Anulare act - legea nr. 165/2013. Jurisprudență Acte ale autorităţilor publice
| Comentarii |
|
Tribunalul BUCUREŞTI Sentinţă civilă nr. **** din data de 27.10.2016
Dosar nr. ….
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BUCUREȘTI
SECȚIA A-V-A CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. …./2016
Ședința publică de la …. 2016
Tribunal constituit din:
PREȘEDINTE: ….
GREFIER: ….
Pe rolul Tribunalului se află pronunțarea asupra cererii de chemare în judecată formulată de reclamanții …., … și …, în contradictoriu cu pârâtele COM… și …. având ca obiect "anulare act - Legea nr. 165/2015";.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 07.09.2016, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța a amânat pronunțarea la 14.09.2016, ulterior la 21.09.2016 și la 28.09.2016, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față, deliberând, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 08.07.2014 pe rolul Tribunalului București Secția a V-a Civilă, sub nr. dosar ..., reclamanții ..., ... și ... au chemat în judecată pe pârâta ..., solicitând instanței anularea parțială a Deciziei de validare parțială nr. ...- în ceea ce privește invalidarea Dispoziției nr. ... emisă de Primarul General al Municipiului București (prin care a fost modificată Dispoziția nr. …) pentru cota de ¾ din imobilele situate în Municipiul București, ... și str. ..., precum și în ceea ce privește aplicarea dispozițiilor art. 24 alin. 3 din Legea nr. 165/2013 cu referire la art. 24 alin. 2 din aceeași lege în privința măsurilor compensatorii cuvenite altor persoane decât titularii dreptului de proprietate; s-a solicitat, de asemenea, ca instanța să dispună validarea în întregime a Dispoziției nr. …, evocată mai sus, respectiv compensarea prin puncte și pentru cota de 3/4 din imobilele menționate, cu reducerea, din punctajul stabilit, numai a despăgubirii încasate în anul 1987 de moștenitorii autorului ..., corespunzător cotei cuvenite numitei ..., precum și obligarea pârâtei ... la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamanții au arătat că, prin Decizia nr. ..., a cărei anulare parțială se cere, s-a dispus validarea Dispoziției Primarului General al Municipiului București nr. ... (prin care s-a modificat Dispoziția nr. ...) numai în ceea ce privește cota de 1/4 din imobilele situate în ..., compus din teren în suprafață de 143 m.p. și construcție demolată în suprafață de 472,22 m.p. și str. ..., compus din teren în suprafață de 216 m.p. și construcție demolată în suprafață de 176,07 m.p., stabilindu-se un număr total de puncte de 933.180, în favoarea reclamanților.
Prin aceeași decizie, la art. 2, s-a dispus invalidarea dispoziției de mai sus în ce privește cota de 1/4 din respectivele imobile, cu motivarea că, potrivit înscrisurilor existente la dosarul notificării, la momentul preluării imobilelor, proprietari ai acestora erau ... cu cota de 1/4 (numele acesteia fiind menționat eronat ...sau ...) și numitul ... (fiind menționat eronat ...) cu o cotă de 3/4 , iar notificarea a fost depusă de ..., astfel încât notificatoarea nu poate beneficia de măsuri compensatorii decât pentru cota de 1/4 pe care o avea în proprietate la momentul deposedării, iar nu întregul drept, cum fusese recunoscut prin dispoziția Primarului General.
În ceea ce privește numărul de puncte, s-a arătat de către reclamanți că, din valoarea totală a celor două imobile, stabilită potrivit prevederilor art. 21 alin. 6 din Legea nr. 165/2013, a fost dedusă valoarea despăgubirilor încasate în anul 1987, de 80.000 lei, actualizată.
S-a considerat că decizia de validare parțială este nelegală sub următoarele aspecte:
1. Soluționând notificarea cu nr. …., în mod corect Primarul General al Municipiului București a recunoscut calitatea de unică persoană îndreptățită la acordarea de măsuri reparatorii pentru ..., în privința ambelor imobile, dat fiind că, dintre moștenitorii autorului ..., numai aceasta a formulat notificarea în condițiile Legii nr. 10/2001; or, dacă în actele de preluare a imobilelor în proprietatea Statului (în anexa Decretului nr. …, poziția nr. 41 și în anexa Decretului nr. …) figura înscris autorul ..., notificarea formulată de ... nu a făcut referire la calitatea sa de proprietar, ci la calitatea de moștenitor al fostului proprietar deposedat abuziv de către Stat.
Erau aplicabile, așadar, prevederile art. 4 alin. 4 din Legea nr. 10/2001, conform cărora de cotele moștenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevăzută de lege, profită ceilalți moștenitori care au depus în termen cererea de restituire, iar cum celălalt moștenitor, ..., nu a formulat notificare, măsurile reparatorii se cuveneau a fi acordate integral moștenitoarei ..., care a urmat procedura stabilită de lege.
