Acţiune privind anularea unui act administrativ. Forma plângerii prealabile
| Comentarii |
|
Plângerea prealabilă se circumscrie noţiunii mai largi de petiţie, definită de art. 2 din O.G. nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor. Deşi art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 prevede că prin plângerea prealabilă petiţionarul trebuie să solicite revocarea, în tot sau în parte, a actului vătămător, interpretarea literală a acestui text ar impune un formalism excesiv în exercitarea recursului administrativ. În aceste condiţii, solicitarea reclamantului, adresată autorităţii ierarhic superioare, de a i se „reanaliza situaţia” întruneşte condiţiile plângerii prealabile în sensul art. 7 din Legea nr. 554/2004.
Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, Decizia nr. 369 din 5 martie 2010
Prin cererea înregistrată la data de 11.06.2009 pe rolul Tribunalului Suceava, Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A.N., în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local al orașului B. și Instituția Prefectului Municipiului Suceava, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea hotărârii nr. 12/30.04.2009 cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Reclamantul a arătat că actul atacat este nelegal motivat de faptul că acesta a fost emis de un organ necompetent. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 91 alin. (4) din Legea nr. 161/2003 în situația în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renunță la cele două funcții incompatibile, prefectul va emite un ordin prin care constată încetarea de drept a mandatului la propunerea secretarului unității administrativ teritoriale.
A apreciat că măsura luată este netemeinică întrucât a respectat termenul prevăzut la art. 91 alin. (3) al Legii nr. 161/2003 renunțând la funcția de administrator în favoarea soției sale, A.I.
în drept a invocat dispozițiile art. 91 alin. (5) din Legea nr. 161/2003 și art. 1 din Legea nr. 554/2004.
în dovedire au fost anexate în copie, înscrisuri.
Prim-pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantului ca nefondată.
Secund-pârâtul a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivat, în esență, de faptul că, raportat la dispozițiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 calitatea procesuală pasivă în cauză are Consiliul Local al orașului Broșteni.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii motivat de faptul că hotărârea contestată este legală și temeinică.
în ședința publică din data de 15.10.2009, în virtutea rolului activ, reglementat de art. 129 alin. (5) C.proc.civ., instanța a pus în vedere reclamantului să facă dovada îndeplinirii procedurii prealabile, însă reclamantul nu s-a conformat dispozițiilor instanței.
Prin sentința nr. 2039/20.11.2009, Tribunalul Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea ca inadmisibilă.
S-a reținut că:
Legea nr. 554/2004 menționează în art. 7 că, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competentă, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, printr-un act unilateral, trebuie să solicite autorității publice emitente revocarea, în tot sau în parte a acestuia, fără a distinge în raport cu caracterul său individual sau normativ.
Această reglementare este pe deplin justificată, întrucât instituie o cale mai rapidă de restabilire a legalității, având ca scop atât protecția autorității publice emitente care, prin repararea eventualelor erori săvârșite cu ocazia emiterii actului poate evita chemarea sa în judecată în calitate de pârât.
în acord cu principiile cristalizate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, Curtea Constituțională a statuat, în mod constant că, stabilirea unor condiționări pentru introducerea acțiunilor în justiție nu constituie o încălcare a dreptului la liberul acces la justiție și la un proces echitabil în însăși substanța sa, statul dispunând de o anumită marjă de apreciere în acest sens.
Având în vedere că reclamantul nu a făcut dovada îndeplinirii procedurii prealabile, deși i s-a acordat termen în acest sens, procedură care reprezintă o condiție de exercitare a dreptului la acțiune, în baza art. 109 alin. (2) C.proc.civ., s-a respins acțiunea ca inadmisibilă.
împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, arătând, în esență, că din adresa nr. 473/P/114/05.05.2009, rezultă că procedura prealabilă a fost îndeplinită.
Mai arată că schimbarea sa din funcție putea fi dispusă doar printr-un ordin al Instituției Prefectului și nu prin hotărârea Consiliului Local.
Curtea de Apel Suceava, Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a constatat că recursul care, în drept, se încadrează conform art. 304 pct. 5 C.proc.civ., este întemeiat.
Problema pe care instanța trebuie să o dezlege în recurs constă în a decela dacă, din conținutul adresei nr. 473/P/114/15.05.2009 rezultă că reclamantul a formulat recurs administrativ față de măsura schimbării sale din funcție dispusă prin H.C.L.B. nr. 12/30.04.2009.
Instanța a constatat că, potrivit terminologiei folosite de art. 7 din Legea nr. 554/2004, procedura prealabilă administrativă se exercită pe calea unei plângeri, prin care persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, revocarea, în tot sau în parte, a acesteia.
Art. 2 alin. (1) lit. j) din aceeași lege definește plângerea prealabilă ca fiind „cererea prin care se solicită autorității publice emitente sau celei ierarhic superioare, după caz, reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual sau normativ, în sensul revocării sau modificării acestuia”.
Plângerea prealabilă se circumscrie noțiunii mai largi de petiție, definită de art. 2 din O.G. nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, aprobată, cu modificări și completări, prin Legea nr. 233/2002, drept „cererea, reclamația, sesizarea sau propunerea formulată în scris ori prin poștă electronică, pe care un cetățean sau o organizație legal constituită o poate adresa autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale, companiilor și societăților naționale, societăților comerciale, de interes județean sau local, precum și regiilor autonome, denumite în continuare autorități și instituții publice”.
Deși art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 prevede că prin plângerea prealabilă petiționarul trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, în speță prefectului, competent a efectua controlul de legalitate al hotărârii consiliului local, revocarea, în tot sau în parte, a actului vătămător, considerăm că interpretarea literală a acestui text ar impune un formalism excesiv în exercitarea recursului administrativ.
în aceste condiții, Curtea de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a constatat că solicitarea reclamantului adresată Instituției prefectului, de a i se reanaliza situația „după actul adițional de numire a unui nou administrator”, solicitare formulată la 30.04.2009, întrunește condițiile plângerii prealabile în sensul art. 7 din Legea nr. 554/2004, astfel încât, în baza art. 312 alin. (5) C.proc.civ., a casat sentința atacată cu trimitere pentru rejudecare la prima instanță, ocazie cu care vor fi analizate și celelalte motive din cererea de recurs.
| ← Calitatea de participant la procedura de achiziţie publică.... | Excepţia de nelegalitate. Inadmisibilitatea invocării... → |
|---|
