Domeniu. drept administrativ litigiu privind achiziţiile publice
| Comentarii |
|
Curtea de Apel BUCUREŞTI Decizie nr. 3130 din data de 21.07.2017
Domeniu. Drept administrativ
Litigiu privind achizițiile publice
- Legea nr. 101/2016, art. 29 alin. (1) și art. 31 alin. (1)
- Legea nr. 98/2016, art. 178, art. 207 alin. (1)
În lipsa unei evaluări corespunzătoare și complete a admisibilității ofertei din partea autorității contractante, nu revine organului de jurisdicție să se substituie acesteia pentru a efectua evaluarea în locul său, inclusiv prin prisma unor înscrisuri neprezentate în procedura de atribuire ca modalitate de a demonstra îndeplinirea cerinței privind capacitatea tehnică și/sau profesională.
(Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal - decizia civilă nr. 3130/21.07.2017)
Prin decizia nr. 1129/C3/1212 pronunțată la data de 16.05.2017, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) a decis: admite, în parte, contestația X împotriva rezultatului procedurii aferent lotului 1, conținut de adresa nr. 5360/04.04.2017 emisă de X, în procedura inițiată cu anunț de participare simplificat nr. 393289 publicat în SEAP la data de 05.10.2016; anulează rezultatul procedurii, din raportul procedurii nr. 1450L/03.04.2017, privitor la oferta contestatoarei și la oferta intervenientei X și obligă autoritatea contractantă la continuarea procedurii, în maxim 15 zile de la primirea deciziei, prin reevaluarea acestora, în raport cu prevederile legale aplicabile și cele ale documentației de atribuire, așa cum au fost relevate în motivare; respinge cererea de obligare a autorității contractante la încheierea contractului de achiziție publică, ca prematură; respinge cererea de intervenție, ca nefondată.
Împotriva deciziei menționate, a formulat plângere, înregistrată pe rolul Curții de Apel București - Secția a VIII-a Contencios administrativ și fiscal la data de 30.05.2017, sub dosar nr. 4155/2/2017, petenta X (lider al asocierii X - X) în contradictoriu cu intimatele X (lider al asocierii X) și X, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună modificarea în parte a deciziei CNSC nr. 1129/C3/1212, in sensul admiterii in tot a cererii de intervenție, respingerii ca nefondata a contestației formulate de X, in calitate de lider al ASOCIERII X, menținerii raportului procedurii si a comunicărilor privind rezultatul procedurii ca fiind temeinice si legale.
În motivare, petenta a arătat că în mod greșit CNSC a admis contestația promovată de X, premisele pe care și-a clădit argumentele fiind "Consiliul considera ca cerința de experiența similara trebuie sa fie verificata ... in raport cu nevoia de a se dovedi capabilitatea acesteia in execuția lucrărilor de structuri metalice sau similare acestora";.
Noțiunea de experiența similara nu este interpretabila ca experiența identica, iar solicitarea unei experiențe identice reprezintă o restricționare a participării la procedurile de achiziție publica.
Prin dispozițiile deciziei, Consiliul conduce solicitarea autorității contractante de la experiența similara la experiența identica, atât CNSC, cât și ANAP reținând de-a lungul timpului "Cerința formulată în cadrul ... este restrictivă și abuzivă, reprezentând, de fapt, solicitarea unei experiențe identice, și nu similare, încălcându-se principiile achizițiilor publice";.
Obiectul contractului nu îl reprezintă structura metalica, anvelopanta, arhitectura sau instalațiile electrice/sanitare, toate acestea reprezintă elemente componente ale execuției de lucrări, prin urmare, nu se poate solicita experiența similară pentru fiecare componenta in parte, ci pentru întregul obiectiv, în sens contrar s-ar solicita experiența identică, nu similară. Mai mult decât atât, raționamentul autorității contractante este corect, în caz contrar, aceasta ar fi solicitat experiența similară prin raportare la fiecare articol de deviz în parte, lucru care nu este permis. Mai mult, documentația de atribuire a fost avizată favorabil pentru legalitate de către Agenția Națională pentru Achiziții Publice.
Intimata X (lider al asocierii X) a depus întâmpinare la 12.06.2017, prin care a solicitat respingerea plângerii.
Intimata X a transmis întâmpinare prin e-mail la 21.06.2017, solicitând admiterea plângerii formulate.
