Calitatea de participant la procedura de achiziţie publică. Calitatea de parte într-un litigiu de achiziţii publice. Consecinţe
| Comentarii |
|
Parte într-un litigiu de achiziţie publică devine orice participant la procedura de achiziţie publică, persoană care se consideră vătămată într-un drept ori într-un interes legitim printr-un act al autorităţii contractante, prin încălcarea dispoziţiilor legale în materia achiziţiilor publice şi care formulează o contestaţie în faţa C.N.C.S.C. în temeiul şi în condiţiile O.U.G. nr. 34/2006.
Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, Decizia nr. 404 din 18 februarie 2010
Prin plângerea înregistrată la data de 27.10.2009, reclamanta S.C. S. S.R.L. Localitatea Făget, jud. Timiș a chemat în judecată pe pârâții Consiliul Județean Sălaj, SC A. SA Oiejdea județul Alba, SC D. SA Vatra Dornei, jud. Suceava, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună următoarele:
(1) anuleze decizia Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor nr. 5434/2C2/5636, 5894 pronunțata la 12.10.2009 (Decizia C.N.S.C.), și pe fond să se respingă contestațiile formulate de A. și D. împotriva rezultatului procedurii comunicat către A. și D. prin adresa nr. 8274/27.08.2009 emisă de pârâtul Consiliul Județean Sălaj, cu consecința menținerii rezultatului procedurii, în temeiul art. 281 și următoarele din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii (O.U.G. nr. 34/2006);
(2) să se constate suspendarea de drept Deciziei C.N.S.C., potrivit prevederilor art. 283 alin. (3), corobora cu art. 28716 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006;
(3) în subsidiar față de cererea de la pct. (2) de mai sus, să dispună suspendarea efectelor Decizia C.N.S.C., potrivit art. 15 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ (Legea nr. 554/2004 coroborat cu prevederile art. 2877din O.U.G. nr. 34/2006).
Totodată mai solicită și obligarea pârâtelor nr. 2 și 3 la plata cheltuielilor de judecată.
în motivare se arată că, prin anunțul de participare nr. 82087/14.07.2009 (Anexa 2), autoritatea contractantă Consiliul Județean Sălaj a deschis procedura de achiziție publică având ca obiect furnizarea produselor lactate acordate pentru elevii din clasele I-VIII din învățământul de stat și privat precum și pentru copiii preșcolari din grădinițele de stat și privat cu program normal de 4 ore din județul Sălaj. Caietul de sarcini și fișa de date a achiziției sunt atașate prezentei plângeri ca Anexele 3 și 4.
Ofertele depuse de participanții A. și D. au fost declarate neconforme de autoritatea contractantă datorită faptului că nu îndeplineau condițiile minime obligatorii de calificare, lipsind o serie de documente justificative a capacității tehnice (astfel cum au fost solicitate prin fișa de date a achiziției). Potrivit susținerilor A. și D., decizia Consiliului Județean Sălaj în sensul neconformității ofertelor acestor participanți a fost comunicată acestora prin adresa nr. 8274/27.08.2009.
A. și D. au formulat contestații (Anexele 5 și 6) împotriva adresei 8274/27.08.2009 a Consiliului Județean Sălaj, contestații care au fost înaintate spre soluționare C.N.S.C.
Prin decizia atacată prin prezenta plângere (atașată ca Anexa 7), C.N.S.C. a admis contestațiile formulate, a dispus anularea deciziilor de respingere ca neconforme a ofertelor depuse A. și D. și anularea tuturor actelor ulterioare deciziilor sus-menționate, precum și continuarea procedurii prin reprogramarea fazei finale de licitație electronică cu invitarea la participare a tuturor ofertanților care au depus oferte admisibile.
Subliniază faptul că, până în momentul de față, NU le-au fost comunicate nici dispozitivul Deciziei C.N.S.C., nici motivarea acesteia, de asemenea nici adresa nr. 8275/27.08.2009 prin care au fost comunicate deciziile C.N.S.C. de respingere ca neconforme a ofertelor A. și D.. Din toate aceste documente, doar dispozitivul Deciziei C.N.S.C. a avut posibilitatea să-l preia de pe website-ul C.N.S.C.