Prin decizia criticată s-a încălcat autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr. …/2008, pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr. …, în ceea ce privește calitatea notificatoarei ..., de unică persoană îndreptățită, în accepțiunea art. 4 alin. 4 din Legea nr. 10/2001, instanțele reținând aplicabilitatea art. 4 alin. 4 din Legea nr. 10/2001 tocmai pentru că, pentru imobilele în discuție, nu au fost formulate alte notificări; astfel, nu numai problema calității de persoană îndreptățită a notificatoarei a intrat în puterea lucrului judecat, ci și întinderea dreptului, recunoscându-i-se acesteia întregul drept, pentru ambele imobile; prin controlul de legalitatea recunoscut Comisiei pârâte de către lege, aceasta nu poate cenzura aspecte ce au fost cercetate de o instanță de judecată și care au primit deja o dezlegare definitivă, intrând în puterea lucrului judecat.
2. Prin aplicarea dispozițiilor art. 24 alin. 3 din lege (care trimit la dispozițiile art. 24 alin. 2), decizia criticată dă expresie unei discriminări contrare Constituției, nefiind permisă instituirea unui regim special, întemeiat pe o distincție nejustificată între persoanele care au dobândit, prin moștenire legală sau testamentară, dreptul de proprietate de la adevărații proprietari cărora le-au fost preluate abuziv imobilele și persoanele care au dobândit astfel drepturi prin acte cu titlu oneros sau gratuit.
Regimul instituit prin dispozițiile art. 24 alin. 2 și 3 din Legea nr. 165/2013 creează, pe de altă parte, și o impozitare indirectă, împovărătoare și contrară regulilor Statului de drept, ceea ce justifică o dată în plus neaplicarea sa pentru cazul în speță.
De altfel, în legătură cu aceste texte de lege, reclamanții au înțeles să formuleze, printr-un memoriu separat, excepția de neconstituționalitate, cerându-se Curții Constituționale să constate neconcordanța cu Constituția a dispozițiilor art. 24 alin. 2 și 3 din Legea nr. 165/2013.
3. Greșit s-a dedus, din valoarea punctajului stabilit, întreaga despăgubire, în cuantum de 80.000 lei, actualizată, primită în anul 1987, în condițiile în care aceste despăgubiri nu au fost încasate numai de către ..., ci de către toți moștenitorii autorului .... Acest aspect, arată reclamanții, rezultă din declarația autentificată sub nr. …2008, dar mai ales din cuprinsul deciziei civile nr. …1987 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr. … având ca obiect partaj succesoral. Prin această hotărâre, instanța a atribuit în lotul notificatoarei, printre alte bunuri, valoarea despăgubirilor de 80.000 lei, cu obligarea acesteia la plata unei sulte către coindivizarul ....
Prin urmare, nu întreaga valoare a despăgubirii i-a revenit, în final, notificatoarei ..., ci numai partea ce i s-a cuvenit din moștenirea autorului ...; este injust, în aceste condiții, ca notificatoarea să suporte diminuarea valorii măsurilor reparatorii cu întreaga valoare a despăgubirii de care a beneficiat integral, echitabil fiind ca aceasta să suporte numai o cotă de 1/4 (20.000 lei) corespunzător cotei succesorale ce îi revenea, cu atât mai mult dacă soluția de validare parțială a dispoziției s-ar menține de către instanță numai pentru cota de 1/4, așa cum a decis ....
În drept, acțiunea a fost întemeiată generic pe dispozițiile Legii nr. 10/2001 și Legii nr. 165/2013.
Pentru dovadă, a fost solicitată proba cu înscrisuri și expertiză tehnică prin care să se verifice corectitudinea punctajului stabilit.
Prin cererea completatoare, depusă la 14.07.2014, reclamanții au solicitat instanței ca, recunoscând reclamanților de persoane îndreptățite, în calitate de succesori în drepturi ai autoarei ..., la măsuri reparatorii pentru întreaga valoare a imobilelor, să dispună obligarea pârâtei ... emiterea unei decizii de validare în întregime a Dispoziției nr. …..2009, precum și la emiterea deciziei de compensare prin puncte și pentru restul de 3/4 din valoarea imobilelor, cu scăderea despăgubirilor încasate în anul 1987 numai în cotă de ¼, iar nu a întregii valori a despăgubirilor.
Cererea completatoare a avut în vedere faptul că, deși dispozițiile art. 35 alin. 3 din Legea nr. 165/2013 atribuie Tribunalului plenitudine de competență în privința stabilirii existenței și întinderii dreptului și în privința formei de reparație, s-ar putea, totuși, interpreta că hotărârea astfel emisă de instanță nu poate substitui decizia de validare și de compensare prin puncte.
