Nemotivare hotărâre. desfiinţarea hotărârii instanţei de fond de către instanţa de apel

Jurisprudenţă şi speţe de contencios administrativ

Curtea de Apel ORADEA Hotărâre nr. 447 din data de 05.07.2017

PROCEDURĂ PENALĂ

Nemotivare hotărâre. Desființarea hotărârii instanței de fond de către instanța de apel

- art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. b) raportat la art. 419 Cod de procedură penală

Motivarea soluției pronunțate de instanța de judecată constituie o îndatorire care înlătură orice aspect discreționar în realizarea justiției, dând părților din proces posibilitatea să și formeze convingerea cu privire la legalitatea și temeinicia soluției adoptate, iar instanțelor de control judiciar elementele necesare pentru exercitarea controlului judecătoresc. A motiva înseamnă a demonstra, a pune în evidență datele concrete care, folosite ca premise, duc la formularea unei concluzii logice. Simpla afirmare a unei concluzii fără indicarea unei date concrete, fără a arăta în ce mod a fost stabilită acea dată sau referirea explicită ori implicită la actele cauzei în general nu înseamnă a motiva"; (I.C.C.J., secția penală, decizia nr. 656/2004,www.scj.ro).

În același sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că motivarea unei hotărâri constituie una dintre componentele dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale îi atribuie "instanței"; obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor părților (CEDO, hotărârea din 20 aprilie 2010, în cauza Boldea c. României, parag. 32 38).

Tot astfel, potrivit art. 31 din Avizul nr. 11 (2008) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) în atenția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind calitatea hotărâ¬rilor judecătorești se reține că pentru a fi de calitate, hotărârea judecătorească trebuie percepută de justițiabil și de societate în general drept rezultatul unei aplicări pertinente a regulilor de drept, al unei proceduri echitabile și al unei aprecieri convingătoare a faptelor, fiind executabilă. Justițiabilul va avea atunci convingerea că a fost examinată cauza sa și că a fost soluționată corect și societatea va percepe hotărârea ca pe un factor ce poate restabili pacea socială.

Curtea a constatat că prima instanță nu a motivat soluția pronunțată, ci s-a rezumat la a reproduce conținutul rechizitoriului și al declarațiilor inculpaților și martorilor audiați fără a prezenta niciun considerent din care să rezulte modul în care a apreciat că se impune adoptată soluția pronunțată în cauză.

Astfel, hotărârea primei instanțe nu conține nici un element de raționament juridic apt să conducă la concluzia examinării efective a cauzei.

Decizia penală nr. 447 din 5 iulie 2017

Prin sentința penală nr. 151 din 24 octombrie 2016 pronunțată de Tribunalul (...), în baza art. 9 alin.1 lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal 1969 și a art. 5 Cod penal cu aplicarea art. 74 și 76 Cod penal a fost condamnat inculpatul (I1), fiul lui (...), născut la (...) în (...), jud. (...), domiciliat în (...), CNP (...), căsătorit, 10 clase, fără antecedente penale, administrator la SC (S1) SRL (...), pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, la o pedeapsă de:

- 3 ani închisoare și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) Cod penal 1969 pe o durată de 2 ani.

În baza art. 8 alin.2 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal 1969 și a art. 5 Cod penal cu aplicarea art. 74 și 76 Cod penal a fost condamnat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii infracțiunii de stabilire cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, la o pedeapsă de:

- 3 ani închisoare și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) Cod penal 1969 pe o durată de 2 ani.

În baza art. 34 lit. b) Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a) Cod penal s-a stabilit că inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea aceea de:

- 3 ani închisoare și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) Cod penal 1969 pe o durată de 2 ani.

În baza art. 71 Cod penal 1969 i s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) Cod penal.

În baza art. 86 ind.1 Cod penal 1969 cu aplicarea art. 5 noul Cod penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate pe durata termenului de încercare de 5 ani stabilit conform art. 86 ind.2 Cod penal.

În baza art. 86 ind.3 Cod penal 1969 pe durata termenului de încercare condamnatul va trebui să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul (...);

- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasarea care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă.

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art.404 alin.4 noul Cod procedură penală s-a învederat inculpatului consecințele nerespectării obligațiilor impuse, în speță prev.art.86 ind.4 Cod penal 1969 cu privire la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art.71 alin.5 Cod penal 1969, pe durata suspendării sub supraveghere s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii.

În baza art.26 Cod penal 1969 raportat la art. 9 alin.1 lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal 1969 și a art. 5 Cod penal cu aplicarea art. 74 și 76 Cod penal a fost condamnat inculpatul (I2), fiul lui (…), născut la (…) în (...), jud. (...) domiciliat în (...), (…), CNP (…), necăsătorit, studii superioare, fără antecedente penale, fost reprezentant al SC (S2) SRL, SC (S3) SRL, SC (S4) SRL (...), pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală, la o pedeapsă de:

- 3 ani închisoare și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) Cod penal 1969 pe o durată de 2 ani.

În baza art. 34 lit. b) Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a) Cod penal inculpatul s-a stabilit că inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea aceea de:

- 3 ani închisoare și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) Cod penal 1969 pe o durată de 2 ani.

În baza art. 71 Cod penal 1969 i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a),b) și c) Cod penal

În baza art. 86 ind.3 Cod penal 1969 pe durata termenului de încercare condamnatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul (...) ;

- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasarea care depășește 8 zile, precum și întoarcerea ;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă ;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art.404 alin.4 noul Cod procedură penală s-au învederat inculpatului consecințele nerespectării obligațiilor impuse, în speță prev.art.86 ind.4 Cod penal 1969 cu privire la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art.71 alin.5 Cod penal 1969, pe durata suspendării sub supraveghere s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii.

S-a admis acțiunea civilă alăturată procesului penal și în consecință, în baza art. 25 alin. 1 din Codul de procedura penală coroborat cu art. 1349 Cod civil, s-a dispus obligarea inculpaților (...) și INCULPATUL (I2), în solidar, la plata sumei totale de 2.552.752 lei constând în prejudiciul cauzat bugetului de stat, cu majorările și penalități de întârziere aferente, în favoarea părții civile Statul Român, prin A.N.A.F. (...), cu sediul în (...), str. (...), reprezentat prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice (...), prin mandatar Administrația Județeană a Finanțelor Publice (...), cu sediul în loc. (...), (…) jud. (...), cu titlu de despăgubiri civile reprezentând daune materiale.

În baza art. 393 raportat la art. 249 Cod procedură penală s-a menținut sechestrul asigurator instituit de către procuror în cursul urmăririi penale prin Ordonanța din data de 20.08.2013 (filele 270-273, vol. I dosar u.p.) până la concurența sumei ce face obiectul despăgubirii în prezenta cauză.

În baza art. 13 din Legea nr. 241/2005 s-a dispus comunicarea unei copii de pe prezenta hotărâre, la rămânerea definitivă, către Oficiul Național al Registrului Comerțului, pentru efectuarea cuvenitelor mențiuni în registrul comerțului.

În baza art. 274 Cod procedură penală au fost obligați inculpații să plătească statului suma de 1500 lei, fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul (...) emis la data de 24 ianuarie 2014 în dosar nr.(...)/P/2010 al acestei unități, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților (...), cu datele personale din dispozitiv, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, faptă prev. și ped. de art. 9 alin. 1 lit. c) combinat cu art. 9 alin. 3 din Legea 241/2005, și infracțiunii de asociere în vederea stabilirii cu rea credință a contribuțiilor la buget având ca rezultat obținerea fără drept de compensări de TVA de la buget prev. și ped. de art. 8 alin. 2 din Legea 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu aplicarea art. 33 și 41 alin. 2 Cod penal, comise prin faptele descrise la pct. 1, 2.1 și 3.1 și indicate la lit. A) din Rechizitoriu și INCULPATUL (I2), cu datele personale din dispozitiv, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la evaziune fiscală în forma de evidențiere operațiuni fictive în scopul diminuării obligațiilor la bugetul de stat, faptă prevăzută și pedepsită de art. 26 Cod penal raportat la art. 9 alin.1 lit. c) combinat cu art. 9 alin. 3 din Legea nr.241/2005 privind combaterea evaziunii fiscale și infracțiunii de asociere în vederea stabilirii cu rea credință a contribuțiilor la buget având ca rezultat obținerea fără drept de compensări de TVA de la buget prev. și ped. de art. 8 alin. 2 din Legea 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu aplicarea art. 33 și 41 alin. 2 Cod penal. comise prin faptele descrise la pct. 1, 2.1 și 3 și indicate la lit. B) din Rechizitoriu.

În urma evaluării coroborate a probelor și elementelor cu valoare probatorie administrate în dosarul de urmărire penală nr.(...)/P/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul (...), cu probațiunea administrată în cursul cercetării judecătorești, instanța a reținut următoarele:

În data de 08.07.2010 ofițeri de poliție judiciară din cadrul B.C.C.O. (...) - S.C.C.O. (...) s-au sesizat din oficiu cu privire la (...), reprezentant ai SC (S1) SRL (...), SC (S2) SRL (...) sub aspectul comiterii infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni prev. de art. 323 alin. 2 Cod penal, fals material în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 alin. 1 din Cod penal, spălare de bani prev. de art. 23 lit. c) din Legea 656/2002 și evaziune fiscală prev. și ped. de art. 9 alin. 1 lit. c) din Legea 241/2005, înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul (...) sub nr. (...)/P/2010.

La această cauză au fost conexate dosarele penale nr. (...)/P/2010, (...)/P/2010 și (...)/P/2010 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria (...), (...)/P/2011, (...)/P/2011 ale Parchetului de pe lângă Tribunalul (...), (...)/P/2012 al D.N.A. (...) și (…)/P/2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul (...).

