Militar încadrat conform Legii nr. 80/1995. Trecere în rezervă prin reorganizarea instituţiei militare. Lipsa dreptului vătămat
| Comentarii |
|
În măsura în care se respectă ordinele emise în baza Legii nr. 85/1995 privind cadrele militare cu ocazia reorganizării unităţilor militare, nu există niciun drept vătămat pentru militarul supus reorganizării.
Secţia contencios administrativ şi fiscal, Decizia nr. 5338 din 6 decembrie 2012
Prin sentința civilă nr. 557 din 5 martie 2012 pronunțată în dosarul nr. 5105/108/2011, Tribunalul Arad a respins acțiunea în contencios administrativ exercitată de reclamantul R.S.I. în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Vasile Goldiș” al județului Arad, pentru anularea Ordinului Inspectorului șef nr. 1087/I/14.09.2011, privind trecerea în rezervă a reclamantului, reintegrarea lui în funcția deținută anterior emiterii Ordinului și obligarea pârâtului, în calitate de ordonator terțiar de credite, să îi plătească toate drepturile salariale, actualizate și indexate începând cu data de 15.09.2011 și până la data reintegrării efective și a ajutorului prevăzut de art. 1 alin. (1) din Anexa VII la Legea nr. 284/2010 și cererea de suspendare a executării ordinului și, totodată, a admis capătul de cerere din subsidiarul acțiunii reclamantului, obligând pârâtul să-i plătească contravaloarea normei de hrană și a normei de echipament, aferente anului 2011, neachitate până la data trecerii în rezervă a reclamantului.
Prin decizia civilă nr. 5338 din 6 decembrie 2012 pronunțată în dosarul nr. 5105/108/2011, Curtea de Apel Timișoara a respins ca nefondat recursul declarat de reclamant, cu aplicarea art. 312 alin. (1) C.proc.civ., reținându-se că recurentul nu a contestat starea de fapt stabilită prin sentință ci numai modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale incidente, în raport cu motivele invocate, astfel încât Curtea le va examina punctual, constatând că acestea nu subzistă pentru considerentele ce urmează:
Referitor la susținerile privind nelegalitatea ordinelor OMAI nr. I/658/10.06.2011, privind reorganizarea pârâtei, a Ordinului Inspectoratului General pentru Situații de Urgență nr. 080211/11.06.2011, privind statele de organizare și a adreselor de punere în aplicare a acestora, în primul rând pe motiv că nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României, astfel cum impune art. 12, coroborat cu art. 11 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, aceste susțineri nu pot fi reținute în speță.
Astfel, OMAI nr. I/658/10.06.2011, este actul administrativ care a stat la baza emiterii ordinului contestat, reglementând cadrul general al reorganizării Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, la nivel central și unități subordonate, iar prin Ordinul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență nr. 080211/11.06.2011, au fost aprobate statele de organizare, corespunzătoare, adresele la care face referire recurentul cuprinzând precizări privind punerea în aplicare a acestora.
Este evident că ordinele în discuție vizează un număr determinat de unități militare, structuri subordonate IGSU înființate prin lege, într-un număr prestabilit. Prin urmare, efectele juridice ale acestora, se produc asupra unui număr determinat de subiecți de drept - persoane juridice, autorități de drept public, ori persoane fizice care își desfășoară activitatea în calitate de cadre militare ori personal civil angajat la astfel de unități, astfel că nu au aplicabilitate generală, cu privire la orice subiect de drept, ci doar în privința unui număr determinat, sau cel puțin determinabil, de instituții publice ori de persoane fizice, neputând fi calificate drept acte administrativ cu caracter normativ, ci cu caracter individual.
Astfel fiind, apar inaplicabile în privința lor dispozițiile art. 11 alin. (1) și art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, întrucât obligația de publicare în Monitorul Oficial al României este instituită de legiuitor doar pentru actele cu caracter normativ, iar nu și cu privire la cele individuale.
Nu pot fi reținute în speță nici susținerile reclamantului referitoare la organizarea nelegală a examinării pentru reîncadrarea pe posturi a cadrelor militare, după reducerea numărului de personal ca urmare a reorganizării, pornind de la aplicarea unei alte metodologii decât cea reglementată prin Ordinul MAI nr. 129/2011.
Aceasta pe de o parte datorită faptului că structurile din cadrul MAI au dispus ca, în interpretarea unitară a legislației în vigoare, măsurile de reorganizare din cadrul IGSU să fie realizate pe baza unor regulamente proprii, considerându-se că nu sunt aplicabile cadrelor militare dispozițiile din Ordinul MAI nr. 129/2011, iar pe de altă parte datorită faptului că, astfel cum corect susțin pârâtele, cadrele militare nu pot fi incluse în sfera de aplicare a acestui ordin.