Prin încheiere la termenul de judecată din 22.06.2017, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a Contencios administrativ și fiscal a dispus conexarea la dosarul nr. 4155/2/2017 a dosarului nr.4209/2/2017, înregistrat pe rolul instanței la data de 31.05.2017 - plângere formulată de petenta X în contradictoriu cu intimata X (lider al asocierii X).
Prin plângerea menționată, petenta X a solicitat admiterea plângerii, cu consecința respingerii contestației ca neîntemeiată.
În motivare, petenta a arătat că în mod greșit CNSC a admis contestația formulată de X, fără a avea în vedere că art. 5 alin. 1 din Instrucțiunea 2/2016 a ANAP, respectiv continuarea art. 5 în subcapitolul exemplul nr. 2, respectiv, ca o explicație, în continuarea aceluiași articol, exemplul denumit NOTĂ.
Se constată că în mod greșit CNSC a apreciat prin decizia pronunțată că ofertantul ASOCIEREA X si X nu îndeplinește cerința din fișa de date privind experiența similară.
Intimata X (lider al asocierii X) a depus întâmpinare la 04.07.2017, solicitând respingerea plângerii.
Prin decizia civilă nr. 3130/21.07.2017, Curtea de Apel București, Secția a VIII-a Contencios administrativ și fiscal a respins ca nefondată plângerea formulată de petenta X în contradictoriu cu intimatele X și X.
A respins ca inadmisibilă plângerea conexată formulată de petenta X împotriva Deciziei Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor nr.1129/C3/1212 din 16.05.2017 în contradictoriu cu intimata X (lider al asocierii X).
Curtea a reținut că, pentru atribuirea contractului de lucrări, defalcat pe două loturi, având ca obiect «Proiectare - faza adaptare de amplasament, execuție de lucrări și asistență tehnică din partea proiectantului pentru obiective de investiție incluse în Programul național de construcții de interes public sau social Subprogramul Săli de sport - Pachet 4 - Loturi 1-2», respectiv «Lot 1 - Sală de educație fizică școlară, Școala Generală nr. 28, str. Aleea Circului nr. 1, sectorul 2, București», Cod CPV 45200000-0 (Lucrări de construcții complete sau parțiale și lucrări publice) și 71000000-8 (Servicii de arhitectură, de construcții, de inginerie și de inspecție), X (în calitate de autoritate contractantă) a inițiat o procedură simplificată, prin publicarea în SEAP a anunțului de participare simplificat nr. 393289 din 05.10.2016, precum și a documentației de atribuire aferente.
La procedura amintită au depus oferte un număr de 4 (patru) ofertanți, printre care și ofertantul format din asocierea X, respectiv ofertantul format din asocierea X.
Inițial, asocierea X a fost desemnată câștigătoare, însă, ca urmare a unei reevaluări dispuse de autoritatea contractantă oferta acesteia a fost desemnată inadmisibilă, fiind declarată câștigătoare oferta asocierii X.
Plângerea conexată introdusă de petenta - autoritate contractantă X împotriva Deciziei Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) nr. 1129/C3/1212 din 16.05.2017 este inadmisibilă, fiind formulată doar în contradictoriu cu intimata - contestatoare X (lider al asocierii X), nu și cu intervenienta din procedura desfășurată în fața CNSC, respectiv societatea X (lider al Asocierii X).
Fiind interpelate în legătură cu introducerea în cauză a societății X (lider al Asocierii X și X), nu s-a formulat o astfel de solicitare, petenta X arătând la termenul de judecată din 26.06.2017 că înțelege să se judece în contradictoriu exclusiv cu intimata X, iar aceasta din urmă nu a formulat o solicitare de lărgire a cadrului procesual, ci a invocat la termenul de judecată din 17.07.2017 inadmisibilitatea acțiunii.
În drept, art. 29 alin. 1 și art. 31 alin. 1 din Legea nr. 101/2016 prevăd că "Deciziile Consiliului privind soluționarea contestației pot fi atacate de către oricare dintre părțile cauzei, cu plângere la instanța de judecată competentă, atât pentru motive de nelegalitate, cât și de netemeinicie, în termen de 10 zile de la comunicare.";, respectiv că "Partea care formulează plângerea este obligată să comunice, în termenul prevăzut la art. 29 alin. (1), o copie de pe aceasta, precum și de pe înscrisurile doveditoare și celeilalte/celorlalte părți implicate în procedura de contestare în fața Consiliului, depunând dovada de comunicare în fața instanței până la primul termen de judecată.";, iar potrivit art. 68 din același act normativ "Dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, și cu cele ale Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, în măsura în care prevederile acestora din urmă nu sunt contrare."; [s.n.].