Pârâta a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii, ca neîntemeiată; reluând istoricul dosarului de despăgubire nr. …/CC, pârâta a arătat că, prin sentința civilă nr. … a Curții de Apel București, irevocabilă prin decizia civilă nr. …2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost obligată … să emită titlul de despăgubire pentru imobilele în litigiu, în favoarea persoanei îndreptățite ... în termen de 6 luni de la pronunțarea deciziei.
Având în vedere soluția instanței de judecată, arată pârâta, a fost emisă decizia de validare parțială nr. ..., în temeiul art. 17 alin. 1 lit. a, art. 21, art. 23, art. 32 și art. 41 alin. 5 din Legea nr. 165/2013.
Cât privește drepturile dobândite de reclamanți de la moștenitorul persoanei îndreptățite - ..., prin contractul de cesiune nr. … 2013 și actul adițional autentificat sub nr. 121, pârâta a arătat că a respectat dispozițiile art. 24 alin. 2 și 3 din Legea nr. 165/2013, numărul de puncte stabilite fiind calculat potrivit acestor prevederi legale, iar, referitor la motivele ce au determinat invalidarea parțială a dispoziției Primarului General, pârâta a arătat că această soluție a fost propusă prin Referatul de verificare a dosarului de despăgubiri întocmit de Secretariatul Comisiei potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 5 din Legea nr. 165/2013, apreciindu-se că nu s-a făcut dovada proprietății pentru cota de 3/4 din dreptul solicitat cu privire la cele două imobile, asupra cărora notificatoarea nu putea justifica, potrivit actelor succesorale după autorul ... decât o cotă de 1/4 pentru care s-a dispus validarea parțială prin decizia contestată; astfel, potrivit certificatului de moștenitor din 29.06.1988, în urma decesului fostului proprietar - ..., au rămas ca moștenitori soția supraviețuitoare - ..., cu o cotă de 1/4 din moștenire, și ... - fiu, cu o cotă de 3/4 din moștenire.
Așadar, arată pârâta, la momentul preluării abuzive, în anul 1985, notificatoarea se afla în indiviziune cu ..., neputând obține măsuri reparatorii decât pentru cota ce îi revenea - de 1/4, e care o deținea la momentul preluării abuzive, fără a face dovada că i-ar fi revenit și restul, în cotă de 3/4 din dreptul asupra imobilelor. Potrivit dispozițiilor art. 4 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, în cazul în care restituirea este cerută de mai multe persoane îndreptățite, coproprietare ale imobilului solicitat, dreptul acestora se stabilește în cote-părți ideale, potrivit dreptului comun, iar dacă numai o parte din foștii proprietari au solicitat restituirea, decizia se va limita numai la cotele ideale cuvenite acestora (punctul 4.1 din Normele Metodologice), pentru care legea le recunoaște calitatea de persoane îndreptățite în înțelesul art. 3 alin. 1 lit. a din Legea nr. 10/2001; sarcina probei dreptului de proprietate la momentul preluării abuzive aparține solicitantului care a formulat notificarea, cu înscrisurile la care se referă Normele Metodologice pentru aplicarea unitară a legii, aprobate prin H.G. nr. 250/2007, iar notificatoarea nu a completat dosarul cu acte doveditoare în privința dobândirii dreptului și pentru cota de 3/4 din imobilele notificate.
Cât privește despăgubirile încasate la data de 28.11.1987, de către moștenitorii autorului, s-a precizat că, prin declarația autentică din 17.12.2008, chiar notificatoarea a recunoscut că a încasat aceste despăgubiri pentru cele două imobile, iar valoarea despăgubirii a fost actualizată potrivit art. 1 din Titlul II al O.U.G. nr. 184/2002, prin raportare la coeficientul de actualizare aferent anului 1987 (cursul oficial leu-dolar la data preluării abuzive, în 1987 fiind 4,07 lei /1 dolar, iar rezultatul a fost actualizat la data de 10.04.2014, prin utilizarea cursului de schimb oficial comunicat de B.N.R., de 3,2356 lei/1 dolar). Evaluarea a avut în vedere grila notarilor publici pentru anul 2013, imobilele fiind situate în zona 46-A3, iar valoarea a fost stabilită corespunzător cotei de 1/4, separat pentru terenuri și construcții, pârâta explicând elementele de calcul care au condus la numărul total de puncte stabilit prin decizia contestată, din care s-a scăzut valoarea actualizată a despăgubirilor primite, în acord cu dispozițiile art. 21 alin. 7 din Legea nr. 165/2013, rezultând suma finală de 933.180 puncte.