La data de 31.08.2010 Garda Financiară (...), cu numărul (...), a înaintat Parchetului de pe lângă Tribunalul (...) Sesizarea penală și Procesul Verbal încheiat la SC (S2) SRL (...), CUI (...), înregistrată sub nr. (...)/2010, trimisă Parchetului de pe lângă Judecătoria (...), înregistrată sub nr. (...)/P/2010, reunită ulterior sub nr. (...)/P/2010 în care la 22.03.2011 s-a declinat din nou competența Parchetului de pe lângă Tribunalul (...) sub nr. (...)/P/2011 în vederea conexării la dosarul (...)/P/2010, cu privire la faptul că Inculpatul (I2), în calitate de administrator al SC (S2) SRL, în perioada 2007 - 2009 a efectuat livrări de bunuri în valoare de 7.254.730 lei către SC (S1) SRL, SC (S5) SRL și (S6) SRL și nu a depus declarațiile obligatorii evaluând un prejudiciu cauzat de 1.406.932 lei, iar societatea se află în dizolvare judiciară.

La data de 03.02.2011 A.N.A.F. - D.G.F.P. (...) cu numărul (...), a înaintat Parchetului de pe lângă Tribunalul (...), sesizare penală și Proces Verbal încheiat la SC (S2) SRL (...) CUI (...), înregistrată sub nr. unic (...)/P/2011, conexată prin Ordonanța din 14.03.2011 la dosarul numărul (...)/P/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul (...) - dosar vol. VI p. 1-8 -, cu privire la faptul că învinuitul (I2), în calitate de administrator al SC (S2) SRL, în perioada 2007-2009 a efectuat livrări de bunuri în valoare de 7.254.730 lei către SC (S1) SRL, SC (S5) SRL și SC (S6) SRL și nu a depus declarațiile obligatorii, societatea fiind declarată inactivă.

La data de 09.06.2011 A.N.A.F. - D.G.F.P. (...) cu numărul (...), a înaintat organelor de anchetă din (...), sesizare penală, R.I.F. și Proces Verbal încheiat la SC (S6) SRL (...) CUI (...), înregistrată sub nr. unic (...)/P/2011, conexată prin Ordonanța din 23.06.2011 la cauza (...)/P/2010 a Parchetului de pe lângă Tribunalul (...), având ca obiect faptul că inculpatul (I2) și (...), în luna decembrie 2009 au preluat părțile sociale ale SC (S6) SRL (...), societate pe care au utilizat-o într-un circuit în folosul SC (S1) SRL și SC (S7) SRL, iar ulterior, iar în luna mai 2010 au cesionat fictiv părțile sociale către (...).

La data de 09.07.2010 s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria (...) sesizare penală față de reprezentanții SC (S8) SRL în relațiile cu SC (S1) SRL considerate ca fiind fictive, iar la 29.08.2011 s-a înregistrat o altă plângere penală față de reprezentanții SC (S1) SRL (...).

În cele două sesizări la 09.11.2011 s-a propus a nu se începe urmărirea penală față de reprezentanții SC (S8) SRL și declinarea competenței la D.N.A. (...).

Urmare a declinării competenței de către Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial (...), în data de 09.07.2012 aceasta a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul (...) sub nr. (...)/P/2012. În ordonanța de declinare s-a reținut că numitul (...) în calitate de administrator al SC (S1) SRL (...) în perioada 2006 - 2010 a înregistrat în evidența contabilă a societății cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale în scopul diminuării impozitului pe profit și sustragerii de la plata TVA-ului, cauzând bugetului de stat un prejudiciu în sumă totală de 6.301.070 lei (3.353.282 lei reprezentând debite impozit pe profit și TVA iar 2.947.788 lei accesorii respectiv majorări și penalități) - dosar vol. VIII, filele 6-9.

Inculpatul (I1) în calitate de administrator și unic asociat al SC (S1) SRL (...) îndeplinind și funcțiunile de responsabil cu facturile, împuternicit pe conturile societății, în scopul diminuării bazei impozabile a impozitului pe profit și a TVA de plată, în perioada 2006 - 2010 a creat un circuit de facturare fictivă și de înregistrare în contabilitatea acestei societăți a documentelor fiscale false - facturi - astfel emise de către pretinși furnizori de materii prime și materiale (furaje concentrate, alte materiale), în scopul măririi artificiale a cheltuielilor cu activitatea curentă a societății, (a prețului de producție aferent activității principale a firmei - de creștere și îngrășare a suinelor) având drept efect diminuarea bazei de calcul a impozitului pe profit, și a diminuării TVA de plată cu sumele reprezentând TVA aferent prețului de achiziție al materiilor prime achiziționate de pe piața internă.

Spre realizarea scopului menționat, inculpatul (I1) a utilizat facturi și alte documente fiscale emise în fals de către Inculpatul (I2), administrator la SC (S4) SRL (...), SC (S2) SRL (...), SC (S6) SRL (...), facturi emise de regulă direct către SC (S1) SRL (...).

S-a constatat, pe de o parte, o continuitate în procedura utilizată pe toată perioada cercetată, iar pe de altă parte, o continuitate și transfer de proceduri de la o firmă la alta, cu materializarea efectului fiscal la SC (S1) SRL (...), societate în beneficiul căreia a fost și constituit acest circuit.

Astfel, inițial activitatea a fost realizată utilizându-se documente emise în numele SC (S4) SRL (...), (facturi emise în perioada august 2006 - martie 2007), societate înființată în 2006 de către asociații Inculpatul (I2) și (...), societate care a fost radiată la 20.10.2009 pentru nedepunerea situațiilor financiare anuale.

Ulterior și imediat subsecvent, emiterea documentelor fiscale fictive a fost realizată prin intermediul SC (S2) SRL (facturi emise în perioada aprilie 2007 - decembrie 2009), societate constituită la 28.03.2007 de către aceiași Inculpatul (I2) și (...), declarată inactivă la data de 29.05.2009 - pentru nedepunerea declarațiilor de impozite și taxe și radiată în baza Sentinței 1480/LC/16.11.2009 pronunțate în cauza (...)/2009.

În continuare, în perioada decembrie 2009 - februarie 2010 operațiunile s-au derulat prin intermediul SC (S6) SRL (...), societate cesionată de asociații Inculpatul (I2) și (...) în luna decembrie 2009.

În cursul lunii mai 2010, după demararea inspecției fiscale generale la SC (S1) SRL (...), părțile sociale ale SC (S6) SRL (...) au fost cesionate de către asociații inculpați numitului (...) domiciliat în loc. (…) - dosar vol. VII filele 83 - 100.

Operațiunile fictive de aprovizionare efectuate au fost comise prin societățile comerciale și modalitățile următoare:

1. SC (S4) SRL (...)

Inculpatul (I2) și (...) au fost asociați în cadrul acestei societăți, administrator statutar fiind (...), în anul 2009 societatea fiind radiată.

În baza a 93 de facturi emise de inculpatul (I2) în numele SC (S4) SRL în perioada august 2006 - martie 2007, inculpatul (I1), în numele SC (S1) SRL a dedus TVA în suma de 280.478 lei.

Cu privire la operațiunile derulate, cu prilejul inspecției fiscale derulate, SC (S4) SRL nu a pus la dispoziția organelor de control documentele societății pentru a fi verificate pe motiv că acestea au fost pierdute. De asemenea s-a constatat de către organele de control fiscal că SC (S4) SRL, nu a depus la organele fiscale competente declarațiile de impozite și taxe, deconturile de TVA și declarațiile informative cod 394.

În relația comercială dintre cele două societăți, SC (S4) SRL a fost reprezentată de către inculpatul (I2), care a întocmit facturile și a rulat sumele de bani aferente contravalorii acestora, ocupându-se și de achiziționarea produselor refacturate către SC (S1) SRL - dosar vol. VII filele 16-19.

În nota explicativă dată organelor de control de către administratorul SC (S1) SRL, inculpatul (I1), acesta a declarat că transportul furajelor a fost în sarcina furnizorului, însă acest aspect este în contradicție atât cu datele înscrise pe unele facturi (facturile emise în cursul anului 2007) la rubrica "date privind expediția";, unde sunt trecute datele de identificare al unui autovehicul aparținând învinuitului (...), respectiv camion VW înmatriculat sub nr. (...) cu masa maximă autorizată de 7490 kg. (masă maximă autorizată mult inferioară cantităților facturate), cât și cu declarațiile învinuitului Inculpatul (I2) care indică contrariul, dosar vol. I filele 96-99, 102, 104-107, 135-139. Mai mult, SC (S4) SRL (...) nu figurează cu achiziții de astfel de bunuri de la nici un furnizor comercial din țară sau străinătate, conform bazei de date A.N.A.F..

Administratorul SC (S1) SRL nu a putut face dovada contrară celor constatate de organele de control fiscal, respectiv a realității acestor operațiuni, prezentând pentru verificare (cu excepția facturilor semnate de primire de către învinuit (...) doar note de recepții care nu aveau completate rubricile privind delegatul și mijlocul de transport și care purtau aceeași semnătură cu cea a delegatului înscris pe facturi.

Din aceste documente a rezultat ca toată marfa ar fi fost recepționată de către administratorul societății verificate, neexistând nicio comisie de recepție sau un gestionar care să recepționeze marfa, cu toate că în nota explicativă inculpatul (I1) a declarat că nu era întotdeauna de față la descărcarea mărfii. De asemenea nu au fost prezentate contracte, comenzi, dovada transportului mărfii sau orice alte documente care să facă dovada realității operațiunilor în cauză.

