Comunicare informaţii de interes public. Jurisprudență Acte ale autorităţilor publice
| Comentarii |
|
Tribunalul BUCUREŞTI Sentinţă civilă nr. **** din data de 02.12.2015
DOSAR NR.
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A (Fosta Secția a IX-a) - contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR.
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 02.12.2015
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: CARMEN MIHAELA VOINESCU
GREFIER: ELENA GEORGIANA BÎRCĂ
Pe rol se află soluționarea acțiunii în contencios administrativ și fiscal formulate de reclamanta ….în contradictoriu cu pârâtul ….., având ca obiect comunicare informații de interes public (Legea Nr.544/2001).
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 23.11.2015 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru, azi, 02.12.2015, când a hotărât următoarele :
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, la data de …., reclamanta …. a chemat în judecată pe pârâtul ….. solicitând ca prin hotărârea ce urmează a se pronunța să se dispună:
- Să se constate ca informațiile solicitate sunt de interes public si ca refuzul comunicării acestora este nelegal.
- Să se admită plângerea si să se dispună obligarea pârâtei să furnizeze informațiile de interes public solicitate de societate, cu referire la comunicarea ultimelor … facturi privind cumpararea anumitor consumabile de laborator.
- Decizia managerului spitalului, în copie care stabilește măsurile privind eliminarea risipei
- Copiile contractelor de achiziție publică având ca obiect serviciile precizate la pct.1
- Fixarea unui termen pana la care sa fie comunicate in scris informațiile de interes public solicitate, cu aplicarea art.18 alin.5 din Legea nr.554/2004, la aprecierea instanței de judecata.
În fapt, reclamanta a precizat că, prin adresa nr….. a solicitat pârâtului comunicarea informatiilor publice mentionate.
Sub aspectul primului capăt de cerere supune competentei analize si decizii a instanței de contencios administrativ caracterul de interes public a informațiilor solicitate de societatea noastră.
Sub un prim aspect, in raport de definiția data de legiuitor prin art.2 lit. b) din Legea nr.544/2001 "prin informații de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile care rezulta din activitatea unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației", este de reținut ca pârâtul este instituție publica, in sensul art.2 lit.a) din Legea nr.544/2001, intrucat "utilizează sau administrează resurse financiare publice", aceasta imprejurare rezultând din dispozițiile Legii nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificările ulterioare, art.190, art.1901, art.1903, art.1905, art.1906 si art.1907, potrivit cărora "Art. 190. - (1) Spitalele publice din rețeaua Ministerului Sănătății și ale ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, cu excepția spitalelor din rețeaua autorităților administrației publice locale, primesc, în completare, sume de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, care vor fi utilizate numai pentru destinațiile pentru care au fost alocate, după cum urmează:
a) de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății sau al ministerelor ori instituțiilor centrale cu rețea sanitară proprie, precum și prin bugetul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, pentru spitalele clinice cu secții universitare;
b) de la bugetul propriu al județului, pentru spitalele județene;
c) de la bugetele locale, pentru spitalele de interes județean sau local.
(2) Pentru spitalele prevăzute la alin. (1) se asigură de la bugetul de stat:
a) implementarea programelor naționale de sănătate publică;
b) achiziția de echipamente medicale și alte dotări independente de natura cheltuielilor de capital, în condițiile legii;
c) investiții legate de achiziția și construirea de noi spitale, inclusiv pentru finalizarea celor aflate în execuție;
d) expertizarea, transformarea și consolidarea construcțiilor grav afectate de seisme și de alte cazuri de forță majoră;
e) modernizarea, transformarea și extinderea construcțiilor existente, precum și efectuarea de reparații capitale;
f) activități specifice ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului;
g) activități didactice și de cercetare fundamentală;
h) finanțarea activităților din cabinete de medicină sportivă, cabinete de medicină legală, de planning familial, TBC, LSM, UPU, programe tip HIV/SIDA, programe pentru distrofici, drepturi de personal pentru rezidenți;
i) asigurarea cheltuielilor prevăzute la art. 93 alin. (5) și, după caz, alin. (51) pentru UPU și CPU, cuprinse în structura organizatorică a spitalelor de urgență aprobate în condițiile legii.