În fine, s-a arătat că plafonarea despăgubirii reclamanților reprezintă voința legiuitorului și întrucât prețul plătit de aceștia (280.000 euro) depășește suma stabilită potrivit art. 21 alin. 6 și 7 din Legea nr. 168/2013, numărul de puncte acordat nu poate depăși valoarea ce i s-ar fi cuvenit persoanei îndreptățite.
La rândul său, pârâta a solicitat proba cu înscrisuri.
Prin răspunsul la întâmpinare, reclamanții au reiterat, în esență, argumentele cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost completată, cu unele nuanțări în sensul că la momentul realizării partajului între moștenitorii autorului ..., cele două imobile nu se mai găseau în masa partajabilă fiind deja preluate de către Stat, iar la apariția Legii nr. 10/2001, ambii moștenitori au fost de drept repuși în termenul de acceptare a succesiunii pentru aceste două imobile, potrivit art. 4 alin. 3 din Lege; dacă numai unul a urmat procedura, acesta va beneficia și de cotele celor ce nu au urmat-o. Dacă autoarea ... a beneficiat de despăgubirile primite în anul 1987 doar în proporția cotei sale de 1/4, tot în aceeași cotă trebuie să suporte și deducerea despăgubirii ce i se cuvine pentru cele două imobile; nu are importanță faptul că, prin declarația notarială, autoarea a recunoscut faptul că a încasat despăgubirile în sumă de 80.000 lei, în condițiile în care, în urma partajului, acest activ patrimonial a intrat în lotul său.
În fine, s-a arătat, de către reclamanți, că plafonarea despăgubirilor în baza calității de cesionari a beneficiarilor prezintă interes numai pentru ipoteza în care instanța va valida întregul drept de proprietate, înlăturând invalidarea cotei de 3/4.
Printr-o nouă cerere completatoare, depusă la primul termen de judecată (03.12.2014), reclamanții au înțeles să extindă cadrul procesual și să cheme în judecată și pe pârâta ...(...), în calitatea acesteia de Secretariat al ..., care îndeplinește atribuțiile legale de analiză a existenței și întinderii dreptului și propune Comisiei măsurile de validare ori invalidare, potrivit art. 21 alin. 5, 6 și 8 din Legea nr. 165/2013 și art. 6 alin. 3 din regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei, ceea ce impune ca hotărârea pronunțată în cauza de față să îi fie opozabilă.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta ...a invocat excepția necompetenței materiale a instanței, argumentată pe calitatea acestei instituții de autoritate a administrației publice centrale, potrivit art. 1 alin. 1 din H.G. nr. 572/2013, ceea ce atrage competența de primă instanță a Curții de Apel București, secția contencios Administrativ (art. 95 pct. 1 C.pr.civilă).
De asemenea, pârâta a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, arătând că obligația de a emite decizia de validare aparține doar ..., nefiind cerută în acțiune îndeplinirea obligațiilor la care se referă dispozițiile art. 31 și art. 41 din Legea nr. 165/2013, de către ...(emiterea titlului de plată).
În subsidiar, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Prin încheierea din 07.01.2015, Tribunalul a respins excepției necompetenței materiale și a unit cu fondul cauzei excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ….
Tribunalul a încuviințat proba cu înscrisuri și proba cu expertiză tehnică judiciară evaluatorie, prin care să se verifice modalitatea de încadrare pe grila notarilor publici a imobilelor în litigiu și stabilirea numărului de puncte.
Dosarul administrativ de despăgubire a fost înaintat, de către ..., în copie certificată, fiind atașat la filele 76-150 vol. I, 1-130 vol. II, iar raportul de expertiză a fost întocmit de către expertul … (f. 5-22 vol. III, completat la filele 52-77 și 98-104 vol. III).
Reclamanții au argumentat printr-un memoriu, depus la dosar la 01.06.2016 (f. 92-94 vol. III), excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 24 alin. 1-4 din Legea nr. 165/2013, solicitând sesizarea Curții Constituționale cu soluționarea acesteia; pârâta ... și-a expus punctul său de vedere în această chestiune prin memoriul depus la dosar la data de 07.09.2016.
Asupra solicitării de sesizare a Curții Constituționale Tribunalul s-a pronunțat prin încheiere separată.
Examinând cauza, susținerile și apărările părților, din perspectiva probelor administrate, Tribunalul reține:
Cercetată prioritar, potrivit art. 248 alin. 1 C.pr.civilă, excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta ..., aceasta este întemeiată.