În urma înregistrării operațiunilor descrise mai sus, SC (...) s-a sustras de la plata TVA prin înregistrarea de TVA neneductibil în sumă de 280.478 lei - dosar vol. I, fila 90.

2. SC (S2) SRL (...)

2.1 În baza a 184 de facturi emise în perioada aprilie 2007 - decembrie 2009 de către SC (S2) SRL, reprezentând achiziția de furaje, SC (S1) SRL a dedus TVA în sumă de 667.119 lei - dosar vol. IV, filele 1-97, vol. V, filele 1-113. În urma controalelor financiar contabile, această sumă a fost stabilită ca fiind nedeductibilă întrucât SC (S2) SRL nu a pus la dispoziția organelor de control documentele societății pentru a fi verificate pe motiv ca acestea au fost pierdute, nu au fost depuse la organele fiscale competente declarațiile de impozite și taxe, deconturile de TVA și declarațiile informative cod 394. În cursul controalelor fiscale efectuate, prin Nota Explicativă întocmită, învinuitul (I2), administratorul societății (S2) SRL a indicat că toate actele materiale efectuate în relația cu SC (S1) SRL au fost fictive, indicând că circuitul fiscal și financiar a fost derulat la solicitarea unei terțe persoane (pe care nu o numește) care i-a comunicat dispune de o sursă de furnizare a furajelor, și că are nevoie de o firmă prin care să ruleze fictiv achiziții de furaje, respectiv de la care să fie ulterior facturate fictiv către o altă firmă beneficiară - dosar vol. VI, filele 49-51.

În scopul arătat, învinuitul (I2) a recunoscut că a fost implicat într-un circuit fictiv de facturare și încasare a unor sume de bani prin conturi bancare, urmate de restituirea sumelor de bani astfel ridicate în numerar au fost înmânați respectivului terț nenumit. De asemenea precizează că nu a văzut niciodată marfa ce ar fi fost livrată și nici mijloacele de transport care ar fi livrat această marfă - dosar vol. VI, filele 49-51.

Aceste aspecte sunt confirmate de extrasele de cont ale SC (S2) SRL, din care rezultă că depunerile în cont au fost efectuate de la SC (S1) SRL, SC (S6) SRL și SC (S5) SRL, sume de bani care au fost de regulă retrase din conturi în numerar de către învinuitul (I2) sau învinuita (...), imediat după depunerea lor în cont, în cursul aceleiași zile, iar rareori în zilele următoare depunerii lor, în așa fel încât în conturi au fost lăsate sume de bani nerelevante raportat la dimensiunea tranzacțiilor, de ordinul zecilor de lei - dosar vol. XII p. 1-208.

De asemenea, s-a constatat că deși încasează contravaloare furaje furnizate, nu există rulaje în conturi din care să rezulte că s-ar fi achiziționat astfel de produse - dosar vol. XII filele 1 și urm.

Din rulajele conturilor SC (S2) SRL deschise la Banca (...) rezultă că inculpatul (I2) și (...) au ridicat sume de bani cu titlul fictiv și de achiziții materii prime și materiale, - fără a se putea identifica în contabilitatea firmei ce fel de bunuri s-au achiziționat - respectiv plăți salarii, iar sumele ridicate raportate la valoarea lor nu justifică astfel de plăți - dosar vol. XII p. 95-98, 100-104, 106-157.

S-a constatat de asemenea că nu există niciun caz în care să se fi depus bani în contul bancar reprezentând depășire plafon de casă.

Din cele de mai sus rezultă faptul că s-a creat o anumită procedură de lucru din care a făcut parte învinuitul (I2) și SC (S2) SRL și care s-a efectuat în scopul voit și urmărit de a se produce un efect financiar și fiscal asupra unei firme cu care SC (S2) SRL are relații fictive de furnizor de furaje. În urma controalelor fiscale efectuate rezultă că firmele cu care SC (S2) SRL a avut aparent relații comerciale au fost SC (S8) PRO, SC (S9) SRL (ambele controlate de către învinuit, ambele cu comportament fiscal de "firme fantomă";) precum și SC (S1) SRL, controlată de învinuitul (...), societate care, în conformitate cu facturile înregistrate în contabilitate, este beneficiar final al tuturor achizițiilor de furaje derulate prin SC (S2) SRL, SC (S8) PRO SRL, SC (S6) SRL, și totodată furnizorul sumelor de bani introduse în circuit la care învinuitul (I2) a făcut referire - dosar vol. XII p. 1-208.

În contraprestație învinuitul (I1) i-a transferat învinuitului (I2) un autoturism de teren TOYOTA RAV4 XA3 an fabr. 2006 sub forma de vânzare-cumpărare între SC (S1) SRL și învinuitul (Î3). Ulterior, cu prilejul declanșării controalelor A.N.A.F. la firmele controlate de învinuitul (I2) acesta a înstrăinat acest autovehicul - dosar vol. I fila 145.

Comportamentul fiscal de tipul "firme fantomă"; al acestei societăți comerciale rezultă din faptul că de la înființare până la data efectuării controlului financiar al A.I.F. (...), finalizat prin Procesul Verbal nr. (...)/27.01.2011 nu a depus declarații de impozite și taxe, contribuții, deconturi de TVA și declarații informative 390 și 394, iar administratorul societății nu a prezentat organelor de control niciun fel de document, - contabil sau nu -, emis de societate, pe motiv că au fost pierdute.

În susținerea concluziei fictivității actelor comerciale și a documentelor fiscale întocmite în modalitatea precizată mai sus este și faptul că mijloacele de transport înscrise pe documente sunt:

- fie fictive (auto cu nr. de înmatriculare (...) și (...)

- fie sunt mijloace de transport persoane aparținând unor terțe persoane fizice (…) cu masa maximă autorizată net inferioară cantităților de mărfuri transportate, autovehicule cu care nu se putea efectua transportul cantității de furaje menționate pe facturi,

- fie că pe mai multe facturi este trecut un mijloc de transport aparținând învinuitului (...), cu toate ca acesta declară în cursul anchetelor fiscale și penale că transportul a fost efectuat de furnizor.

Corelând cantitatea de furaje transportate conform datelor înscrise pe fiecare din facturi (cantitatea fiind aceeași, de 22.000 kg) cu mijloacele de transport înscrise în acestea se constată că nu se putea efectua transportul acestei cantități într-o singură cursă și nici nu au fost prezentate avize de însoțire a mărfii care sa demonstreze ca s-au efectuat mai multe curse urmate de întocmirea facturii ulterior acestora - dosar vol. IV, filele 1-97; vol. V, filele 1-113.

De asemenea SC (S2) SRL (...) nu figurează cu achiziții de astfel de bunuri de la nici un furnizor din țară sau străinătate, conform bazelor de date A.N.A.F. și V.I.E.S., borderourile de achiziție ale societății (S2) SRL sunt fictive, neavând la baza nici o operațiune reală de achiziții de furaje de la persoane fizice. Acest fapt rezultă și din faptul că, deși în contabilitatea firmei apar în registrele de cumpărări la furnizori "populație";, nu există corelativ în actele contabile borderourile de achiziție justificative - dosar vol. I, fila 86.

Din analiza borderourilor de achiziții furaje de la persoane a rezultat că achiziționarea s-a efectuat de la cinci persoane fizice ((PF1), (...) - 441.495 kg, (PF2), (…) - 417.735, (PF3) (…) - 346.940 kg, (PF4), din (...), (…) - 413.776 kg, (PF5), din (...), (…) - 380.874 kg, cantitatea totală fiind de 2.000.820 kg - dosar vol. IV, filele 140-181.

Dintre persoanele de mai sus, numiții (PF1) și (PF2) nu au putut fi identificați, întrucât seriile CI înscrise în dreptul acestora nu le aparțin (CI seria (...) fiind alocat numitei (...)) respectiv nu a fost alocat (CI seria (…). Din verificările efectuate a rezultat că buletinul de identitate seria (…), înscris în dreptul numelui (PF5) a aparținut numitului (…), persoană care a părăsit România cu destinația S.U.A. în cursul anului 2005, dosar vol. VI f. 71.

Numiții (PF3), (PF5) și (PF4) cu prilejul audierii lor au arătat că nu au nicio implicare în furnizarea de furaje, în conformitate cu documentele fiscale și contabile descrise mai sus, nu dețin infrastructura necesară producerii de furaje ori terenuri agricole din care să obțină productele necesare procesării furajelor, iar (PF5) și (PF4) nu îl cunosc pe învinuitul (I2), dosar vol. I filele 181-184; vol. VI, filele 15, 64-65, 70, 72.

Martorul (PF5) are legături directe cu inculpatul (I2) și (...) precum și SC (S1) SRL, acesta fiind împuternicit începând cu 28.03.2008 pe contul curent al SC (S1) SRL deschis la Banca (...), nr. (...) - dosar vol. XI, p. 12 - astfel că inculpații (...), Inculpatul (I2) și (...) au avut acces la datele de stare civilă ale acestuia pe care le-au folosit în scopul întocmirii de documente fictive de achiziție furaje de la persoane fizice.

Datele de stare civilă ale martorului (PF3), au fost disponibile învinuitei (...), întrucât aceasta, în calitate de contabil, a ținut contabilitatea uneia din firmele acestuia - dosar vol. I fila 181.

Fictivitatea facturilor rezultă și din faptul că, deși în data de 29.05.2009, prin Ordinul Președintelui A.N.A.F. nr. 1167/29.05.2009, S.C. (S2) SRL a fost declarată inactivă pentru nedepunerea declarațiilor de impozite și taxe, iar în baza Sentinței 1480/LC/16.11.2009 pronunțată în cauza (...)/2009 a Tribunalului (...) a fost radiată, în luna decembrie 2009 se mai emite o factură de livrare furaje către SC (S1) SRL - dosar vol. IV, fila 97.