Din acest motiv, se află în imposibilitate obiectivă de a motiva în mod corespunzător prezenta plângere, fiind nevoită să se limiteze la informațiile conținute în diverse alte documente de care avem cunoștință. Pe de altă parte, pentru a nu ne expune la interpretarea (care totuși ni s-ar părea neîntemeiată) că o introducere a plângerii după recepționarea motivelor Deciziei C.N.S.C. ar fi efectuată cu depășirea termenului procedural de exercitare a acestei căi de atac, sunt nevoiți să introducă această plângere.
Apreciază că necomunicarea către reclamanta S. a motivelor Deciziei C.N.S.C. reprezintă per se un motiv pentru formularea acestei plângeri. De asemenea, nu ne-au fost comunicate contestațiile formulate de A. și D. (încălcându-se astfel prevederile art. 271 alin. (2) din O.U.G. nr. 3412006).
Este în afară de orice îndoială că Decizia C.N.S.C. produce efecte negative față de interesele legitime ale subscrisei petente (în calitate de participant la procedura de achiziție publică); efectele acestei Decizii nu pot fi limitate doar la relația dintre contestatorii A./ D., pe de o parte, și autoritatea contractantă, pe de altă parte. în acest sens, orice alt participant la procedura de achiziție publică, indiferent de faptul dacă a formulat sau nu conte stație împotriva actelor de procedură, are interesul și dreptul de a cunoaște conținutul complet al Deciziei C.N.S.C., întrucât interesele și drepturile sale substanțiale sunt în mod direct afectate prin dispozițiile acestui act administrativ-jurisdicțional.
Având în vedere caracterul colectiv al procedurii de achiziție publică, din punct de vedere procedural toți participanții la procedura de achiziție publică au calitatea de parte în procedura administrativ-jurisdicțională (în sensul că actul administrativ-jurisdicționale este opozabil). Or, fiind parte în sens procedural, toți participanții la procedura de achiziție publică au dreptul la comunicarea integrală a actului administrativ-jurisdicțional (inclusiv motivarea acestuia), pentru a putea aprecia asupra legalității și temeiniciei sale.
Având în vedere cele de mai sus, continuarea procedurii de achiziție publică în temeiul Deciziei C.N.S.C., fără ca motivele acesteia să-i fie comunicate pentru a putea evalua legalitatea și temeinicia lor, îi prejudiciază grav drepturile și încalcă totodată principiile tratamentului egal și transparenței prevăzute de art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006.
Respingerea ca neconforme a ofertelor depuse de A. și D. a fost motivată de lipsa dovedirii capacității tehnice a ofertanților, datorită lipsei sau neconformității unor documente esențiale, solicitate în mod obligatoriu prin fișa de date a achiziției - în special, certificate de calitate ISO 9001 (sau echivalent) dovedind faptul că distribuitorul și producătorul au documentat, implementat și mențin un sistem de management al calității și certificate de calitate ISO 14001 (sau echivalent) dovedind faptul că distribuitorul și producătorul au implementat și mențin un sistem de management de mediu. în plus, cu privire la ofertantul A., graficul de livrare a produselor depus de acesta în susținerea ofertei este incomplet.
Din perspectiva depunerii documentelor care dovedesc capacitatea tehnica și profesională a ofertantului, procedura de achiziție publică are un caracter formal. Decizia Consiliul Județean Sălaj de a declara neconforme ofertele A. și D. a fost una întemeiată, documentele justificative solicitate nefiind depuse în forma corespunzătoare și cu respectarea termenelor procedurale stabilite.
Mai consideră că, datorită importanței deosebite a aspectelor care au fost contestate de ofertanți, se impune ca instanța de judecată să își exercite rolul de control și să verifice dosarul achiziției publice, pentru a se putea stabili cu certitudine respectarea prevederilor legale.
Potrivit prevederilor art. 283 alin. (3), coroborat cu art. 286 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, introducerea plângerii suspendă de drept executarea Deciziei C.N.S.C. de la momentul introducerii sale.
Din punct de vedere procedural, regimul juridic al plângerii împotriva deciziei C.N.S.C. este același cu regimul juridic aplicabil căii de atac a recursului, sens în care efectele lor sunt aceleași; o interpretare contrară (în sensul că efectele deciziei C.N.S.C. nu ar fi suspendate de drept ca urmare a introducerii plângerii) ar conduce la concluzia absurdă că o decizie a C.N.S.C. produce efecte mai puternice decât o sentință pronunțată în primă instanță de Tribunal (întrucât efectele acesteia din urmă sunt neîndoielnic suspendate urmare a introducerii recursului).