Într-adevăr, raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, completată ulterior, nu s-a solicitat îndeplinirea vreunei obligații pe care legea să o stabilească în sarcina pârâtei ..., operațiunile juridice de emitere a deciziilor de validare și de aprobare a punctajului și a deciziilor de compensare prin puncte fiind date de lege în competența exclusivă a pârâtei ... (art. 17 alin. 1 lit. a și b, art. 21 alin. 8 din Legea nr. 165/2013), împrejurarea că, în procesul de finalizare a stabilirii de măsuri reparatorii, pârâta ..., care asigură Secretariatul .., are propriile atribuții, de verificare a dosarelor din punct de vedere al existenței și întinderii dreptului de proprietate (art. 21 alin. 5) și de evaluare a imobilelor (art. 21 alin. 6) și, respectiv, de a propune Comisiei validarea ori invalidarea dispozițiilor emise de entitățile învestite (art. 21 alin. 8), nu conferă acestei pârâte calitate procesuală pasivă, întrucât nu îndeplinirea acestor atribuții se cere, în concret, în acțiune, iar argumentul opozabilității hotărârii își pierde și el relevanța, dat fiind că finalitatea urmărită de reclamanți (validarea în totalitate a dispoziției Primarului General și reconsiderarea valorii despăgubirilor primite la expropriere) depășește deja momentul procedural în care pârâta ...își exercită atribuțiile mai sus amintite.
Așadar, excepția ridicată va fi admisă, cu consecința respingerii acțiunii reclamanților față de această pârâtă, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Asupra fondului dreptului dedus judecății, Tribunalul are în vedere, dintru început, că, așa cum concret au sesizat reclamanții, chestiunea referitoare la recunoașterea calității de persoană îndreptățită a solicitantei ... era deja câștigată cauzei, prin efectul hotărârilor judecătorești pronunțate înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013; prin sentința civilă nr. …2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, irevocabilă prin decizia civilă nr. …2008 a Curții de Apel București (filele 40-45 vol. I), a fost obligată Primăria Municipiului București să emită dispoziție motivată privind acordarea de măsuri reparatorii în echivalent pentru imobilele construcții demolate, situate la ambele adrese menționate în notificarea nr. …2001 și cu privire la care entitatea învestită nu se pronunțase prin Dispoziția cu nr. ….2007, emisă doar pentru terenurile de sub construcțiile demolate.
Analizând aceleași documente depuse la dosarul notificării, existente și la dosarul cauzei de față (act primar de proprietate al autorului ..., actele de preluare în proprietatea Statului, certificatul de moștenitor și celelalte acte de stare civilă, adresa cu nr. ….2003 a Primăriei Municipiului București - Direcția Patrimoniu, Evidența Proprietății și Cadastru), instanțele au stabilit că notificatoarea ... este unica persoană îndreptățită la măsuri reparatorii în echivalent pentru imobilele de la cele două adrese poștale, ca moștenitoare a fostului proprietar, specificând în mod explicit incidența dispozițiilor art. 4 alin. 1 și art. 4 alin. 4 din Legea nr. 10/2001, în legătură cu efectele neformulării notificării de către ceilalți moștenitori (coproprietari).
Or, a reconsidera aceste chestiuni de drept, deja tranșate prin hotărârea judecătorească irevocabilă în cadrul controlului de legalitate efectuat de Secretariatul Comisiei în procedura administrativă reglementată de art. 21 alin. 5 din Legea nr. 165/2013, peste sau în contra aspectelor verificate și reținute de instanțe, conduce la renegarea autorității de lucru judecat, inacceptabilă din perspectiva principiului supremației legii în statul de drept și separării puterilor în stat.
Acesta este sensul reglementării art. 21 alin. 5 și 8 din Legea nr. 1465/2013 asupra căruia s-a oprit Curtea Constituțională în cuprinsul deciziei nr. 686/2014, iar analiza asupra acelorași chestiuni nu mai suscită nicio altă interpretare, de vreme ce situația de fapt și de drept în speță a rămas neschimbată.
Prin urmare, Tribunalul va reține ca atare calitatea notificatoarei ... de unică persoană îndreptățită la măsuri reparatorii în condițiile stabilite de art. 21 din Legea nr. 165/2013 (compensare prin puncte), înlăturând apărările pârâtei ... în legătură cu legalitatea și oportunitatea verificării calității de persoană îndreptățită asupra cotei de 3/4 din imobilele notificate.
Drept consecință, măsurile reparatorii (compensarea prin puncte) se cuvin a fi stabilite pentru imobilele considerate în întregime (în cotă de 1/1), tot astfel impunându-se și validarea Dispoziției Primarului General al Municipiului București nr. ..., privită împreună cu Dispoziția nr...., pe care o modifică; acțiunea reclamanților este, așadar, întemeiată sub acest aspect și urmează a fi admisă, tribunalul anulând Decizia contestată, cu nr. ..., în ceea ce privește invalidarea dispoziției entității învestite și obligând, în plenitudinea de jurisdicție stabilită prin dispozițiile art. 35 alin 3 din Lege, pe pârâta ... la emiterea unei noi decizii, de validare în totalitate a dispoziției amintite, pentru cota de 1/1 din dreptul de proprietate al notificatoare.