Or, art. 78 și 79 NCPC (Legea nr. 134/2010, cu modificările și completările ulterioare) prevăd: art. 78 - "Condiții. Termen (1) În cazurile expres prevăzute de lege, precum și în procedura necontencioasă, judecătorul va dispune din oficiu introducerea în cauză a altor persoane, chiar dacă părțile se împotrivesc. (2) În materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecății o impune, judecătorul va pune în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a altor persoane. Dacă niciuna dintre părți nu solicită introducerea în cauză a terțului, iar judecătorul apreciază că pricina nu poate fi soluționată fără participarea terțului, va respinge cererea, fără a se pronunța pe fond. (3) Introducerea în cauză va fi dispusă, prin încheiere, până la terminarea cercetării procesului înaintea primei instanțe. (4) Când necesitatea introducerii în cauză a altor persoane este constatată cu ocazia deliberării, instanța va repune cauza pe rol, dispunând citarea părților. (5) Hotărârea prin care cererea a fost respinsă în condițiile alin. (2) este supusă numai apelului.";, respectiv art. 79 - "Procedura de judecată (1) Cel introdus în proces va fi citat, odată cu citația comunicându-i-se, în copie, și încheierea prevăzută la art. 78 alin. (3), cererea de chemare în judecată, întâmpinarea, precum și înscrisurile anexate acestora. Prin citație i se va comunica și termenul până la care va putea să arate excepțiile, dovezile și celelalte mijloace de apărare de care înțelege să se folosească; termenul nu va putea fi mai lung decât termenul de judecată acordat în cauză. (2) El va lua procedura în starea în care se află în momentul introducerii în proces. Instanța, la cererea celui introdus în proces, va putea dispune readministrarea probelor sau administrarea de noi probe. Actele de procedură ulterioare vor fi îndeplinite și față de acesta";.
A observat Curtea în primul rând că textele de lege citate sunt reglementate de legiuitorul noului Cod de procedură civilă în cadrul Titlului II - Participanții la procesul civil, Capitolul II - Părțile, Secțiunea a 3-a Alte persoane care pot lua parte la judecată, Subsecțiunea 2 - Intervenția forțată, pct. IV - Introducerea forțată în cauză, din oficiu, a altor persoane.
A mai observat Curtea din interpretarea coroborată a alin. 1 și 2 de la art. 78 NCPC că, deși legiuitorul a reglementat dreptul judecătorului de a dispune din oficiu introducerea în cauză a altor persoane, chiar dacă părțile se împotrivesc, totuși o astfel de atribuție intervine doar în condiții strict și precis circumstanțiate, respectiv pe de o parte existența unui caz expres prevăzut de lege, iar pe de altă parte în procedura necontencioasă.
Pe cale de consecință, în materie contencioasă se poate deroga de la principiul disponibilității consacrat de art. 9 NCPC, doar în măsura existenței unui text legal expres care să permită judecătorului modificarea din oficiu a limitelor procesului sub aspectul părților. În caz contrar, devine incidentă teza următoare consacrată la alin. 2 al art. 78 NCPC, respectiv aceea în care, atunci când raportul juridic dedus judecății o impune, judecătorul doar va pune în discuție necesitatea introducerii în cauză a unui terț, iar dacă niciuna dintre părți nu solicită introducerea în cauză și pricina nu poate fi soluționată fără participarea terțului, judecătorul va respinge cererea, fără a se pronunța pe fond.
Cum cauza de față prezintă specificul uneia contencioase, rezultă că instanța ar fi putut proceda la introducerea în proces din oficiu a societății X (lider al Asocierii X și X) doar în cazul identificării unui temei expres de lege. Or, un asemenea temei nu se identifică, art. 161 din Legea nr. 554/2004 neproducând un asemenea efect, căci indică în mod clar că instanța poate introduce în procedură alte subiecte de drept la cerere sau poate pune în discuție din oficiu, fără a i se prevedea vreun drept de a introduce alte părți în proces din oficiu, fiind deci un text similar celui de la art. 78 alin. 2 NCPC.
În cauza de față, Curtea a apreciat că, sub aspectul plângerii formulate de X, raportul juridic dedus judecății impunea introducerea în cauză în calitate de intimat și a societății X(lider al Asocierii X și X) fie încă de la redactarea plângerii sau prin modificarea acesteia de către partea petentă, fie prin recurgerea de către părți la mecanismul pus la dispoziție de legiuitor prin art. 78 NCPC, pricina neputând fi soluționată fără participarea acestui subiect sub aspectul cenzurării ofertei depuse de această entitate coroborat cu participarea sa la procedura administrativ - jurisdicțională în calitate de intervenientă.
