Revocarea, schimbarea din funcţie, eliberarea din funcţie a viceprimarului
Comentarii |
|
Art. 57 alin. (4) din Legea nr. 215/2001, republicată, reglementează schimbarea din funcţie a viceprimarului, care se poate face de consiliul local, prin hotărâre adoptată cu votul majorităţii consilierilor în funcţie, la propunerea primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcţie. Art. 18 alin. (4) din Legea nr. 393/2004 prevede că mandatul de viceprimar poate înceta înainte de termen în urma eliberării sau revocării din funcţie în condiţiile Legii nr. 215/2001, republicată. Legiuitorul face distincţie între cele două instituţii, aceea a „eliberării şi revocării” din funcţie, neputându-se aplica ambele în aceaşi situaţie, prin urmare, este nulă Hotărârea Consiliului Local prin care viceprimarul a fost şi revocat şi schimbat din funcţie şi eliberat din aceeaşi funcţie.
Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, Decizia nr. 1930 din 25 octombrie 2011
Prin Sentința nr. 47 din 19 ianuarie 2011 pronunțată în dosarul nr. 2993/102/2010 Tribunalul Mureș a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul V.I. în contradictoriu cu Consiliul Local al comunei Ghindari.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin Hotărârea nr. 25/14.07.2010, Consiliul Local al comunei Ghindari a hotărât revocarea din funcție a viceprimarului comunei Ghindari, domnul V.I.
S-a reținut că hotărârea a fost adoptată în baza prevederilor art. 36 alin. (1), art. 57, art. 130 din Legea nr. 215/2001, art. 18 alin. (4) din Legea nr. 393/2004 și nu ca sancțiune disciplinară prevăzută de art. 69 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 393/2004.
Prima instanță a reținut că Hotărârea Consiliului Local al comunei Ghindari nr. 25/14.07.2010 a fost adoptată cu votul majorității consilierilor locali în funcție în conformitate cu prevederile art. 57 alin. (3) și (4) din Legea nr. 215/2004.
împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul, solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii și admiterea acțiunii, în sensul anulării Hotărârea Consiliului Local nr. 25/14.07.2010 a Consiliul Local al comunei Ghindari.
în motivarea recursului s-a menționat că a mai existat o tentativă de eliberare din funcție a viceprimarului, deși acesta a fost ales legal, însă prin Decizia nr. 1093/20009 a Curții de Apel Tg. Mureș acesta și-a putut continua activitatea în funcție.
Prin aceasta s-a dorit să se sublinieze subiectivitatea consilierilor locali în luarea deciziei.
S-a arătat că și în ce privește votul nu era suficientă o majoritate simplă ci una calificată de 2/3 din voturi, având în vedere faptul că viceprimarul nu a avut abateri disciplinare.
De asemenea, s-a arătat că art. 36 din Legea nr. 215/2001 invocat de Consiliul Local al comunei Ghindari nu prevede eliberarea din funcție a viceprimarului.
Un alt motiv de nelegalitate a fost acela că votul exprimat de consilierul local incompatibil S.K. este lovit de nulitate.
Intimata a depus întâmpinare la dosar solicitând respingerea recursului și a invocat faptul că recursul nu este motivat.
S-a apreciat că argumentele prin care reclamantul și-a susținut cererea, cu ocazia dezbaterilor pe fond, au vizat în totalitate motive de oportunitate a actului administrativ atacat, respectiv Hotărârea Consiliului Local nr. 25/14.07.2010, instanța neavând însă posibilitatea de a cenzura hotărârea sub acest aspect.
Este fără îndoială atributul exclusiv al consiliului local, ca autoritate a administrației publice locale, ales în urma unui vot politic, să aleagă și să revoce viceprimarul, în condițiile Legii nr. 215/2001 - Legea administrației publice locale și ale Legii nr. 393 din 2004 privind Statutul aleșilor locali, de câte ori consideră oportun și necesar, ca o consecință a voinței majorității în organul colectiv, pentru motive care nu țin de aplicarea unei sancțiuni.
Astfel, conform dispozițiilor art. 18 alin. (4) din Legea nr. 393/2004, „mandatul de vicepreședinte al consiliului județean, respectiv de viceprimar, poate înceta înainte de termen în urma eliberării sau revocării acestuia din funcție, în condițiile Legii nr. 215/2001, republicată”, iar conform prevederilor art. 57 alin. (4) din Legea nr. 215/2001. „Schimbarea din funcție a viceprimarului se poate face de consiliul local, prin hotărâre adoptată cu votul majorității consilierilor în funcție, la propunerea primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcție”.
S-a arătat că legiuitorul nu a prevăzut nici pentru alegerea și nici pentru revocarea din funcție a viceprimarului, alte condiții și cerințe decât voința (politică) a consilierilor locali.