Cât privește dispozițiile din anexa nr. 2 la Ordinul MAI nr. 665/2008, cuprinzând Metodologia privind organizarea și desfășurarea examenelor/concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante în Ministerul Internelor și Reformei Administrative, instanța constată că acestea nu sunt aplicabile speței în mod integral ci, conform precizărilor eșalonului superior, s-a emis o Metodologie proprie de organizare și desfășurare a selecției personalului în vederea numirii în funcție ca urmare a aplicării măsurilor de reorganizare instituțională la nivelul IGSU, transmisă unităților subordonate cu adresa nr. 7104/21.06.2011, iar procedura de organizare și desfășurare a examenului este prevăzută în anexa la această metodologie, cu modificările și completările aduse conform adresei nr. 7114/24.06.2011.
Din același motiv, referirea reclamantului la greșita aplicare a dispozițiilor art. 10 și urm. din anexa 2 la Ordinul MAI nr. 665/2008, este irelevantă, întrucât prin metodologia proprie aplicabilă personalului IGSU, s-a stabilit ca modalitate de examinare nu testarea scrisă ci doar interviul, ca proba practică de evaluare a aptitudinilor și a performanței profesionale.
Prin urmare, considerând că anexa 2 la Ordinul MAI nr. 665/2008, reprezintă legea cadru în materie, prin noua metodologie ar fi trebuit respectate doar dispozițiile Secțiunii a 4-a privind aprecierea și notarea interviului.
Or, în cauză, rezultă că au fost respectate dispozițiile art. 26 alin. (1), conform cărora, în cadrul interviului fiecare membru al comisiei de concurs sau, după caz, al subcomisiei adresează întrebări candidatului, fără a depăși tematica afișată (reclamantul necontestând încadrarea în concret a întrebărilor adresate în cadrul interviului în tematica afișată cu 10 zile anterior datei examinării), precum și cele ale alin. (2), potrivit cu care, pentru fiecare întrebare se elaborează o grilă de interpretare, care va fi afișată la finalizarea interviului cu ultimul candidat înscris la concurs
Pe de altă parte, deși reclamantul invocă nerespectarea dispozițiilor art. 12 din același act normativ, conform căruia interviul pe subiecte profesionale poate aborda în proporție de maximum 20% și alte elemente relevante privitoare la activitatea, rezultatele obținute în muncă, comportamentul în situații-limită ale candidatului și proiecte profesionale de viitor în situația în care va ocupa postul pentru care candidează - acesta nu formulează critici privind nerespectarea procentului prevăzut de textul menționat, instanța constatând că nu se relevă aspecte de nelegalitate din acest punct de vedere, în condițiile în care textul se referă posibilitatea și nu obligativitatea abordării altor elemente privind activitatea candidatului, iar pârâta, conform apărărilor sale, a ales structurarea întrebărilor doar sub aspect profesional, din legislația incidentă situațiilor de urgență, pentru mărirea gradului de obiectivitate al examinării.
Nu se poate spune nici faptul că nu au fost respectate prevederile de principiu ale Ordinul MAI nr. 665/2008 așa cum susține recurentul, cele ale art. 32 alin. (1) și (2), care prevăd că:
1) Concursurile pentru ocuparea posturilor vacante se organizează de unitățile Ministerului Internelor și Reformei Administrative în ale căror state de organizare sunt prevăzute acestea.
2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), pentru unele funcții, concursurile se pot organiza, în baza ordinului ministrului internelor și reformei administrative, de către eșaloanele superioare, cu respectarea normelor din prezentul ordin cu privire la organizarea și desfășurarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante - acestea neputând fi interpretate în sensul dorit de reclamant, nefiind relevată vreo nelegalitate din perspectiva faptului că respectivul concurs s-a organizat, pe calea excepției de la regula prevăzută la alin. (1), la nivelul eșaloanelor superioare unității MAI în ale căror state de organizare sunt prevăzute posturile vacante, și nu la nivelul acestora din urmă.
Cu referire la pretinsa discriminare invocată de recurent constând în aceea că unii angajați au fost supuși procedurii examenului în vederea ocupării posturilor vacante rămase după reorganizare, în timp ce alții au ocupat astfel de posturi doar pe baza unui punctaj obținut la evaluare, susținerile recurentului se dovedesc a fi incorecte, în condițiile în care acesta nu a contestat motivația instanței de fond, bazată pe probatoriul administrat în cauză, cu privire la selecția ofițerilor activi propuși pentru repunerea în statul de funcții, această selecție fiind una complexă, cuprinsă în cadrul unui CV și fiind bazată pe 4 criterii principale de selecție și nu doar unul singur, respectiv, atât rezultatele profesionale rezultând din evaluările de serviciu aferente anilor 2008-2010, dar și situația disciplinară, situația psihologică și recompensele obținute începând cu anul 2008.
| ← Cerere de revizuire. Act administrativ ce încalcă dreptul... | Acţiune în contencios administrativ. Lipsa dreptului vătămat... → |
|---|