În ceea ce privește problema deducerii, din despăgubirea stabilită prin puncte, a valorii despăgubirii încasate de notificatoare, tribunalul are în vedere explicațiile date de reclamanți în cuprinsul răspunsului la întâmpinare (f. 42 vol. I), anume că notificatoarea a beneficiat de aceste despăgubiri doar în proporția cotei sale de 1/4 din moșteni rea autorului, cuvenindu-se ca și deducerea despăgubirii să i se aplice în aceeași proporție; această configurare a problemei de drept propusă de reclamanți nu este, însă, susținută de probele dosarului, care relevă, dimpotrivă, că notificatoarea a primit în întregime suma de 80.000 lei pentru imobilele expropriate de la cele două adrese poștale, sumă ce i-a fost atribuită în lot prin partajul dispus prin decizia civilă nr. …1987 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr. …./1987, așa cum notificatoarea a specificat în cuprinsul declarației autentificate sub nr. …./17.12.2008 (filele 91-92 vol. III). Împrejurarea că, prin hotărârea de partaj, notificatoarea a fost obligată la plata unei sulte către celălalt copartajant - ..., nu întemeiază pretenția reducerii cuantumului sumei ce se deduce din valoarea despăgubirii potrivit art. 21 alin. 7 din Legea nr. 165/2013, întrucât sulta se stabilește pentru echilibrarea valorică a loturilor, în raport de cotele succesorale și de întreaga masă partajabilă, iar pe de altă parte (și acest aspect este deosebit de important), ceea ce i s-a atribuit notificatoarei în lot (despăgubirea de 80.000 lei) reprezintă chiar echivalentul valoric al bunurilor ce nu mai existau în natură la data partajului și efectul acestei atribuiri consolidează retroactiv calitatea acestei moștenitoare de proprietar exclusiv al bunurilor în echivalentul valoric dobândit de la Stat în urma exproprierii (efectul declarativ al partajului), cu excluderea drepturilor celuilalt copartajant în legătură cu acele bunuri (imobile expropriate, în locul cărora soția defunctului a primit despăgubirile de la Stat).
Aceasta reprezenta și situația juridică a notificatoarei, de a fi singura persoană îndreptățită la măsuri reparatorii pentru cele două imobile notificate, dreptul concurent sau vocația celuilalt moștenitor în cotă de 1/3 din acele imobile încetând definitiv odată cu rămânerea definitivă a hotărârii de partaj. Singurul efect, așadar, al plății sultei, de către notificatoare, care a primit în lot despăgubirea de 80.000 lei în locul celor două imobile, rămâne acela al consolidării caracterului exclusiv al dreptului său, ea fiind socotită ca având aceeași situație cu însuși proprietarul expropriat care a primit o despăgubire, ce trebuie dedusă integral, în expresie actualizată, din cuantumul punctajului acordat, potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 7, deja evocate.
Prin urmare, tribunalul nu are un temei legal și nici rațiuni de echitate să reconsidere valoarea despăgubirii ce se va deduce (scădea) din valoarea punctajului, exprimată în lei, cum greșit consideră reclamanții, solicitarea cu acest obiect urmând a fi respinsă, ca neîntemeiată.
În ceea ce privește verificarea corectitudinii numărului de puncte stabilit prin decizia criticată, raportat la încadrarea imobilelor pe grila notarială, tribunalul va avea în vedere că această cerere nu a fost explicit formulată în acțiune și în completarea ulterioară a acesteia, ci numai în cuvântul în dezbateri s-a solicitat expres validarea pentru valoarea stabilită prin expertiză; în acțiunea inițială și în completarea acesteia, reclamanții au justificat pretenția lor de a se reconsidera numărul de puncte numai din perspectiva recunoașterii dreptului lor și pentru restul de 3/4 din valoarea imobilelor, precum și din perspectiva solicitării de a se scădea despăgubirile încasate în anul 1987 numai în cotă de ¼, iar nu a întregii valori a despăgubirilor. Nu s-a învederat, așadar, o aplicarea greșită a metodei de calcul raportat la grila notarilor publici, prin urmare nicio încălcare a legii nu se poate reține sub acest aspect.
În fine, referitor la solicitarea de a nu se aplica dispozițiile art. 24 alin. 2 din Legea nr. 165/2013, tribunalul are în vedere, mai întâi, că, la momentul soluționării cauzei, acesta reprezintă dreptul pozitiv intern, în vigoare, dispozițiile respective nefiind declarate neconstituționale și nici abrogate ori suspendate printr-un alt act normativ.
