si 208 majorări de întârziere.
S-a arătat că pârâta nu a executat aceste obligații esențiale, deși a fost notificata cu adresa nr. 9051/10.10.2012.
În drept au fost invocate prevederile art. 8 alin. (2) și art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, art. 1549 si urm. din Codul civil si prev. de art. 4 si art. 7 din contractul de concesiune încheiat sub nr. 8152/08.10.2010 in condițiile art. 55 al. 1 din O.U.G. 54/2006.
În dovedire au fost depuse înscrisuri.
Pârâta S.C. G. SOL PRODUCȚIE S.R.L. a formulat întâmpinare și cerere reconvențională solicitând, în esență, respingerea cereri de chemare în judecată, ca neîntemeiată, și obligarea reclamantei la modificarea art. 3, pct. 1, 2, 3, din contractul de concesiune 8152/08.10.2010 cu mențiunea ca redeventa se va plați incepand cu primul an de la punerea in funcțiune a investitiei pentru care s-a făcut concesiunea, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
Examinând excepția de necompetență materială invocată, instanța reține următoarele:
Prin Hotărârea nr. 41/ 2010 a Consiliului Local al Orașului Isaccea, s-a aprobat concesionarea prin licitație publică a terenului in suprafața de 45 ha, teren aparținând domeniului privat al U.A.T. Isaccea.
In temeiul acestei hotărâri, invocate fiind prevederile O.U.G. Nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, aprobată cu modificări prin Legea nr. 21/2007, a fost încheiat cu pârâta S.C. G. SOL PRODUCȚIE S.R.L., Contractul de concesiune nr. 8152/08.10.2010.
Terenul in discuție insa face parte din domeniul privat al orașului Isaccea.
Potrivit art. 1 din O.U.G. Nr. 54 din 28 iunie 2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, aceasta reglementează regimul juridic al contractelor de concesiune de bunuri proprietate publica, iar potrivit art. 66 alin.1, soluționarea litigiilor apărute in legătura cu atribuirea, încheierea, executarea, modificarea si încetarea contractului de concesiune, precum si a celor privind acordarea de despăgubiri se realizează potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, acțiunea in justiție fiind adresata secției de contencios administrativ a tribunalului in a cărui jurisdicție se afla sediul concedentului.
Se reține de asemenea că potrivit art. 1 din Legea Nr. 554 din 2 decembrie 2004 Legea contenciosului administrativ, ,,Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public.”
Art. 2 alin. 1 lit. c din Legea Nr. 554 din 2 decembrie 2004 Legea contenciosului administrativ, stabilește semnificația actului administrativ, acesta fiind acel ,,act unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute și alte categorii de contracte administrative supuse competenței instanțelor de contencios administrativ;
Prin art. 8 alin. 2 din Legea Nr. 554 din 2 decembrie 2004 Legea contenciosului administrativ, ,,Instanța de contencios administrativ este competentă să soluționeze litigiile care apar în fazele premergătoare încheierii unui contract administrativ, precum și orice litigii legate de încheierea, modificarea, interpretarea, executarea și încetarea contractului administrativ.”
Sunt menționate și prevederile art. 121 alin. 2 din Legea administrației publice locale Nr. 215 din 23 aprilie 2001, potrivit cu care ,,Bunurile ce fac parte din domeniul privat sunt supuse dispozițiilor de drept comun, dacă prin lege nu se prevede altfel.”
Din examinarea legislației aplicabile, se reține că instanța de contencios administrativ, potrivit art. 8 alin. 2 și art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004, este competentă să soluționeze numai acele litigii legate de contractele administrative, mai precis de acele contracte care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică sau a altor categorii de contracte administrative reglementate expres prin legi speciale.
Or, speța nu se încadrează în sfera de reglementare a art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 554/2004, O.U.G. nr. 54/2006 reglementând concesionarea bunurilor proprietate publică a statului sau unităților administrativ–teritoriale.
Conchizând asupra celor expuse, contractul de concesiune privitor la un bun proprietate privata este un act de drept comun supus legii civile și nu face obiectul controlului de legalitate în condițiile Legii contenciosului administrativ.
Ca atare, competența de soluționare a litigiului aparține Judecătoriei și nu instanței de contencios administrativ, care judecă numai acele cauze date de legiuitor expres în competența acesteia.
În consecință, instanța va admite excepția și va dispune declinarea competenței de soluționare în favoarea Judecătoriei Măcin.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
H O T A R A S T E:
Admite excepția de necompetenta materiala a Tribunalului Tulcea invocată din oficiu.
Declina competenta de soluționare a cauzei in contencios administrativ avand ca obiect reziliere contract de concesiune, formulata de catre reclamanta UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ ORAȘ ISACCEA – CONSILIUL LOCAL AL ORAȘULUI ISACCEA reprezentată prin Primar, cu sediul în oraș Isaccea, ..25, judetul Tulcea, în contradictoriu cu parata . cu sediul in Tulcea, ., judetul Tulcea, in favoarea Judecătoriei M..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din data de 03.12.2013.
Președinte,Grefier,
L. N. P. L.
Red.jud.L.N./30.12.2013.
Tehnored.gref.P.L./15.01.2014/4ex.
.>
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 3027/2013. Tribunalul... | Obligaţia de a face. Sentința nr. 1443/2013. Tribunalul TULCEA → |
|---|