Administratorul SC (S1) SRL nu a putut face dovada din punct de vedere al documentelor fiscale conforme a realității acestor operațiuni, respectiv nu a prezentat pentru verificare (cu excepția facturilor semnate de primire de către învinuitul (...) - dosar vol. IV p. 1-138 - doar note de recepții care nu aveau completate rubricile privind delegatul și mijlocul de transport și care poartă aceeași semnătura cu cea a delegatului înscris pe facturi. Din aceste documente rezultă că toata marfa ar fi fost recepționată de către administratorul societății verificate, nefiind constituită nici o comisie de recepție sau prezent un gestionar care să recepționeze marfa, cu toate că în nota explicativă învinuitul (...) declară că nu era întotdeauna de față la descărcarea mărfii. De asemenea nu au fost prezentate contracte, comenzi sau orice alte documente care să facă dovada realității operațiunilor în cauză ori dovada transportului mărfii.

Această fictivitate este stabilită și constatată inițial prin RIFG (…)/27.01.2011 al AIF (...) - dosar vol. I, filele 85-87.

Prin urmare, rezultă că pe lângă procesul real de aprovizionare, creștere, îngrășare și ulterior abatorizare a suinelor, s-au înregistrat în contabilitatea SC (S1) SRL facturi fictive de achiziție furaje, în scopul vădit de a diminua și compensa obligațiile la buget rezultate din activitatea economică profitabilă a societății, respectiv să diminueze datoriile la bugetul consolidat al statului.

Operațiunile comerciale derulate prin această societate sunt fictive, întrucât în afara operațiunilor fictive cu societățile de mai sus, reprezentate de facturarea fictivă și emiterea de chitanțe de încasare alte activități comerciale nu au mai avut loc.

2.2 SC (S1) SRL a înregistrat în contabilitate, în baza unor facturi emise de SC (S2) SRL achiziții de utilaje (stivuitor, buldoexcavator, încărcător frontal), în valoare totală de 372.100 lei (valoare fără TVA) prin care s-a dedus TVA în suma de 70.700 lei.

Din baza de date A.N.A.F. rezultă că nici un furnizor din țară sau străinătate nu declară livrări de bunuri către SC (S2) SRL (conform Raportului Vies nr. (...)/27.05.2010 și a declarației 394 - Neconcordante pentru anul 2007-2009 puse la dispoziție de către AIF (...).

În documentele de achiziție nu sunt trecute date care să identifice tipul utilajului, marca, seria, ori alt element de identificare, iar pe de altă parte nici pe aceste utilaje nu există plăcuțe sau ștanțe cu serii de identificare. De asemenea, nu au fost identificate actele de identitate a acestor utilaje (din care ar fi putut să rezulte proprietarii anteriori). Utilajele în cauză nu au fost nici înregistrate fiscal ca mijloace rutiere la Primăria (...) - dosar vol. I, filele 254-258.

În cadrul societății au fost identificate ca existente utilaje de genul celor facturate în facturile de mai sus, însă procedura urmată de învinuitul (...), descrisă mai sus, face imposibilă identificarea certă a facturilor de aprovizionare raportat la bunurile existente în patrimoniul societății.

Având în vedere cele de mai sus, s-a constatat că - în lipsa probei unei proveniențe diferite de cea consemnată în documentele fiscale ale societății - nu se poate conchide că utilajele existente în patrimoniul societății comerciale (...) SRL nu sunt cele înscrise în facturile emise de SC (S8) SRL - dosar vol. I filele 87-90.

3. SC (S6) SRL (...)

3.1.) În baza a 25 de facturi emise de SC (S6) SRL (...) în perioada decembrie 2009 - februarie 2010, SC (S1) SRL a dedus TVA în suma de 185.697 lei, sumă constatată ca fiind nedeductibilă de către organele fiscale, drept consecință a fictivității lor - dosar vol. I, filele 87-88.

Pe tot parcursul derulării de operațiuni comerciale, SC (S6) a fost reprezentată numai de către învinuitul (I2), acesta fiind și persoana care s-a ocupat de partea administrativ-contabilă, dosar vol. VIII p. 17, 19.

Cele de mai sus au fost stabilite în baza coroborării mai multor factori, printre care a faptului că SC (S6) SRL nu a pus la dispoziția organelor de control documentele societății pentru a fi verificate, și a faptului că societatea nu a depus la organele fiscale competente declarațiile de impozite și taxe, deconturile de TVA și declarațiile informative cod 394 pentru anul 2010. Această fictivitate rezultă și din contradicțiile existente între datele înregistrate în facturi și declarațiile învinuitului (...) din cuprinsul notei explicative dată organelor de control în care acesta declară ca transportul furajelor a fost în sarcina furnizorului, aspect care este în contradicție cu datele înscrise pe unele facturi la rubrica "date privind expediția"; unde sunt trecute date de identificare al autovehiculului cu nr. de înmatriculare (...) aparținând SC (S1) SRL, coroborat cu faptul că societatea din (...) nu figurează cu achiziții de astfel de bunuri de la nici un furnizor din țară sau străinătate, conform bazei de date A.N.A.F.

În conformitate cu extrasele de cont deschise de SC (S6) SRL la CR (S10) SA Sucursala (...), învinuitul (I2) a ridicat în numerar din cont suma totală de 20.000 lei, justificând drept operațiune plata sumelor de 14.950 lei către (PF4) din (...)/(...), CI (...) și respectiv 50.050 lei către (PF2), din (...)/(...), CI (...) (...) care ar fi predat furaje SC (S6) SRL conform Borderoului de achiziții nr. (…)/15.12.2009 - dosar vol. VII p. 3, 13, 74. Cu prilejul efectuării verificărilor fiscale, s-a constatat că nu a fost emisă de către autoritățile române o carte de identitate cu seria (...) (...) (serie atribuită lui (PF2). Numitul (PF4), fiind identificat, a indicat că are calitatea de conducător auto la SC (S1) SRL (...), dar că nu a fost implicat în furnizarea de furaje - dosar vol. VII, fila 3, vol. VI fila 72.

Din extrasul de cont deschis de SC (S6) SRL la Banca (B) SA rezultă că în perioada decembrie 2009 - februarie 2010 SC (S6) SRL a efectuat plăți sau a încasat sume de bani numai de la/la SC (S1) SRL, SC (S2) SRL, SC (S4) SRL - dosar vol. VII, filele 68-70.

Această stare de fapt este întărită și de faptul că administratorul SC (S1) SRL, învinuitul (...) nu a putut face dovada realității acestor operațiuni, respectiv nu a prezentat pentru verificare (cu excepția facturilor semnate de primire de către acesta) decât note de recepții neconforme, respectiv care nu aveau completate rubricile privind delegatul și mijlocul de transport și care poarta aceeași semnătura cu cea a delegatului înscris pe facturi. Din aceste documente rezultă că toată marfa ar fi fost recepționată de către administratorul societății verificate, nefiind prezentă nicio comisie de recepție sau un gestionar care să recepționeze marfa, cu toate ca în nota explicativă învinuitul (...) a declarat că nu era întotdeauna de față la descărcarea mărfii. De asemenea, nu au fost prezentate contracte, comenzi sau orice alte documente care sa facă dovada realității operațiunilor în cauză sau dovada transportului mărfii.

În urma verificării bazelor de date A.N.A.F., s-a constatat că SC (S6) SRL nu figurează cu achiziții de furaje de la niciun furnizor din țară sau străinătate, dosar vol. VIII, p. 28.

În baza celor de mai sus, organele fiscale au stabilit prin RIFG (…)/27.01.2011 un impozit pe profit suplimentar datorat de SC (S1) SRL în sumă de 156.376 lei - dosar vol. I fila 87.

3.2. În data de 21.05.2010 societatea a fost cesionată numitului (...) din (…) (vol. VIII filele 83 și urm.)

4. SC (S7) SRL (...)

În baza a 9 facturi emise de SC (S7) SRL în perioada mai 2008 - decembrie 2008, SC (S1) SRL (...) a dedus TVA în suma de 152.397 lei, reprezentând achiziții de materiale de construcții și furaje.

Din baza de date A.N.A.F. și a Registrului Comerțului rezultă ca SC (S7) SRL nu s-a înregistrat plătitoare de TVA la înființarea societății și nici pe parcursul existentei acesteia (în vectorul fiscal nu s-a înregistrat taxa pe valoare adăugată), prin urmare SC (S7) SRL este o persoană juridică neimpozabilă din punct de vedere a taxei pe valoare adăugată, în aceste condiții persoana juridică neimpozabilă nu avea dreptul sa emită facturi cu TVA.

SC (S7) SRL se afla la data emiterii tuturor facturilor în lichidare judiciară (procedură deschisă din anul 2007), iar lichidatorul judiciar desemnat nu a reușit să ia legătura cu administratorul societății și nu a intrat în posesia documentelor pentru a depune cererea privind deschiderea procedurii falimentului în forma simplificată.

De asemenea, societatea nu a depus la organele fiscale competente declarațiile de impozite și taxe, deconturile de TVA și declarațiile informative cod 394.

Referitor la aceste operațiuni, există indicii cu privire la fictivitatea lor, care rezultă din faptul că mijloacele de transport consemnate în documentele de proveniență fie nu există în realitate (numere de înmatriculare nealocate - (...), fie sunt mijloace de transport cu numere nevalide (…) este radiat din anul 2005, numărul de înmatriculare (…) este un număr de înmatriculare provizoriu care a expirat în anul 2006) ori autovehicule cu care, datorită specificațiilor constructive și masei maxime autorizate, nu se putea efectua transportul cantității de materiale de construcții și furaje în modul menționat pe facturi (ex. (...) este un camion Volkswagen cu o masa maxima autorizata de 7490 kg) - dosar vol. VI filele 62-63. Această fictivitate este susținută și de faptul că pe unele facturi este trecut un mijloc de transport aparținând învinuitului (...) iar acesta declară că transportul a fost efectuat de furnizor. De asemenea apar înscrise pe facturi și mijloace de transport aparținând altor societăți comerciale care nu au efectuat nici un transport de marfă pentru societatea verificată și nu au legătură cu operațiunile consemnate în facturi.