(4) Pentru spitalele publice prevăzute la alin. (1), bugetele locale participă la finanțarea unor cheltuieli de administrare și funcționare, respectiv bunuri și servicii, investiții, reparații capitale, consolidare, extindere și modernizare, dotări cu echipamente medicale ale unităților sanitare publice de interes județean sau local, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinație în bugetele locale.
Art. 1901. - Spitalele publice din rețeaua autorităților administrației publice locale încheie contracte cu direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, pentru:
a) implementarea programelor naționale de sănătate publică;
b) asigurarea drepturilor salariale ale personalului care își desfășoară activitatea în cadrul cabinetelor medicale cuprinse în structura organizatorică aprobată în condițiile legii: cabinete de medicină sportivă, planning familial, HIV/SIDA, distrofici, TBC, LSM;
c) asigurarea drepturilor salariale ale personalului care desfășoară activitatea de cercetare științifică în condițiile legii;
d) asigurarea cheltuielilor de natura bunurilor și serviciilor necesare cabinetelor medicale de medicină sportivă, cabinete TBC, cabinete LSM, cuprinse în structura organizatorică a spitalului, aprobate în condițiile legii;
e) asigurarea cheltuielilor prevăzute la art. 93 alin. (5) și, după caz, alin. (51) pentru UPU și CPU cuprinse în structura organizatorică a spitalelor de urgență, aprobate în condițiile legii;
f) asigurarea drepturilor salariale pentru rezidenți în toată perioada rezidențiatului, anii l-VII.
Art. 1903. - (1) Sumele necesare pentru derularea contractelor prevăzute la art. 1901 lit. b), cl d]_și Q și la art. 1902 se asigură din fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății.
(2) Sumele necesare pentru derularea contractelor prevăzute la art. 1901 lit. e) se asigură din fonduri de la bugetul de stat și din venituri proprii, prin bugetul Ministerului Sănătății.
Art. 1905. - (1) Spitalele publice din rețeaua autorităților administrației publice locale pot primi sume de la bugetul de stat și din veniturile proprii ale Ministerului Sănătății, care se alocă prin transfer în baza contractelor încheiate între structurile de specialitate și autoritățile administrației publice locale în subordinea cărora funcționează respectivele unități, conform prevederilor art. 34 alin. (2) din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, pentru:
a) finalizarea obiectivelor de investiții noi, de investiții în continuare, aflate în derulare și finanțate, anterior datei transferării managementului spitalelor publice, prin programele de investiții anuale ale Ministerului Sănătății;
b) dotarea cu aparatură medicală;
c) reparații capitale la spitale;
d) finanțarea obiectivelor de modernizare, transformare și extindere a construcțiilor existente, precum și expertizarea, proiectarea și consolidarea clădirilor.
(2) Sumele alocate din bugetul Ministerului Sănătății prevăzute la alin. (1) lit. b), c) și d), criteriile de alocare, precum și lista spitalelor publice beneficiare se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului, după publicarea legii bugetului de stat.
(3) Hotărârea prevăzută la alin. (2) se aprobă în baza propunerilor făcute de structurile de specialitate ale Ministerului Sănătății în urma solicitărilor autorităților administrației publice locale.
Art. 190*. - Autoritățile publice locale pot participa la finanțarea unor cheltuieli de administrare și funcționare, respectiv cheltuieli de personal, stabilite în condițiile legii, bunuri și servicii, investiții, reparații capitale, consolidare, extindere și modernizare, dotări cu echipamente medicale ale unităților sanitare cu paturi transferate, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinație în bugetele locale.