Astfel, procedura judiciară desfășurată în fața instanței de judecată implică și respectarea a două principii fundamentale ale procesului civil, respectiv dreptul la apărare (art.13 NCPC) și contradictorialitatea (art. 14 NCPC).
Într-un astfel de context, Curtea nu poate concluziona decât în sensul că societatea X (lider al Asocierii X și X) trebuia să figureze în cadrul procesual reprezentat de plângerea X într-o atare calitate procesuală care să îi permită apărarea efectivă, concretă și totală a drepturilor și intereselor sale legitime născute în legătură cu actele administrative și administrativ-jurisdicționale litigioase.
Cum niciuna dintre părți nu a solicitat introducerea în cauza conexată a operatorului economic menționat, Curtea a făcut aplicarea disp. art. 78 alin. 2 NCPC în legătură cu plângerea X în sensul declarării acesteia ca inadmisibilă.
În plus, din lectura art. 31 alin. 1 din Legea nr. 101/2016 s-a observat că legiuitorul înțelege să recunoască o calitate procesuală în plângerea formulată potrivit art. 29 din același act normativ tuturor părților participante la procedura administrativ - jurisdicțională desfășurată în fața CNSC, a cărui decizie este de altfel atacată înaintea curții de apel.
Faptul că a intervenit conexarea celor două plângeri în dosarul nr. 4155/2/2017 nu a constituit un contraargument în dispunerea soluției de inadmisibilitate a plângerii analizate, întrucât conexitatea vizează o măsură de bună administrare a justiției și evitarea pronunțării unor soluții contradictorii, fără a determina o modificare a cadrului procesual propriu fiecărei acțiuni în parte.
În ceea ce privește plângerea introdusă de petenta X împotriva Deciziei Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) nr.1129/C3/1212 din 16.05.2017, Curtea a reținut că aceasta este nefondată.
Curtea a reținut că obiectul contractului de lucrări vizat de procedura de atribuire litigioasă privește proiectare, execuție și asistență tehnică pentru un obiectiv de investiții - sală de educație fizică școlară, fiind necontestat în cauză faptul că lucrarea implica asamblarea unor structuri prefabricate (structuri metalice din oțel și panouri de izolare).
În mod corect a arătat CNSC faptul că autoritatea contractantă avea obligația, la momentul evaluării ofertelor, să verifice dacă ofertanții au și experiența necesară realizării acestor lucrări, cu specific tehnic distinct de alte lucrări de construcții, și nu doar din punct de vedere al pragului valoric sau al titulaturii contractelor anterior executate. În contextul cauzei, este cert că obiectul achiziției nu poate fi confundat sau asociat unor lucrări de construcții desfășurate în manieră clasică, astfel că acea cerință de experiență similară în lucrări trebuia să fie verificată, privitor la oferta asocierii X, în raport cu nevoia de a se dovedi capabilitatea acesteia în execuția lucrărilor de structuri metalice sau similare acestora.
De altfel, în mod temeinic a observat Consiliul că la dosarul cauzei nu există documente care să dovedească faptul că, la momentul evaluării ofertei, comisia de evaluare a ținut cont de astfel de aspecte / documente, lipsind demonstrarea faptului că autoritatea contractantă ar fi asigurat o evaluare completă a ofertei petentei - interveniente X, privitor la experiența similară, din documentele depuse în cursul procedurii de atribuire nerezultând nivelul lucrărilor în asamblare de structuri metalice sau similare acestora.
Potrivit art. 178 din Legea nr. 98/2016 "(1) Autoritatea contractantă are dreptul de a stabili prin documentele achiziției cerințe privind capacitatea tehnică și profesională care sunt necesare și adecvate pentru a se asigura că operatorii economici dețin resursele umane și tehnice și experiența necesare pentru a executa contractul de achiziție publică/acordul-cadru la un standard de calitate corespunzător. (2) Cerințele privind capacitatea tehnică și profesională stabilite de autoritatea contractantă pot viza în special existența unui nivel corespunzător de experiență, prin raportare la contractele executate în trecut.";; în acest sens, art. 179 din același act normativ arată că "Operatorul economic face dovada îndeplinirii cerințelor privind capacitatea tehnică și profesională prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre următoarele informații și documente: a) o listă a lucrărilor realizate în cursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii 5 ani, însoțită de certificate de bună execuție pentru lucrările cele mai importante; (…)";.