Aceeași fictivitate a operațiunilor comerciale consemnate în facturile identificate mai sus rezultă și din faptul că învinuitul (...) arată că plata contravalorii acestor facturi s-a efectuat cu ordine de plată, deși în contabilitatea SC (S1) SRL nu se regăsesc înregistrate aceste documente, iar lipsa lor este constatată și în extrasele de conturi aparținând acestei societăți comerciale.

Ca urmare a operațiunilor descrise, SC (S1) SRL și-a diminuat impozitul pe profit aferent exercițiului activității curente pe anul 2008 cu suma de 26.980 lei și TVA de plată cu suma de 152.397 lei - dosar vol. I, filele 88, 91.

5. SC (S5) SRL (...)

În baza a 87 de facturi emise de SC (S5) SRL, în perioada decembrie 2008 - februarie 2010 SC (S1) SRL a dedus TVA în suma de 473.065 lei. În urma verificărilor și controalelor fiscale efectuate a reieșit că achizițiile de furaje înregistrate de la SC (S5) SRL nu sunt reale, respectiv că SC (S5) SRL a fost folosită ca intermediar între SC (S2) SRL din (...) și SC (S1) SRL din (...), constatarea existenței faptice a mărfii nefiind realizată nici de administratorul societății furnizoare SC (S2) SRL, învinuitul (Î3) și nici de administratorul societății intermediare SC (S5) SRL, învinuitul (Î4). De asemenea și în același sens, pe de o parte mijloacele de transport înscrise pe documente sunt fictive sau sunt mijloace de transport aparținând SC (S1) SRL- dosar vol. IV pag. 99-138. Fictivitatea datelor consemnate în facturi rezultă și din faptul că, în declarațiile sale, învinuitul (...) a declarat că transportul a fost efectuat de furnizori, fapt contrazis de către furnizori, care declară că transportul a fost asigurat de către beneficiar. De asemenea, bunurile facturate către SC (...) apar în documentele SC (S2) SRL ca fiind procurate de la diverse persoane fizice, care, fiind întrebate cu privire la capacitatea lor de a produce furaje arată că nu dețin terenuri agricole sau mijloacele tehnice pentru producerea unor astfel de produse, și că nu au nicio legătură cu furnizarea de astfel de bunuri - dosar vol. VI, p. 64-65, 70, 72.

Cu prilejul controlului fiscal, organele de control fiscal au constatat că SC (S5) SRL a fost utilizată ca și intermediar și în alte relații comerciale fictive cu alte societăți din (...) și din țară.

Ca urmare a înregistrării facturilor fiscale de la SC (S5) SRL (...), SC (S1) SRL a diminuat impozitele aferente exercițiilor activității curente pe anii 2008 (cu 103.834 lei), 2009 (cu 275.190 lei), și 2010 (cu 19.347 lei), în total 398.371 lei - dosar vol. I fila 88.

6. SC S12 SRL (...)

În perioada noiembrie - decembrie 2008 SC (S1) SRL a înregistrat în evidența contabilă un număr de 3 facturi emise de SC S12 SRL în valoare totală de 319.642 lei, din care TVA în sumă de 51.035 lei, facturi reprezentând achiziții de materiale electrice și montaj materiale electrice. Facturile de mai sus au fost înregistrate pe contul 2311 "Investiții în curs"; și nu au fost achitate până la data controlului - dosar vol. I fila 92.

În urma controlului încrucișat efectuat la SC S12 SRL a rezultat că în evidența contabilă a furnizorului SC S12 SRL (evidență refăcută în urma dispoziției de măsuri emisă prin Proces Verbal de către organele competente) nu figurează ca și client SC (S1) SRL, respectiv nu au fost emise și înregistrate în evidenta contabilă (în jurnalul de vânzări și în decontul de TVA) facturile menționate mai sus.

Administratorul SC (S1) SRL a declarat că facturile în cauză nu au fost achitate întrucât lucrările nu au mai fost executate conform înțelegerii pe care a avut-o cu reprezentantul acestei firme. Cu toate acestea, nu s-a realizat între comercianți operațiunea de stornare a acestor facturi, ele rămânând înregistrate în contabilitatea SC (S1) SRL, cu consecința diminuării impozitului pe profit și TVA.

Având în vedere aceste aspecte, s-a constatat că există indicii că operațiunile de mai sus, înregistrate în contabilitatea SC (S1) SRL nu sunt reale (reprezintă operațiuni nerealizate în fapt), cu consecința că taxa pe valoare adăugată înregistrată de SC (S1) SRL în baza acestor facturi nu este deductibilă fiscal.

7. SC (S13) SRL (...)

În luna decembrie 2009 SC (S1) SRL a înregistrat în evidența contabilă factura nr. 717/16.12.2009 emisă de SC (S13) SRL cu o valoare totală de 249.900 lei, din care TVA în sumă de 39.900 lei reprezentând achiziție semiremorcă 16 t.

În vederea verificării realității și legalității acestei operațiuni s-a solicitat efectuarea unui control încrucișat la SC (S13) SRL din (...) - (...), însă din răspunsul primit rezultă că nu s-a putut efectua controlul solicitat datorită faptului că administratorul societății s-a sustras de la efectuarea inspecției fiscale. De asemenea, conform adresei (...)/14.07.2010 întocmită de AIF (...), a rezultat ca SC (S13) SRL a fost declarată contribuabil inactiv și s-a înaintat, în conformitate cu prevederile Legii 241/2005 sesizare penală raportat la organele de conducere.

8. SC (S14) SRL (...)

În perioada noiembrie - decembrie 2008 SC (S1) SRL a înregistrat în evidența contabilă un nr. de 19 facturi în valoare totală de 202.507 lei, din care TVA în sumă de 32.333 lei, emise de furnizorul SC (S14) SRL reprezentând materiale electrice (corpuri de neon), contravaloarea facturilor a fost achitată atât în numerar, cat și prin virament bancar. Referitor la facturile achitate prin virament bancar (fact. (...)/12.12.2008 în sumă de 47.780,88 lei și fact. (...)/10.12.2008 în suma de 71.683,22 lei) fără menționarea cantității și denumirea corpurilor de neon comercializate și anexe în care să fie menționate aceste informații, acestea fiind emise cu denumirea generică "materiale electrice";.

Din documentele contabile rezultă că SC (S14) SRL a achiziționat aceste mărfuri de la furnizorul SC (S15) SRL din (...) (593 bucăți corpuri neon cf. fact. (...)/03.11.2008).

Fictivitatea operațiunilor facturate rezultă din faptul că SC (S14) SRL a facturat corpuri de neon către SC (S1) SRL înaintea momentului în care astfel de produse au intrat în patrimoniul acestei societăți, inclusiv în data de 01.11.2008, deși factura prin care acestea au fost achiziționate de către SC (S14) SRL de la SC (S15) SRL poartă data de 03.11.2008 prin urmare SC (S14) SRL a vândut ceva ce nu avea la acel moment pe stoc. Existența în cadrul SC (S1) SRL a unor materiale de gen similar, în lipsa înregistrării în contabilitate a unor alte materiale similare ca tip și număr relevă indicii cu privire la existența faptică a suprapunerii peste o achiziție reală de materiale de la un furnizor necunoscut a unor facturi de proveniență neconforme, în scopul vădit de supraevaluare a valorii lor de achiziție și implicit de inventar.

În data de 28.09.2010 comisarii Gărzii Financiare (...) au efectuat un control încrucișat la sediul SC (S1) SRL din (...) unde au fost identificate corpuri de neon montate în halele societății aflate în curs de renovare, însă nu s-a putut verifica dacă acestea au aceleași caracteristici ca și cele menționate în anexele la facturile de aprovizionare.

În cursul lunii decembrie 2008 SC (S1) SRL a înregistrat în evidența contabilă factura de achiziție nr. (...)/17.12.2008 în valoare totală de 130.614,40 lei, din care TVA în sumă de 20.854,40 lei, emisă de SC (S14) SRL, reprezentând achiziția unui motostivuitor. Conform documentelor de proveniență, acest utilaj a fost achiziționat de către SC (S14) SRL de la SC (S15) SRL, dar pe factura de aprovizionare nu este menționat nici un element de identificare al motostivuitorului (seria, marca, modelul, culoarea ori data fabricației). Contravaloarea acestei facturi a fost achitată integral de SC (S1) SRL către SC (S14) SRL prin virament bancar în data de 03.04.2009, aceeași dată la care SC (S14) SRL a achitat la rândul ei factura furnizorului SC (S15) SRL. La sediul societății a fost identificat un motostivuitor de culoare roșie despre care au fost informați că este cel care a făcut obiectul tranzacției, (de altfel este singurul motostivuitor din patrimoniul societății), utilajul în cauză fiind într-o stare de uzură și degradare deosebit de avansată parând a fi nefuncțional, însă nu se poate demonstra, în lipsa unor elemente de identificare certe că acesta este utilajul achiziționat prin factura de mai sus.