Prin urmare, înlăturarea aplicării lor, de către instanță, nu este permisă decât din perspectiva existenței unei contradicții între acest text de lege și vreunul dintre drepturile fundamentale ale Omului ocrotite de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, dispozițiile dreptului internațional ratificate de România având prioritate asupra dreptului intern, potrivit art. 20 din Constituția României.
Astfel privit, textul de lege în discuție ar putea reprezenta o ingerință într-un drept recunoscut de Convenția Europeană, anume dreptul la respectarea proprietății private, garantat de art. 1 din Primul Protocol Adițional la Convenție; ori de câte ori (cum este și cazul reclamanților) dreptul a fost dobândit cu respectarea legilor în vigoare, adică are o bază suficientă în dreptul intern, inclusiv din perspectiva unei jurisprudențe constante, el dobândește valențele unui bun în accepțiunea art. 1 din Protocolul nr. 1 și se bucură de protecție ca atare.
În concret, nu există rațiuni pentru care Tribunalul să nu poată privi dreptul reclamanților, dobândit cu titlu oneros, prin contractul de cesiune de creanță autentificat sub nr. 120/21.02.2013 modificat prin actul adițional din 26.02.2013 (filele 100-104 și 125-126 vol. I), ca fiind un bun în accepțiunea Convenției, de vreme ce operațiunea de cesionare este permisă de legislația în vigoare (chiar și cu titlu gratuit) și există, de principiu, o deplină recunoaștere a acestor operațiuni în circuitul juridic general precum și în practica judiciară, sub condiția de a nu fi, în mod particular, încheiate în frauda legii; actul reclamanților nu oferă nici un indiciu că ar fi fost încheiat în frauda legii și el și-a produs pe deplin efecte între părți încă înainte de data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, care aduce limitarea de care de plâng reclamanții.
Trebuie precizat că, înainte de intervenția legiuitorului prin dispozițiile art. 24 alin. 2 din Legea nr. 165/2013, cesionarii ori subdobânditorii de astfel de drepturi se bucurau de aceleași drepturi ori, după caz, de aceeași vocație de a dobândi măsuri reparatorii ca și titularii notificărilor, iar după modificarea legislativă operată prin Legea nr. 165/2013, deși se menține calitatea de persoane îndreptățite, recunoscută și cesionarilor sau subdobânditorilor de drepturi izvorâte din formularea notificărilor (art. 1 alin. 3), s-a instituit o dublă limitare: acestor dobânditori nu li se mai recunoaște posibilitatea dobândirii în natură a imobilelor notificate (ca excepție de la regula restituirii în natură consacrată în art. 1 alin. 1), dar și limitarea ori plafonarea numărului de puncte ce pot fi acordate acestei categorii de persoane, după algoritmul de calcul stabilit de art. 24 alin. 1-3 din lege.
În aceste condiții, tribunalul reține că, prin maniera de modificare legislativă intervenită, dreptul reclamanților dobândit în condiții legale anterior, a suferit o ingerință.
Ingerința trebuie considerată, însă, legală, întrucât ea este prevăzută printr-un act normativ emis de autoritatea legiuitoare, care, în concret, a fost accesibil reclamanților și a fost, în același timp, și previzibil, legea fiind adoptată ca urmare a pronunțării, de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a Hotărârii în cauza Maria Athanasiu și alții împotriva României, în anul 2010.
În continuare, pentru ca ingerința să fie considerată conformă drepturilor recunoscute de Convenție, ea trebuie să aibă o justificare întemeiată pe un interes general și să fie proporțională, în raport cu scopul propus și efectele produse în planul drepturilor individuale.
Sub acest aspect, tribunalul împărtășește punctul de vedere exprimat de Curtea Constituțională prin decizia nr. 197/03.04.2014, prin care s-a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 alin. 2-4 din Legea nr. 165/2013, în sensul în care limitarea adusă prin modificarea legislativă păstrează un raport rezonabil de proporționalitate din perspectiva scopului propus și a efectelor asupra drepturilor individuale, garantate de Convenție, iar plafonarea impusă prin textele de lege în discuție nu creează un dezechilibru patrimonial semnificativ asupra reclamanților în raport de valoarea despăgubirii ce s-ar fi cuvenit titularei, în cotă de 1/1 și nu echivalează cu o nouă expropriere.
Tribunalul are în vedere că, în principal, Curtea Europeană de la Strasbourg a recunoscut statelor o marjă de apreciere substanțială în adoptarea unor soluții legislative în plan economic și social, Statul fiind mai bine plasat sub aspectul cunoașterii propriilor realități economice și sociale și alegerii soluțiilor adecvate în raport de interesul general (cauzele Maria Athanasiu și alții împotriva României, Ionel Pamfilie împotriva României și multe altele).