Art. 1907. - Prevederile art. 190 alin. (5) se aplică și spitalelor publice din rețeaua autorităților administrației publice locale", coroborat cu dispozițiile art.1 din Legea nr.500/2002, potrivit cărora "Art. 1. - (1) Prezenta lege stabilește principiile, cadrul general și procedurile privind formarea, administrarea, angajarea și utilizarea fondurilor publice, precum și responsabilitățile instituțiilor publice implicate în procesul bugetar. (2) Dispozițiile prezentei legi se aplică în domeniul elaborării, aprobării, executării și raportării:
a) bugetului de stat;
b) bugetului asigurărilor sociale de stat;
c) bugetelor fondurilor speciale;
d) bugetului trezoreriei statului;
e) bugetelor instituțiilor publice autonome;
f) bugetelor instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, după caz;
g) bugetelor instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii;
h) bugetului fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat și ale căror rambursare, dobânzi și alte costuri se asigură din fonduri publice".
Rezulta așadar cu evidenta, sub aspectul naturii juridice a paratului si caracterului informațiilor solicitate, ca ne aflam in aria de activitate a obligațiilor stabilite prin art.7 din Legea nr.544/2001 raportat la art.2 lit.a si b) din același act normativ, corelative dreptului reglementat prin art.6 din legea privind liberul acces la informațiile de interes public.
In aceeași ordine de idei, in raport de natura juridica a operațiilor comerciale asupra cărora poarta solicitarea de informații de interes public, ne aflam neechivoc in aria de activitate a dispozițiilor art.2 din OUG nr.34/2006, cu modificările ulterioare, potrivit cărora "Art. 2. - (1)
Scopul prezentei ordonanțe de urgență îl constituie:
a) promovarea concurenței între operatorii economici;
b) garantarea tratamentului egal și nediscriminarea operatorilor economici;
c) asigurarea transparenței și integrității procesului de achiziție publică;
d) asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, prin aplicarea procedurilor de atribuire de către autoritățile contractante.
(2) Principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziție publică sunt:
a) nediscriminarea;
b) tratamentul egal;
c) recunoașterea reciprocă;
d) transparența;
e) proporționalitatea;
f) eficiența utilizării fondurilor".
Pe de alta parte, cu referire la aceste din urma dispoziții legale citate, cu referire la interesul, solicitării de informații (deși legea speciala nu cere o motivare sub acest aspect, logic având in vedere dreptul fundamental statuat prin art.31 din Constituția României), este de observat ca respectarea in activitatea de achiziții publice a principiilor statuate de legiuitor prin prevederile art. 2 alin. (2) din OUG nr. 34/2006, mai sus reproduse, are ca finalitate urmărita garantarea unui mediu concurențial onest, a unei reacții rezonabile si proporționate a autorității contractante, cu consecința directa a încheierii contractelor de achiziție publica in cele mai bune condiții de preț si termen pe care instituția publica le poate obține prin respectiva procedura.
Nesocotirea oricăruia dintre aceste principii are consecințe directe si inevitabile in privința dezideratului urmărit de legiuitor prin preluarea in legislația naționala, cu referire aici la OUG nr. 34/2006 si HG nr. 925/2006, a Directivelor Europene nr. nr. 2004/18/CE si 2004/17/CE, in sensul lipsei certitudinii obținerii de către autoritatea contractanta a celor mai bune condiții disponibile pe piața, urmare a concursului loial dintre operatorii economici.
Asa fiind, respectarea nu numai a textelor de lege expres statuate de legiuitor dar si a principiilor ce constituie fundamentul activității de achiziții publice, reprezintă obligații legale ale autorităților contractante, încălcarea lor valorând juridic compromiterea finalității urmărite de legiuitor, cu urmarea directa a angajării răspunderii persoanelor ce se fac vinovate de tulburarea mediului concurențial sau de iresponsabila administrare a fondurilor publice.
Fără alte dezvoltări care exced prezentei plângeri,a învederat faptul că în procesul de achiziție publică se poate produce încălcarea principiilor care guvernează procedura și care generează ineluctabil vicierea concurenței, prin restrângerea artificială a procedurii la "competitorii preferați";.
Diminuarea concurenței ineficientează precondiția obținerii de către autoritatea contractantă a celor mai bune prețuri de pe piață și are ca efect, întotdeauna, utilizarea ineficientă a fondurilor publice, situație în care vătămarea intereselor legitime nu privește numai autoritatea contractantă ci întreaga societate.