Intimatul a menționat cu privire la cvorum că există deosebire de reglementare între art. 57 din Legea nr. 215/2001 și art. 69 din Legea nr. 393/2004 și în ce privește cvorumul necesar pentru adoptarea hotărârii de schimbare din funcție. Această analiză a fost detaliată în dosarul de recurs.
Analizând cererea de recurs prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art. 3041 C.proc.civ., instanța a reținut următoarele:
Ceea ce se analizează în cauză este faptul că prin Hotărârea Consiliului Local nr. 25/14.07.2010 a Consiliul Local al comunei Ghindari, s-a hotărât „revocarea, schimbarea din funcție a viceprimarului comunei Ghindari, domnul V.I. Eliberarea din funcție se face pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri”.
Temeiul de drept invocat a fost art. 36 alin. (1), art. 57 și 130 din Legea nr. 215/2001 republicată, art. 18 alin. (4) din Legea nr. 393/2004, art. 45 alin. (1) și art. 57 alin. (4) din Legea nr. 215/2001.
Referatul întocmit cu această ocazie prevede că schimbarea din funcție este o măsură legală, nu o sancțiune disciplinară și este determinată de criza economică și de disfuncții în activitatea viceprimarului. Nu se motivează în niciun fel care sunt disfuncțiile din activitatea viceprimarului.
Art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 prevede următoarele: „Consiliul local are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități ale administrației publice locale sau centrale”.
Acest text are caracter general, la fel ca și dispozițiile art. 57 din aceeași lege.
Doar la alin. (4) din art. 57 se reglementează schimbarea viceprimarului. „Schimbarea din funcție a viceprimarului se poate face de consiliul local, prin hotărâre adoptată cu votul majorității consilierilor în funcție, la propunerea primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcție”.
Art. 130 din Legea nr. 215/2001 prevede că „Prevederile art. 57 alin. (4) și ale art. 101 alin. (3) privind eliberarea din funcție a viceprimarilor, a președinților și vicepreședinților consiliilor județene se aplică după alegerile autorităților administrației publice locale din anul 2008”.
Art. 18 alin. (4) din Legea nr. 393/2004 prevede că „Mandatul de vicepreședinte al consiliului județean, respectiv de viceprimar, poate înceta înainte de termen în urma eliberării sau revocării acestuia din funcție, în condițiile Legii nr. 215/2001, republicată”.
Astfel, legiuitorul face distincție între două instituții și anume „revocarea” și „eliberarea din funcție”, neputându-se aplica ambele în aceeași situație.
Pe de altă parte, deși se susține de către Consiliul Local al comunei Ghindari că măsura nu este una disciplinară, se aplică instituția „eliberării din funcție” care este reglementată ca măsură disciplinară la art. 69 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 393/2004 care prevede următoarele: „Pentru abateri grave și repetate, săvârșite în exercitarea mandatului de viceprimar, de președinte sau de vicepreședinte al consiliului județean, persoanelor în cauză li se pot aplica următoarele sancțiuni:
d) eliberarea din funcție.”
Mai mult, la alin. (4) se prevede că „ Aplicarea sancțiunilor prevăzute la alin. (1) lit. c) și d) poate fi făcută numai dacă se face dovada că viceprimarul, președintele sau vicepreședintele consiliului județean a încălcat Constituția, celelalte legi ale țării sau a prejudiciat interesele țării, ale unității administrativ-teritoriale sau ale locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială respectivă”. Or, în actul atacat nu s-a făcut nicio mențiune cu privire la îndeplinirea acestor condiții.
Potrivit hotărârii atacate, reclamantul a fost și revocat și schimbat și eliberat din funcție, neputându-se face distincție între textele de lege aplicabile și neputându-se verifica condițiile legate de cvorum, motive de înlocuire și alte aspecte. Numai una dintre situațiile prevăzute de legiuitor poate fi aplicată într-un act administrativ.
Față de cele mai sus menționate este evident că actul administrativ este nelegal, nefiind motivat nici în fapt nici în drept.
Celelalte motive invocate în recurs nu se vor mai analiza câtă vreme instanța constată nelegalitatea actului.
în consecință, în baza art. 312 alin. (1) C.proc.civ., instanța a admis recursul, a modificat în tot hotărârea atacată și a admis cererea reclamantului, urmând să anuleze actul administrativ atacat.
Instanța va acorda și cheltuieli de judecată în baza art. 316 raportat la art. 298 și 274 C.proc.civ.
← Aspecte legate de suspendarea soluţionării contestaţiei... | Inadmisibilitatea excepţiei de nelegalitate a unui titlul de... → |
---|