Potrivit sesizării penale nr. (...)/13.09.2010 formulată de Garda Financiară (...) s-a arătat că, în urma controlului efectuat la SC (S15) SRL s-a constatat, faptul că relațiile comerciale dintre SC (S15) SRL și furnizorii și clienții acestei societăți, au un caracter fictiv, permițând beneficiarilor finali ai acestor tranzacții, în cazul de față SC (S1) SRL, să deducă TVA aferent unor operațiuni care nu au fost efectuate în realitate.

Având în vedere cele de mai sus, constatându-se fictivitatea operațiunilor atestate în această factură, a fost înlăturată din contabilitatea SC (S1) SRL (...) factura vizată, cu consecința neacordării dreptului de deductibilitate a TVA în sumă totală de 53.187 lei aferent facturii emise de SC (S14) SRL.

Fictivitatea operațiunilor comerciale consemnate în facturile indicate mai sus rezultă și din mijloacele de transport consemnate că ar fi efectuat transportul, din verificările efectuate în bazele de date ale SPCRPCIV (...) și (...) s-au constatat neconcordanțe între datele înscrise pe documente și realitatea acestora și anume:

- numerele de înmatriculare (...) nu figurează în baza de date a autorităților publice - dosar vol. VI fila 62, 63; vol. IX, nr. 40;

- Autovehiculul cu numărul de înmatriculare (...) este radiat din anul 2005, numărul de înmatriculare (...) este un număr de înmatriculare provizoriu care a expirat în anul 2006, autovehiculul cu numărul de înmatriculare (...) este un camion Volkswagen cu o masă maximă autorizată de 7490 kg și aparține învinuitului (...) - dosar vol. I, fila 259.

De subliniat este faptul că în nota explicativă dată de învinuitul (...), acesta a declarat că transportul a fost în sarcina furnizorului iar învinuitul (I2) declară că transportul a fost asigurat de către beneficiar sau alți intermediari neindicați și neidentificabili.

De asemenea, din informațiile primite de la Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor din (...) s-a constatat că unele autovehicule înscrise pe facturi aparțin unor societăți comerciale, fapt pentru care s-a solicitat efectuarea de controale încrucișate obținându-se astfel informații, respectiv autovehiculul cu numărul de înmatriculare (...) aparține societății (S16) SRL, dar nu este un mijloc de transport marfă, ci un autoturism marca VW Polo și este folosit de societate pentru instruirea cursanților, SC (S16) SRL nu are încheiate contracte de prestări servicii transport și nu a avut nici un fel de relații comerciale cu SC (S7) SRL.

Autovehiculul cu numărul de înmatriculare (...) aparține societății (S17) SRL și este un autotractor (TIR). Din verificările efectuate s-a constatat că nu există documente (foi de parcurs, contracte de prestări servicii transport, comenzi) din care să rezulte că societatea ar fi efectuat aceste transporturi.

Autovehiculul cu numărul de înmatriculare (...) a aparținut societății (S17) SRL , dar a fost radiat în anul 1999.

De asemenea în perioada comiterii faptelor penale, învinuitul a avut în proprietate începând cu data de 02.07.2008 un autoturism TOYOTA RAV 4 XA3, an fabr. 2006, provenit de la SC (S1) SRL, înmatriculat sub nr. de înmatriculare (...) autovehicul radiat la 14.07.2010, respectiv după momentul în care organele A.N.A.F. au constatat faptele de natură penală în sarcina acestuia, astfel reușind să sustragă acest bun de la viitoarele măsuri asiguratorii ce se impuneau - dosar vol. I, fila 144 - 145, 259.

Starea de fapt reținută este dovedită cu următoarele probe și mijloace de probă administrate în cursul urmăririi penale: procesul verbal de inspecție fiscala încheiat la data de 31.08.2010 de către inspectorii din cadrul Gărzii Financiare (...) și anexele acestuia filele 1-339, vol. III dosar u.p.; sesizarea penală formulată de asemenea de Garda Financiară - f. 11-83, vol. II dosar u.p.; declarațiile martorilor filele 173-183 vol. I; declarațiile inculpaților; filele 93-96,99,101-104,12-14, vol. VIII precum și f. 130-134,150, 74 (vol. II), 16-18 vol. VIII, ale învinuitului (I2), înscrisuri eliberate de Banca (...) filele 1-225; răspunsul la solicitarea formulată O. N. P. C. S. B., f. 261-278, vol. X; raportul de inspecție fiscală întocmit la data de 24.01.2011 de D.G.F.P. (...), f. 195-258, vol. X; adresa nr. (...)/27.01.2011 emisă de către Administrația Finanțelor Publice (...) privind suma cu care se constituie parte civilă, respectiv 6301070 lei, filele 3-4, vol. X; cazierele judiciare ale inculpaților, filele 453-455,vol. I; Ordonanță de aplicare a măsurilor asiguratorii din 20 aug.. 2013, filele 270-273; precum și cu probele administrate în cursul cercetării judecătorești respectiv: declarația inculpaților (...) dată în ședința publică din 16.03.2015 (fila 179 dosar fond) și declarația inculpatului (I2) dată în ședința publică din 27.04.2015 (filele 190 și urm. dosar fond) precum și cea din dată de 01.02.2016 (fila 1 și urm vol. II dosar fond); declarațiile martorilor după cum urmează: (M1) (fila 207 dosar fond); (M2) (filele 208 dosar fond); (M3) (fila 209 dosar fond); (M3) (fila 210 dosar fond); (PF4) (fila 223 dosar fond); (PF3) (fila 229 dosar fond); (Î4) (fila 235 dosar fond); planșă fotografică cuprinzând 120 de fotografii întocmite și depuse în probațiune de inculpatul (I1), filele 21 52, vol. II dosar fond), bonuri de cântar depuse în probațiune de inculpatul (I1), însoțite de facturi fiscale, de la pag-62-197 vol. II dosar fond); adresa nr. (…)/16.05.2016 comunicată de A.J.F.P. (...) la dispoziția instanței pentru stabilirea cuantumului exact al prejudiciului cauzat, al accesoriilor datorate; Referat de evaluare întocmit de către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul (...) privindu-i pe cei doi inculpați.

În declarația pe care a dat-o în fața instanței în ședința publică din 14.12.2015 inculpatul (I1) a arătat instanței că nu se face vinovat de niciuna din infracțiunile reținute prin actul de sesizare al instanței.

A arătat că în anul 2003 a înființat SC (S1) SRL societate la care a fost administrator, calitate pe care o are și în prezent.

În ceea ce privește învinuirea constând în aceea că în perioada 2006 - 2010 a înregistrat în evidența contabilă a societății cheltuieli constând în aprovizionări cu furaje de la societățile administrate sau coordonate de inculpatul (I2), urmând înregistrarea acestora a unor facturi fictive în contabilitatea societății, acesta a declarat că această împrejurare nu corespunde realității, toate cantitățile de marfă care au intrat în societate au fost înregistrate în mod corect.

A recunoscut însă că unele dintre facturile fiscale poartă modificări în sensul în care la rubrica "mențiuni despre delegat și nr. mijlocului de transport"; au fost completate de către inculpat însă precizează că, operațiunile consemnate în acele facturi erau reale în sensul în care produsele au fost recepționate, au fost însoțite de documente și introduse în consum.

Parte din declarațiile inculpatului (...) nu se coroborează cu declarația pe care inculpatul (I2) a dat-o în fața instanței în ședința publică din 01.02.2016. Acesta a declarat că în legătură cu firmele pe care acesta le administra, respectiv SC (S2) SRL, SC (S3) SRL, la începutul activității acestora neexistând un sistem reglementat de colectare a cerealelor cumpăra cereale direct de la populație, fie direct de la oameni, fie prin intermediari, marea majoritate a acestor achiziții făcându-se fără întocmirea vreunui document. Recunoaște inculpatul de asemenea că mare parte din produse le livra SC (S1) SRL, cantitățile de marfă astfel livrate fiind facturate.

Inculpatul (I2) a declarat în fața instanței despre întocmirea borderourilor de achiziție în care sunt trecute numele unor persoane, demonstrate ulterior ca fiind nereale, că la vremea respectivă nu se puteau ridica mai mult de 10.000 lei din bancă, iar acele borderouri de achiziții le folosea tocmai pentru a derula operațiunile prin bancă iar numele și datele de identificare ale acelor persoane, făceau parte din cercul de prieteni al inculpatului, aceștia încredințându-i datele de identificare.

În ceea ce privește transportul acestor cereale inculpatul a declarat în fața instanței că le efectua fie cu transportatori persoane fizice, fie persoane juridice, cu niciuna dintre aceste entități neîntocmindu-se un contract scris de transport, contravaloarea acestor servicii fiind plătită din banii personali ai inculpatului.

De asemenea a arătat coinculpatul (I2) care era procedura de facturare a cantităților de cereale explicând că la un moment dat societatea administrată de inculpatul (I1) și-a achiziționat un cântar, la primire se cântărea marfa și ce se livra se factura, existând situații când se totalizau avizele de expediție, raportat la împrejurarea că existau situații când transportul se efectua cu două sau mai multe mașini mici.

În probațiune, inculpatul (I1) a depus la dosarul cauzei un număr de 30 de pagini cuprinzând 120 de fotografii care surprind imagini din interiorul și exteriorul complexului de creștere și îngrășare a animalelor aparținând de SC (S1) SRL, aspecte cu care acesta a dorit să dovedească instanței că activitatea desfășurată de către SC (S1) SRL nu era o activitate conjuncturală și fictivă, ci era una amplă și serioasă, depunând în acest sens cu privire la fiecare factură bonul de cântar care a stat la baza emiterii acesteia după întocmirea notei de recepție și constatarea diferențelor.

Bonul de cântar și nota de recepție, atesta data și ora intrării produsului, inclusiv mijlocul de transport cu care acesta a fost adus, documente care atestă de altfel realitatea livrării.