Astfel, refuzul soluționării în condițiile legii a solicitării de informații publice poate fi consecința tratării cu ușurință, superficialitate a obligației stabilite prin Legea 544/2001, dar și o manifestare corespunzătoare a situației decelând materializarea intenției ascunderii unor informații de interes public, din motive ținând de derularea defectuoasă a procedurii de achiziție, contrar dispozițiilor OUG 34/2006 și finalității urmărite de legiuitor.
În drept: art. 6 cu referire la art. 1 din Legea 544/2001.
La data de …., pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale și excepția tardivității formulării cererii, iar pe fond, a solicitat respingerea cererii ca nefondată.
Analizand cu prioritate exceptiile invocate, Tribunalul retine urmatoarele:
Excepția necompetențe teritoriale este neîntemeiată, având în vedere că in contenciosul administrativ, conform art., competent este alternativă, respectiv cererea se depune la instanța domiciliului reclamantului sau pârâtului.
Cum reclamanta are sediul în București, una dintre instanțele competente este Tribunalul București.
Excepția tardivității este întemeiată.
In cauza, procedura administrativă a fost parcursă la data de 17.12.2014 .
Potrivit Art. 22 din Legea 544/2001 persoana vătămată în drepturile sale poate face plângere la secția de Contencios Administrativ a Tribunalului în 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut de art. 7. Potrivit art. 7 din Legea contenciosului administrativ, plângerea în aceleași 30 de zile se adresează organului ierarhic superior.
Or, acțiunea a fost formulată la data de 07.04.2015, cu depășirea cu peste o luna a termenului de 30 de zile.
Imprejurarea ca reclamanta a comunicat in data de 16.03.2015 o noua adresa la institutia parata in vederea comunicarii informatiilor, nu este de natura sa modifice modul de calcul al termenului stabilit de art.22 din Lg. nr.544/2001, in caz contrar orice petitie ulterioara ar proroga momentul de inceput al termenului stabilit in vederea sesizarii instantie, ceea ce ar contraveni principiului securitatii si stabilitatii raporturilor juridice, legiuitorul instituind un anumit interval de timp, cu caracter rezonabil in care subiectele de drept sa depuna diligente pentru recunoasterea drepturilor sau a interselor legitime pe care le considera vatamate.
Termenul de decădere pentru exercitarea drepturilor procedurale constituie un factor de securitate juridică și răspunde, de asemenea, nevoii de a lăsa reclamantului un termen de reflecție suficient pentru a-i permite să aprecieze oportunitatea de a prezenta o cerere și pentru a defini conținutul ei. Astfel, se marchează limita temporală a controlului ce poate fi exercitat și se semnalează, în același timp, indivizilor și autorităților statului, perioada peste care acest control nu mai este posibil.
Fata de cele expuse mai sus, tribunalul va admite excepția tardivității și va respinge cererea de chemare în judecată, ca tardiv formulată.
În temeiul art.453 c.p.civ, reclamanta, aflându-se în culpă procesuală, va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția necompetenței teritoriale.
Admite excepția tardivității.
Respinge acțiunea formulată de reclamanta …… cu sediul în ….. în contradictoriu cu pârâtul …..
Obligă reclamanta la plata către pârâtă a sumei de ….. lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare care se va depune la Tribunalul București.
Pronunțată în ședință publică, azi 02.12.2015.
PREȘEDINTE CARMEN MIHAELA VOINESCU
GREFIER ELENA GEORGIANA BÎRCĂ
Red. C.M.V./4 ex.
Prin decizia civilă nr. ….. pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal a fost respins recursul declarat împotriva sentinței civile nr. ……. pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal și a fost obligată recurenta la plata către intimata a sumei de …. lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
| ← DREPT CIVIL .Asigurări sociale. Pensie comunitară. Aplicarea... | Litigiu privind funcţionarii publici. Jurisprudență Acte ale... → |
|---|