Așadar, demonstrarea capacității tehnice a operatorului economic, atunci când autoritatea contractantă impune cerințe în acest sens, vizează demonstrarea experienței necesare pentru a executa contractul de achiziție publică, prin prisma contractelor executate în trecut. Cum o astfel de cerință privind capacitatea tehnică a operatorului economic trebuie să ofere în mod efectiv informații în acest sens, relevante vor fi acele contracte privind lucrări / servicii / bunuri similare celor care fac obiectul contractului de achiziție publică prefigurat, gradul de similaritate neputând fi însă echivalent identității, pentru a nu se restricționa concurența ca principiu fundamental în materie, dar nici fără nicio legătură sau doar cu o legătură aparentă, pentru a lipsi utilitatea.
Prin Instrucțiunile nr. 2/2017 ale președintelui Autorității Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP), publicate în Monitorul Oficial al României nr. 300/27.04.2017, s-a prevăzut la art. 5 că "(1) Nu se poate solicita demonstrarea experienței similare prin furnizarea de produse/prestarea de servicii/execuția de lucrări identice cu cele care fac obiectul contractului de achiziție publică/de achiziție sectorială/acordului-cadru care urmează a se atribui, pentru a nu se restrânge competiția, fiind necesar să fie permise și cele similare sau superioare din punctul de vedere al complexității și/sau scopului. (2) Autoritatea/Entitatea contractantă va explicita similaritatea obiectului contractului într-o manieră care să reflecte categoriile/tipurile de produse/servicii/lucrări de o complexitate comparabilă cu cele care fac obiectul contractului de achiziție publică/de achiziție sectorială/acordului-cadru ce urmează să fie atribuit, utilizând o descriere generală, raportată la sectorul/domeniul în care se încadrează acesta. Se vor evita formulările de tipul "ofertantul a executat/prestat lucrări/servicii similare celor prevăzute în contract ....." sau "a furnizat produse care se încadrează în categoria/clasa CPV XXXXX". (…) Exemplul nr. 2: Contract având ca obiect - lucrări de amenajare parcare auto pe orizontală Practică defectuoasă prin formulare restrictivă a cerinței: prezentați experiență în execuția de lucrări de amenajare parcări auto, respectiv lucrări de terasamente, suprastructură, marcaje și indicatoare pentru parcări, precum și amenajare pentru scurgerea apelor. Bună practică: demonstrați experiență în activități având ca obiect amenajarea teritoriului sau lucrări de geniu civil, cum ar fi lucrări de construire și/sau de modernizare și/sau de reabilitare de drumuri și/sau de străzi, sau lucrări pentru realizarea de parcări similare din punctul de vedere al complexității cu cea care face obiectul achiziției.».
Acest act administrativ unilateral este publicat în Monitorul Oficial al României ulterior actelor litigioase, astfel că nu se aplică raportului juridic concret, dar, prezintă relevanță spre a observa raportarea la modul de formulare a unei astfel de cerințe de calificare și selecție din partea unei autorități publice chemate a veghea în planul administrației la legalitatea procedurilor de atribuire desfășurate în materia contractelor de achiziție publică. Așadar, potrivit Instrucțiunii ANAP nu este permisă includerea unui criteriu prin care se solicită demonstrarea experienței similare prin execuția de lucrări identice cu cele care fac obiectul contractului de achiziție publică, fiind necesar să fie permise și cele similare sau superioare din punctul de vedere al complexității și/sau scopului.
Lipsind o definiție legală a noțiunilor de "similar"; și "identic";, sensul acestora va fi cel obișnuit, comun. Curtea a înțeles astfel noțiunea de "similar"; ca fiind de aceeași natură, de același fel, asemănător, analog, iar cea de "identic"; în sensul care coincide întru totul cu ceva sau cu cineva, la fel cu altceva sau cu altcineva, aidoma, întocmai.
În acest context, este cert în cazul concret că prin lucrări identice în demonstrarea experienței operatorului economic interesat se înțelege proiectare - faza adaptare de amplasament, execuție de lucrări și asistență tehnică din partea proiectantului pentru sală de educație fizică școlară, implicând asamblarea unor structuri prefabricate (structuri metalice din oțel și panouri de izolare). Astfel, caracterul identic al lucrării va fi dat în mod cumulativ atât de tipul acesteia, cât și de modul de edificare.