Din audierea martorilor propuși de către inculpat, (M1), (M2), (M3), (M4), (PF4), instanța a reținut că toți aceștia au lucrat în perioada în care se reține a fi fost săvârșite faptele de care este acuzat inculpatul (I1) la societatea administrată de acesta, având diferite calități în societate și având cunoștințe despre eventualele intrări în circuitul societății a unor cantități de furaje și modalitatea în care acestea erau aduse.

Astfel, martorul (M1) a arătat că îl cunoștea pe numitul Inculpatul (I2) pentru că venea pe la sediul societății și deși acesta lucra în calitate de șofer la SC (S1) SRL nu a transportat niciodată cantități de furaje doar începând cu anul 2010 când societatea și-a achiziționat propriile mașini.

Martorul (M2) a arătat că în perioada de referință asigura servicii de contabilitate SC (S1) SRL și precizează că personal nu a predat sau preluat vreo cantitate de furaje sau cereale și nu a încasat sume de bani reprezentând contravaloarea acestora, nu își explică de ce pe unele borderouri de achiziție apare numele său, precum și datele de identificare constând în numărul și seria cărții de identitate, precizând martorul însă că semnătura de pe aceste borderouri nu-i aparține.

În același sens au declarat și martorii (M3) și (M4), muncitori în cadrul societății, care au arătat că îl cunosc pe coinculpatul (I2), că acesta venea frecvent în sediul societății, fără ca aceștia să poată da relații despre operațiunile comerciale derulate între cele două societăți.

Martorul (PF3) a declarat în fața instanței că îl cunoaște pe coinculpatul (I2), mama acestuia din urmă efectuând actele de contabilitate primară la societatea martorului, situații în care apreciază că prin intermediul mamei sale coinculpatul (I2) a avut acces la numele și CNP-ul său, date de identificare care au apărut pe borderourile de achiziție întocmite de Inculpatul (I2) pentru SC (S2) SRL.

Raportat la toate acestea instanța a reținut în sarcina celor doi inculpați vinovăția în săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina lor.

Astfel, în ceea ce-l privește pe inculpatul (I1), din rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul (...) s-a reținut în sarcina sa săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală faptă prev. și ped. de art.9 alin.1 și lit. c) din Legea nr.241/2005, precum și săvârșirea infracțiunii prev. de art.8 alin.2 din aceeași lege, constând în aceea că acesta în asociere cu inculpatul (I2) a stabilit cu rea credință contribuțiile la bugetul consolidat al statului având ca rezultat obținerea fără drept de compensări de TVA.

Astfel, instanța a reținut că infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art.9 alin.1 lit. c) din Legea nr.241/2005 poate avea ca subiect activ administratorul de fapt al societății iar nu numai administratorul de drept al societății, elementul material al acestei infracțiuni constând în fapta de a evidenția în acte contabile sau alte documente legale cheltuieli care nu au la bază operațiuni legale ori aceea de a evidenția alte operațiuni fictive. Pe baza acestor acte nejustificative false se operează apoi în celelalte documente contabile cheltuieli nereale evident cu consecința diminuării venitului net și implicit a diminuării obligațiilor fiscale către stat.

Astfel, instanța nu a primit apărarea formulată de către inculpatul (I1) raportat la realitatea operațiunilor trecute în facturile fiscale, realitate care în opinia inculpatului este dovedită de existența bonurilor de cântar, pe care acesta le-a depus în probațiune, având în vedere faptul că aceste documente relevă doar realitatea unor operațiuni de cântărire (necesare de altfel pentru o evidență corectă a furajelor intrate în societate, chiar dacă nu întotdeauna evidențiate în documentele societății) cantități care nu sunt totalizate și identificate conform facturilor fiscale emise de societățile administrate de numitul Inculpatul (I2).

Astfel, instanța a reținut că fapta inculpatului (I2) cu consecințele fiscale care s-au produs în contabilitatea societății SC (S1) SRL, aceea de emitere, în perioada 2007-2010 a mai multor facturi fiscale către SC (S1) SRL, fiind astfel creată aparența mai multor operațiuni de livrare a unor furaje care în fapt nu au avut loc, fiind astfel denaturat prin mărire artificială a cheltuielilor prin aceste operațiuni fictive cheltuielile din procesul de creștere și îngrășare a porcinelor și fiind simulate plăți de către inculpatul (I1) prin conturile bancare ale SC (S1) SRL, sume virate în conturile societăților controlate de inculpatul (I2) ca plăți reprezentând contravaloarea acestor operațiuni fictive și retragerea acestor sume ca și aporturi numerar de către inculpat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de complicitate la evaziune fiscală, prev. și ped. de art.26 Cod penal raportat la art.9 alin.1 lit. c) din Legea nr.241/2005 precum și a infracțiunii de asociere în vederea stabilirii cu rea credință a contribuțiilor la buget având ca rezultat obținerea fără drept de compensări de TVA de la buget, prev. și ped. de art.8 alin.2 din aceeași lege.

Instanța a reținut astfel că această faptă este pe deplin dovedită prin analiza declarației 394 (informativă privind livrările/prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul național depusă de furnizorii și clienții societății la organul fiscal), din care rezultă că valoarea declarată de către cele trei societăți beneficiare: SC (S1) SRL, SC (S5) SRL și SC (S6) SRL, nu corespunde cu valoarea achizițiilor declarate prin declarația 394, fiind dovedit în mod evident existența unor necorelări între prețurile unitare înscrise în borderourile de achiziție făcute de către (S2) SRL, respectiv facturile emise către cele trei societăți.

Pe cale de consecință, rezultă cu certitudine faptul că în perioada 2007 - 2010 SC (S2) SRL administrată de către inculpatul (I2) a facturat către cele trei societăți enumerate mai sus, importante cantități de furaje pentru creșterea porcilor, care conform documentelor înscrise în extrasele bancare și respectiv a celor declarate de administratorul societății, ar avea ca sursă de proveniență persoane fizice, fapt pentru care s-au întocmit borderouri de achiziție, în acest fel TVA colectată aferentă vânzărilor devine în totalitate TVA de plată.

Ca urmare a faptului că nu au putut fi identificate în totalitate facturile emise, baza de calcul folosită la stabilirea TVA-ului a fost cea cuprinsă în declarația 394, mai puțin în cazul vânzărilor către SC (S6) SRL (...), unde au fost luate în considerare încasările din sistemul bancar.

Instanța a reținut că infracțiunea prevăzută de art.8 alin.2 din Legea nr.241/2005 are ca și conținut obiectiv restituirea sau rambursarea la cererea debitorului următoarele sume: cele plătite fără existența unui titlu de creanță, cele plătite în plus față de obligația fiscală, cele plătite ca urmare a unei erori de calcul, cele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale, cele de rambursat de la bugetul de stat, cele stabilite prin hotărâri ale organelor judiciare sau alte organe competente potrivit legii, în condițiile subiective ale stabilirii acestora cu rea credință de către debitor.

Se observă din dispozițiile de mai sus că această infracțiune este însoțită, de regulă, de infracțiunile de evaziune fiscală, acestea constituind mijlocul de realizare a infracțiunii scop, respectiv determinarea sumei taxei, impozitului sau contribuției și implicit, obținerea nelegală de sume de bani de la bugetul general consolidat.

Pentru aceste motive instanța a aplicat inculpatului (I2), pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală în forma prevăzută de art.9 alin.1 lit. c) din Legea nr.241/2005, o pedeapsă de 3 ani închisoare și interzicerea executării drepturilor prev. de art.64 lit. a) teza a II-a, b) și c) Cod penal 1969 pe o durată de 2 ani.

Pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută la art.8 alin.2 a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare și interzicerea executării drepturilor prev. de art.64 lit. a) teza a II-a, b) și c) Cod penal 1969 pe o durată de 2 ani.

Instanța a reținut ca lege penală mai favorabilă în temeiul art.5 Cod penal, legea penală veche, raportat la împrejurarea că faptele reținute ar fi fost săvârșite de către inculpat au fost săvârșite în perioada 2007-2010 sub imperiul legii penale vechi care, atât în ceea ce privește regimul circumstanțelor atenuante, precum și a modalității de individualizare a pedepsei sunt mai favorabile inculpatului.

Astfel, instanța la individualizarea judiciară a pedepsei a avut în vedere:

a) - limitele speciale de pedeapsă prevăzute de legea specială;

b) - reținerea în favoarea inculpatului a circumstanței atenuante prev. de art.74 Cod penal constând în faptul că acesta s-a aflat la singurul contact cu legea penală, având de-a lungul procedurii penale o conduită sinceră de recunoaștere a faptelor săvârșite, manifestând regret pentru săvârșirea acestora;

c) - concluziile raportului de evaluare întocmit de către Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul (...) din care instanța a reținut că susținerea familială, menținerea unei imagini pozitive în comunitatea apropiată, planurile sale de viitor ce au la bază mijloace legale de realizare, achitarea unei părți din prejudiciul creat, precum și faptul că este implicat în activități lucrative constante ce îi ocupă în mod dezirabil timpul, sunt argumente ce pot prefigura un viitor traiect social favorabil al inculpatului.

Pentru aceste considerente instanța a dispus în temeiul art.86 indice 1 Cod penal suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate pe durata termenului de încercare de 5 ani, stabilit conform art.86 indice 2 Cod penal.

În ceea ce-l privește pe inculpatul (I1) instanța a reținut vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. și ped. de art.99 alin.1 lit. c) din Legea nr.241/2005 sens în care a stabilit o pedeapsă de 3 ani închisoare și interzicerea executării drepturilor prev. de art.64 lit. a) teza a II-a, b) și c) Cod penal 1969 pe o durată de 2 ani.