Privită în raport cu textul art. 14 din Convenția Europeană, care interzice discriminarea, reglementarea cuprinsă în art. 24 alin. 2-4 din Lege satisface, în opinia Tribunalului, exigențele Convenției, statul având justificarea interesului general în marja de apreciere recunoscută, alegând instituirea unui regim juridic diferit, care nu este neapărat și discriminatoriu; între o categorie și cealaltă de persoane îndreptățite există diferențe pe care chiar persoanele implicate și le-au asumat, semnând convenția de transfer al drepturilor, ce reprezintă cel mai adesea un compromis acceptat atât de fostul proprietar, care preferă să își obțină o valorificare certă și rapidă a dreptului realizat încă în procedura administrativă (chiar dacă la o valoare mai mică decât cea pe care ar putea-o dobândi la finele procedurii administrative, dar într-o perioadă de timp incertă ca întindere), cât și de către dobânditor, care își asumă de la început un risc, o șansă de câștig și pierdere, prin simplul fapt al nefinalizării procedurii administrative pe care o preia, cunoscută fiind și instabilitatea legislativă.
Prin urmare, legiuitorul fiind preocupat (legitim, de altfel) de reducerea unor cheltuieli, inclusiv printr-o plafonare a despăgubirilor care să nu afecteze în substanță dreptul, nu a urmărit (și nici nu a creat, în realitate) o discriminare între o categorie și cealaltă de persoane îndreptățite, fiind, totodată, în legitimitate să prevină tranzacțiile speculative prin mai multe subdobândiri succesive ale acelorași drepturi; ținând, în esență, de opțiunea părților de a încheia astfel de contracte, efectele lor nu intră în sfera protecției instituite de art. 14 din Convenția Europeană.
O concordanță a dispozițiilor art. 24 din lege cu Constituția României, din orice perspectivă ar fi privită, nu poate fi analizată de tribunal, fiind atributul exclusiv al Curții Constituționale, potrivit Legii nr. 47/1992.
Față de cele reținute, tribunalul va respinge, ca neîntemeiată, cererea reclamanților de înlăturare de la aplicare a dispozițiilor art. 24 alin. 2 din Legea nr. 165/2013, pe care pârâta ... le va avea, în continuare, în vedere la emiterea noii decizii de validare pentru întregul drept recunoscut reclamanților asupra celor două imobile notificate de antecesoarea lor.
Acțiunea urmează a fi, așadar, admisă în parte, în limitele și cu argumentele precizate, reclamanții fiind îndreptățiți la compensarea prin puncte corespunzător întregului drept (determinat ca întindere prin cele două dispoziții ale Primarului General, necontestate, dar și prin contractul încheiat ci moștenitorul notificatoarei), dar cu limitările aduse prin aplicarea dispozițiilor art. 24 alin. 2 din Legea nr. 165/2013.
În privința cheltuielilor de judecată constând în plata onorariului de expert, cererea reclamanților de acordare a acestora va fi respinsă, față de dispozițiile cuprinse în art. 453 alin. 2 C.pr.civ., expertiza nefiind utilă pentru acea parte din pretențiile deduse judecății care au fost admise.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta ...cu sediul în mun. București, …., și respinge, în consecință, acțiunea reclamanților față de această pârâtă, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanții ..., …. și …., toți cu domiciliul procesual ales în mun. Constanța, …., județul Constanța, în contradictoriu cu pârâta ..., cu sediul în mun. București, …..
Anulează Decizia de invalidare parțială nr. ... cu privire la măsura invalidării parțiale, pentru cota de 3 din imobilele situate în mun. București, …. și Str. ….
Obligă pe pârâta ... să emită decizie de validare în totalitate a Dispoziției Primarului General al Municipiului București nr. …2009, de completare a Dispoziției nr. …2007 și să dispună compensarea prin puncte cu privire la întregul drept (cotă de 1/1) asupra celor două imobile.
Respinge, ca neîntemeiate, capătul de cerere privind reducerea valorii deductibile a despăgubirilor încasate, capătul de cerere privind înlăturarea de la aplicare a dispozițiilor art. 24 din Legea nr. 165/2013, precum și capătul de cerere privind contestarea punctajul în raport de grila notarilor publici.
Respinge cererea privind cheltuielile de judecată constând în onorariul de expert.
Supusă numai apelului, în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul București.
Pronunțată în ședința publică de la 28 septembrie 2016.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red., tehnored. … / …/ 27.10.2016 / 7 ex.
| ← Suspendare executare act administrativ. Jurisprudență Acte ale... | Anularea hotărârilor de consiliul local care disciplinează... → |
|---|