în măsura în care se va aprecia că plângerea nu suspendă de drept executarea Deciziei C.N.S.C. și se va analiza solicitarea reclamantei subsidiară indicată la punctul (3) din petitul plângerii, suspendarea procedurii de atribuire este admisibilă potrivit art. 15 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 2877din O.U.G. nr. 34/2006.
în drept, își întemeiază prezenta plângere pe dispozițiile art. 281, 283, 285, 2877, 28716 din O.U.G. nr. 34/2006,art. 15 din Legea nr. 554/2004,art. 3041și art. 274 C.proc.civ.
Prin întâmpinare intimata autoritate contractantă Consiliul Județean Sălaj a invocat excepția lipsei calității procesuale active a petentei și totodată excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului, fiind necesar a se constat că plângerea a fost introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, iar pe fond să fie respinsă plângerea ca nemotivată.
Curtea, în armonie cu prevederile art. 137 alin. (1) C.proc.civ. va analiza mai întâi cele două excepții procesuale având în vedere regimul acestora, absolut, peremptoriu și dirimant, dar constată că prima excepție trebuie analizată cu prioritate față de cea de a doua deoarece dacă prima va fi găsită întemeiată, analiza celei de a doua nu mai are sens.
Așa cum a rezultat din expunerea de mai sus, petenta SC S. SRL Făget Timiș a formulat plângere împotriva Deciziei C.N.S.C. nr. 5434/2C2/5894/2009 solicitând anularea acesteia iar în rejudecarea cauzei pe fond instanța judecătorească să dispună respingerea contestațiilor formulate de SC A. SA și SC D. SA.
Speța de față pune problema în ce măsură, în ce cadru și cu aplicarea căror dispoziții legale un participant la licitație poate formula plângere împotriva unei decizii a C.N.S.C. care nu a soluționat contestația în contradictoriu cu acesta.
Altfel spus, în ce manieră un participant la procedura de licitație își poate justifica legitimarea procesuală activă prin formularea plângerii împotriva unei decizii a C.N.S.C.
Dreptul la plângere ca și cale de atac specifică de contestare a legalității și temeiniciei deciziei C.N.S.C. de soluționare a contestației formulată pe cale administrativă este recunoscut exclusiv părților.
Că este așa rezultă din economia dispozițiilor art. 281 din O.U.G. nr. 34/2006 în special din conținutul alineatului al treilea care utilizează explicit termenul de parte care formulează plângerea.
în accepțiunea acestei prevederi legale, noțiunea de parte nu se confundă cu noțiunea de participant la licitație.
Astfel, parte devine orice participant, persoană care se consideră vătămată într-un drept ori într-un interes legitim printr-un act al autorității contractante, prin încălcarea dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice, care formulează o contestație în fața C.N.C.S.C. în temeiul și în condițiile Ordonanței de urgență nr. 34/2006.
De altfel noțiunea de persoană vătămată este explicitată pe larg la art. 256 din aceeași ordonanță de urgență și are în vedere orice operator economic implicat în procedura de atribuire, care:
a) are un interes legitim în legătură cu respectiva procedură de atribuire; și
b) a suferit, suferă sau riscă să sufere un prejudiciu ca o consecință a unui act al autorității contractante, de natură să producă efecte juridice, ori ca urmare a nesoluționării în termenul legal a unei cereri privind respectiva procedura de atribuire.
Din concepția contenciosului special administrativ prevăzut ca atare de O.U.G. nr. 34/2006 rezultă fără putință de tăgadă că părți ale litigiului derulat în fața C.N.S.C. pot fi, în regulă generală, persoana vătămată în sensul art. 255 din O.U.G. nr. 2006 și autoritatea contractantă al cărui act vatămă pe contestator.
Noțiunea de contencios special a fost utilizată de Curte tocmai plecând de la dispozițiile art. 255 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 conform cărora orice persoană care se consideră vătămată într-un drept ori într-un interes legitim printr-un act al autorității contractante, prin încălcarea dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice, poate solicita anularea actului, obligarea autorității contractante de a emite un act, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim pe cale administrativ-jurisdicțională sau în justiție, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență. De asemenea, Curtea are în vedere că potrivit dispozițiilor art. 28718 din aceeași ordonanță dispozițiile acesteia se completează cu prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, în măsura în care nu sunt contrare acestei reglementări.