De asemenea, a reținut vinovăția acestuia pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.8 alin.2 din Legea nr.241/2005, infracțiune pentru care îi va aplica acestuia 3 ani închisoare și interzicerea executării drepturilor prev. de art.64 lit. a) teza a II-a, b) și c) Cod penal 1969 pe o durată de 2 ani.

La individualizarea judiciară a pedepsei instanța a avut în vedere:

a) - limitele de pedeapsă prevăzute de legea specială,

b) - efectele circumstanței atenuante reținută de către instanță, cea prev. de art.74 Cod penal,

c) - concluziile raportului de evaluare întocmit în cauză de către Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul (...) care concluzionează că vasta activitate profesională a inculpatului, susținerea din partea celor apropiați, precum și conduita sa dezirabilă și imaginea pozitivă de care beneficiază, duce la ideea că inculpatul deține abilități sociale bine conturate dispunând de suficiente mijloace în vederea respectării normelor sociale general acceptate.

De asemenea, și în ceea ce-l privește și pe acest inculpat instanța a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, reținând ca lege penală mai favorabilă legea penală veche, atât sub aspectul aplicării și conținutului circumstanțelor atenuante, cât și a modalității de individualizare a executări pedepsei.

Raportat la actul de sesizare al instanței, s-a constatat că trimiterea în judecată a celor doi inculpați a fost făcută cu solicitarea de a fi condamnați în baza textelor din legea specială, mai exact în condițiile art.9 alin.3 din Legea nr.241/2005, aspect de care instanța nu a ținut cont, neaplicând acest text de lege pentru simplul fapt că, raportat la perioada în care cei doi inculpați au desfășurat activitatea infracțională, respectiv 2007 - 2010, această prevedere legală care a agravat conținutul infracțiunii de evaziune fiscală, a fost introdus în Legea nr.241/2005 prin Legea nr.50/2013 care a intrat în vigoare în martie 2013, nefiind astfel aplicabilă celor doi inculpați.

Constatând îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale în temeiul art.25 alin.1 din Codul de procedură penală coroborat cu art.1349 cod civil a dispus obligarea în solidar a celor doi inculpați la plata sumei totale de 2.552.752 lei constând în prejudiciu cauzat bugetului de stat cu majorările și penalitățile de întârziere aferente, în favoarea părții civile Statul Român.

În baza art.393 raportat la art.249 Cod de procedură penală a menținut sechestrul asigurător instituit de către procuror în cursul urmăririi penale.

În baza art.274 Cod de procedură penală a obligat inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Apelul declarat

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul (I1), acesta solicitând la termenul de judecată din 21 iunie 2017 cu ocazia dezbaterii apelului, desființarea sentinței penale nr. nr. 151 din 24.10.2016 pronunțate de Tribunalul (...) și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul (...) apreciind că nu se poate realiza un control judiciar efectiv al hotărârii instanței de fond întrucât aceasta nu este motivată. Susține, în subsidiar, și celelalte motive de apel depuse la dosar în scris.

Examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale apelate, atât prin prisma motivelor de apel invocate de apelant, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, potrivit dispozițiilor art. 417 alin. 2 Cod de procedură penală și art. 420 alin. 10 Cod de procedură penală, Curtea a constatat următoarele:

Curtea a apreciat că instanța are obligația de a motiva în fapt și în drept hotărârea pronunțată atât sub aspectul laturii penale cât și sub aspectul laturii civile.

În acest sens instanța supremă a arătat că "motivarea soluției pronunțate de instanța de judecată constituie o îndatorire care înlătură orice aspect discreționar în realizarea justiției, dând părților din proces posibilitatea să și formeze convingerea cu privire la legalitatea și temeinicia soluției adoptate, iar instanțelor de control judiciar elementele necesare pentru exercitarea controlului judecătoresc. A motiva înseamnă a demonstra, a pune în evidență datele concrete care, folosite ca premise, duc la formularea unei concluzii logice. Simpla afirmare a unei concluzii fără indicarea unei date concrete, fără a arăta în ce mod a fost stabilită acea dată sau referirea explicită ori implicită la actele cauzei în general nu înseamnă a motiva"; (I.C.C.J., secția penală, decizia nr. 656/2004,www.scj.ro).

Astfel, hotărârea primei instanțe nu conține nici un element de raționament juridic apt să conducă la concluzia examinării efective a cauzei.

Curtea a constatat că din hotărârea primei instanțe nu rezultă:

a. o modalitate coerentă de determinare și aplicare a legii penale mai favorabile. În această privință Curtea Constituțională, sesizată cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 Cod penal, a pronunțat Decizia nr. 265 din 6 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 372 din 20 mai 2014, prin care a statuat aplicarea globală a legii penale mai favorabile. Determinarea legii penale mai favorabile și alegerea acesteia dintre legile succesive implică, în prealabil, evaluarea, prin comparare, a dispozițiilor penale din legi succesive care își găsesc aplicarea în speță, utilizând criteriul aprecierii in concreto. Prin urmare, instanța nu a motivat opțiunea de a reține încadrarea juridică a infracțiunilor potrivit legislației în vigoare anterior datei de 01.02.2014;

b. care sunt actele materiale ce intră în conținutul infracțiunilor continuate de care sunt acuzați inculpații, numărul acestora și data comiterii lor;

c. analiza tipicității obiective și subiective a infracțiunilor de care sunt acuzați inculpații;

d. modalitatea concretă de comitere a actelor de participație penală de care sunt acuzați inculpații;

e. care sunt probele din care se poate reține modul de comitere a fiecărei infracțiuni, mai exact pentru fiecare act material în parte, de care sunt acuzați inculpații;

f. analiza apărărilor formulate de fiecare inculpat în parte în scopul reținerii sau înlăturării acestora, prin raportare la probele în acuzare;

g. modalitatea de determinare a cuantumului prejudiciului produs de inculpați prin comiterea faptelor de care sunt acuzați.

Așadar, Curtea a constatat că singura contribuție a judecătorului de la prima instanță în redactarea considerentelor hotărârii s-a limitat la preluarea situațiilor de fapt din cuprinsul rechizitoriului, a conținutului declarațiilor și a minutei fără a analiza în baza unui raționament juridic care sunt argumentele care impun soluția pentru care acesta a optat.

Toate aceste elemente sunt de natură a indica lipsa unei judecăți efective a cauzei, care nu poate fi suplinită de către instanța de apel întrucât ar conduce la lipsirea inculpaților de un grad de jurisdicție.

Curtea a apreciat că această situație creează o restrângere disproporționată a dreptului la un proces echitabil care nu poate fi compensată prin analiza instanței de control judiciar.

Deși omisiunea primei instanțe de a motiva soluția pronunțată nu constituie o cauză de nulitate absolută, astfel încât nu se încadrează ca atare printre motivele care pot atrage desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare în conformitate cu art. 421 pct. (2) lit. b) Cod procedură penală, Curtea a constatat că soluția se impune pentru a garanta respectarea atât a dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, cât și a dreptului la două grade de jurisdicție în materie penală garantat de art. 2 din Protocolul adițional nr. 7 la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Astfel, potrivit art. 2 din Protocolul adițional nr. 7 la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale persoana declarată vinovată de o infracțiune are dreptul să ceară examinarea declarației de vinovăție sau condamnării de către o jurisdicție superioară.

Totodată, s-a constatat că situația din prezenta cauză nu se numără printre excepțiile prevăzute de art. 2 alin. 2 din Protocolul adițional nr. 7 la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale cu privire la care este suficientă existența unui singur grad de jurisdicție: în cazul infracțiunilor minore (în cazul acestora, înlăturarea dublului grad de jurisdicție trebuie prevăzut expres, or dispozițiile art. 38 alin. 2 Cod de procedură penală nu exclud hotărârile cu privire la infracțiunile care fac obiectul prezentei cauze din categoria celor fără drept de la exercitarea apelului), în cazul în care inculpatul a fost judecat în primă instanță de cea mai înaltă jurisdicție, ori a fost condamnat și declarat vinovat ca urmare a unui apel împotriva achitării sale.

Chiar dacă apelul este o cale de atac integral devolutivă, instanța de control judiciar având plenitudine de jurisdicție și putând reaprecia și statua asupra vinovăției, acest efect al apelului nu echivalează cu a statua în primă și ultimă instanță asupra situației de fapt în privința acțiunii penale și civile, cu respectarea tuturor garanțiilor dreptului la un proces echitabil, apelul fiind în principal o cale de atac și, prin urmare, presupunând în mod necesar realizarea controlului judiciar. Or, controlul judiciar nu poate fi realizat în concret în lipsa unei judecăți efective în primă instanță cu respectarea exigențelor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

În situația în care Curtea ar analiza toate componente acțiunii penale și civile din cauză pentru prima oară în apel, inculpatul nu ar avea acces la exercitarea controlului judiciar asupra acestei decizii, hotărârea fiind definitivă.

Față de cele de mai sus, Curtea, în baza art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. b) raportat la art. 419 Cod de procedură penală, a admis apelul declarat de către inculpatul (I1), cu efect extensiv și pentru inculpatul (I2), împotriva Sentinței penale nr. 151/04.10.2016 a Tribunalului (...), pe care a desființat-o în totalitate și a trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul (...), ținând cont de considerentele prezentei decizii.

În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea apelului inculpatului au rămas în sarcina statului.

← Anulare act administrativ fiscal emis de municipiu prin primar...		Inadmisibilitatea acţiunii în rectificare de carte funciară,... →

Nemotivare hotărâre. desfiinţarea hotărârii instanţei de fond de către instanţa de apel

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Nemotivare hotărâre. desfiinţarea hotărârii instanţei de fond de către instanţa de apel