În schimb, similaritatea poate fi dată de caracterul asemănător al lucrării, de analogia sa, intrând în această categorie o lucrare de construcții, dar totuși circumstanțiat de un element / elemente suficient de relevant/e pentru ca experiența operatorului economic să fie demonstrată în legătură cu obiectul contractului de achiziție publică prefigurat a se încheia. Referirea generică la experiență similară în lucrări de construcții poate să nu fie eficientă, întrucât construirea unui drum apare ca nerelevantă pentru construirea unei săli de sport.
Potrivit Anexei 1 la Legea nr. 98/2016 lucrările în litigiu se încadrează în diviziunea 45 construcția de clădiri și lucrări noi, restaurare și reparații curente, subdiviziunea 45.2 Lucrări de construcții complete sau parțiale; lucrări de geniu civil (45200000).
Observând Regulamentul (CE) nr. 213/2008 al Comisiei din 28 noiembrie 2007, Curtea constată o amplă detaliere a codurilor CPV specifice lucrărilor de construcții, identificându-se codul CPV 45200000-9 Lucrări de construcții complete sau parțiale și lucrări publice, dar și codurile CPV indicate de CNSC, respectiv 45212000-6 Lucrări de construcții de clădiri destinate activităților de recreere, sportive, culturale, de cazare și restaurante și 45223800-4 Asamblare și instalare de structuri prefabricate, subdiviziuni ale codului inițial, alături de zeci de alte lucrări de construcții.
În acest context, similaritatea reprezintă o chestiune de context factual, fiind influențată de specificul și complexitatea lucrării, autoritatea contractantă trebuind, pe de o parte, să fie convinsă de capacitatea operatorului economic că poate executa obligația contractuală, iar, pe de altă parte, să argumenteze îndeplinirea cerinței de calificare în situația concretă.
În cauză, deși asocierea X a prezentat două contracte în justificarea cerinței nr. 1 - Experiență similară în lucrări, reiese că autoritatea contractantă a efectuat o analiză strict formală în raport de acestea, fără a constata, dincolo de specificul acelor lucrări ca fiind unele de construcții, elementul / elementele suficient de relevant/e pentru ca experiența operatorului economic să fie demonstrată în legătură cu obiectul contractului de achiziție publică prefigurat a se încheia sau a argumenta posibilitatea ca acele lucrări să prezinte un grad de complexitate superior celor vizate de procedura de atribuire, astfel încât să demonstreze potențialul de executare a unei lucrări mai puțin complexe.
În plus, în lipsa unei evaluări corespunzătoare și complete a admisibilității ofertei din partea autorității contractante, nu revine organului de jurisdicție să se substituie acesteia pentru a efectua evaluarea în locul său, inclusiv prin prisma unor înscrisuri (cum ar fi Memoriul tehnic invocat de petentă) neprezentate în procedura de atribuire ca modalitate de a demonstra îndeplinirea cerinței privind capacitatea tehnică și/sau profesională.
Astfel, art. 207 alin. 1 din Legea nr. 98/2016 prevede că "Autoritatea contractantă stabilește oferta câștigătoare (…), dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții: a) oferta respectivă îndeplinește toate cerințele, condițiile și criteriile stabilite prin anunțul de participare și documentele achiziției, (…); b) oferta respectivă a fost depusă de un ofertant care îndeplinește criteriile privind calificarea (…)";, respectiv art. 133 din Norma metodologică aprobată prin H.G. nr. 395/2016 în sensul "(1) Comisia de evaluare are obligația de a analiza și de a verifica fiecare ofertă atât din punct de vedere al elementelor tehnice propuse, cât și din punct de vedere al aspectelor financiare pe care le implică. (2) Propunerea tehnică trebuie să corespundă cerințelor minime prevăzute în caietul de sarcini sau în documentul descriptiv. (…)"; [s.n.].
Este nerelevant argumentul petentei privind avizarea documentației de către ANAP, întrucât în discuție este evaluarea propunerii tehnice din partea autorității contractante, iar nu legalitatea criteriului de calificare privind capacitatea.
Față de cele arătate în precedent, Curtea a respins ca nefondată plângerea formulată de petenta X, și ca inadmisibilă plângerea conexată formulată de petenta X.
| ← Prin obligaţia autorităţii publice de a comunica... | Anulare prevederi ordin comun al preşedintelui curţii de... → |
|---|