De asemenea, dacă în litigiul derulat în fața C.N.S.C. mai intervin și alți participanți aceștia pot dobândi la rândul lor calitatea de parte. Și este așa, deoarece conform art. 271 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 autoritatea contractantă are obligația, ca în termen de zi lucrătoare de la comunicarea contestației, să înștiințeze despre aceasta și pe ceilalți participanți încă implicați în procedura de atribuire, această înștiințare trebuind să conțină inclusiv o copie a contestației respective.
în altă ordine de idei și în spiritul acestei norme legale, până la soluționarea contestației de către C.N.S.C., participanții în cadrul aceleiași proceduri de atribuire se pot asocia la contestație printr-o cerere proprie care trebuie să conțină toate elementele prevăzute de ordonanță privind contestația (art. 270).
Așa fiind, într-un astfel de cadru C.N.S.C. poate trece la procedura de soluționare a contestației care urmează a se desfășura cu respectarea principiilor legalității, celerității, contradictorialității și a dreptului la apărare.
Este evident că decizia pronunțată de C.N.S.C. produce efecte juridice doar în limitele sesizării și în cadrul procesual definit [art. 280 alin. (3), relevante în acest sens fiind și dispozițiile art. 275 alin. (1), (5) și 6, art. 278 alin. (2)-(7) din O.U.G. nr. 34/2006.
Astfel pot fi înțelese și dispozițiile conform cărora decizia C.N.S.C. se comunică exclusiv cu părțile, așa cum rezultă din economia dispozițiilor art. 279 alin. (3) din O.U.G. nr. 34/2006, fiind necesară doar postarea pe site a minutei deciziei și mai apoi publicarea în întregime.
Urmând această rațiune se poate conchide că dreptul la plângere poate fi recunoscut doar acelor persoane care au avut calitatea de parte în fața C.N.S.C., prezumându-se că numai acelea pot fi vătămate eventual prin efectele deciziei C.N.S.C.
De altfel, cadrul procesual definitivat în fața C.N.S.C. se strămută prin efectele plângerii și în fața Curții de apel atunci când este învestită cu plângere.
în speță, petentei i s-a adus la cunoștință de existența contestației formulată de cele două participante la procedură dar din varii motive, explicate într-o oarecare măsură de apărătorul acesteia, nu a formulat la rându-i o cerere de a participa în cadrul procedurii administrativ-jurisdicționale pentru a solicita ceea ce se solicită de fapt pentru prima dată în cadrul plângerii, anume respingerea celor două contestații.
Curtea reține că plângerea având ca obiect hotărârea C.N.S.C. prin care se solicită anularea acesteia și respingerea contestațiilor, fără ca petenta să intervină în faza administrativ-jurisdicțională este formulată omisso medio și deci nu poate fi acceptată.
De aceea, Curtea reține că într-o atare ipostază petenta este terț față de cadrul procesul de soluționare a celor două contestații și deci nu are și nici nu poate avea calitate procesuală activă.
S-ar putea reține legitimare procesuală activă a acesteia dacă s-ar dovedi că prin manevre dolosive [exempli gratia, omisiunea de face înștințarea prevederilor de art. 271 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006] autoritatea contractantă ar fi împiedicat-o să-și exercite în mod legal drepturile recunoscute de lege ca participant la o procedură de atribuire a unui contract de achiziție publică.
Este incorectă afirmația petentei conform căreia caracterul colectiv al procedurii de achiziție publică are ca efect din punct de vedere procedural că toți participanții au calitate de parte în procedura administrativ - jurisdicțională și că dacă s-ar admite astfel s-ar încălca dreptul la justiție al petentei vătămată prin premisă de un act care nu l-ar putea ataca.
Curtea notează că dreptul de acces la justiție garantat de art. 6 parag. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului nu este un drept absolut acesta putând fi restricționat (cauza Golder c. Marea Britanie, 1975).
în cauza de față, dreptul de acces al petentei la instanță a fost restricționat pentru că aceasta nu poate justifica calitatea de parte la procedura derulată în fața C.N.S.C., calitate care o putea dobândi în mod voluntar prin formularea unei simple cereri, fără să fie împiedicată de alte condiționări procedurale.
(Judecător Liviu Ungur)
| ← Autorizaţie de construcţie. Nerespectarea cerinţelor din... | Acţiune privind anularea unui act administrativ. Forma... → |
|---|
