Salarizare
| Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Iaşi sub nr. … la data de …. reclamanta …., în contradictoriu cu pârâta …..., a solicitat obligarea pârâtei la restituirea sumei de ….. lei cu titlu de reţineri – sancţiune calitate – aferente perioadei octombrie ……, precum şi la plata drepturilor băneşti reprezentând spor de noxe aferente perioadei mai ….,, în cuantum de ….lei, au fost solicitate şi cheltuieli de judecată.
În motivarea acţiunii reclamanta a arătat următoarele:
Este angajata ……, fiind de profesie muncitor in cadrul secţiei …
In perioada ………. parata a retinut lunar reclamantei din salariu sume cuprinse intre ….. lei cu titlu de sancţiune calitate, sume însumate pe întreaga perioada pana la data introducerii acţiunii la ….
In fapt aceste sume au fost retinute reclamantei fara a se identifica o culpa a acesteia in ce priveşte activitatea sa si fara a se emite o decizie de sancţionare sau sa existe un titlu executor pe numele acesteia.
Sumele retinute sunt evidentiate in statele de plata si pe fluturasul de salariu pe care reclamanta l-a primit lunar.
Parata are o practica constanta de a retine din salariul cuvenit angajaţilor sai toate pierderile suferite la nivelul secţiei fara a aprecia daca acestea se datoreaza activitatii defectuoase si fara a stabili culpa fiecaruia.
Potrivit art.164 din Codul muncii "Nici o reţinere din salariu nu poate fi operata,in afara cazurilor si condiţiilor prevăzute de lege".
Astfel, cu excepţia reţinerilor din salariu pentru sumele determinate de către angajator reprezentând impozite si contributîi,celelalte reţineri se efectueaza numai in temeiul unui titlu executoriu si in cadrul procedurii silite.
Dispoziţiile art.164 din Codul muncii interzic reţinerile din salariu cu excepţia existentei unei hotarari judecătoreşti irevocabile in care sa se constate dauna produsa angajatorului.
Conform dispoziţiilor art.76 din Contractul colectiv de munca la nivel de unitate 2007-2010 asa cum a fost modificat prin Actul Adiţional nr.8 salariaţii încadraţi in locuri de munca in condiţii deosebite primesc un spor la salariu conform Anexei 4 la acest contract.
Având in vedere ca reclamanta este încadrata pe postul de munca … parata s-a angajat sa ii plateasca un spor pentru condiţii deosebite de 8% pe luna din salariu.
Asa cum rezulta din statele de plata si fluturasii de salariu chiar daca este evidentiat ca si categorie procentul de suma - 8%,(spor noxe) corespondentul in lei a sumei reflecta o plata a sporului in cuantum de aproximativ 4% pe fiecare luna.
Drept consecinţa sumele datorate ca diferenţa pentru restul de procent pentru perioada mai 2009-oct.2011 insumeaza …
Astfel parata in mod nelegal, printr-o metoda ce poate întruni elementele unei infracţiuni penale, a retinut sume cuvenite reclamantei cu titlu de spor de condiţii deosebite.
In dovedirea acţiunii s-a solicitat proba cu înscrisuri. S-au anexat o serie de acte, în copie
Acţiunea este scutită de plata taxei de timbru conform art. 270 C.pr.civ.
Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii pentru următoarele motive: restituirea sumelor retinute cu titlu de depăşire a indicatorilor de calitate este nefondată, motivat de faptul ca in situatia data nu este vorba de o răspundere patrimoniala pentru pagube materiale produse angajatorului din vina si in legătură cu munca salariatului in sensul respectării art. 164 alin. 2 din Codul muncii, ci de o diminuare a salariului in baza Regulamentului de Calitate instituit la nivelul societatii ca parte integranta a Contractului Colectiv de Munca, Regulament prelucrat cu toti salariaţii societatii si insusit de către aceştia pe baza de semnătură.
In baza acestui Regulament, calitatea ca indicator de salarizare a fost introdus la nivelul fiecărei secţii de producţie inca din anul 1998, fiind periodic readaptat la cerinţele flecarei secţii si aprobat in Consiliul de Administraţie a societatii. In cadrul Secţiei Finisai tesaturi, fiecare salariat a fost instruit pe baza de semnătură de luare la cunoştinţa, despre faptul ca trebuie sa producă marfa de calitate pe utilajele aflate in funcţiune, respectând ordinea de pregătire a flotelor de impregnare de cantarire si respectare a parametrilor de lucru pe fiecare utilai, funcţie de articolul prelucrat.
Din continutul Regulamentului de Calitate rezulta faptul ca, calitatea este un indicator de salarizare, diminuarea salariului facandu-se proporţional cu cantitatea de marfa realizata ce nu corespunde din punct de vedere calitativ, in urma controlului efectuat de Serviciul CTC.
Calculul indicatorilor de calitate realizaţi se face la sfarsitul fiecărei luni in baza inregistrarilor cantitatilor de cupoane, capete si fasii pe fiecare articol prelucrat in secţiile Finisaj tesaturi si confecţii. Pentru fiecare articol in parte este specificata cantitatea totala dar si repartizarea ei pe secţiile de producţie care sunt responsabile de producerea cupoanelor, capetelor si fâşiilor.
Din dorinţa de a realiza normele de producţie cu minimum efort exista cazuri cand salariaţii din Secţia Finisaj din care face parte si reclamanta …., incalca tehnologia de producţie realizand in final marfa cu defecte.
Se arată faptul că nu este vorba despre imputarea pagubelor pricinuite societatii prin producerea de marfa neconforma întrucât cantitatea de marfa produsa cu defecte de finisare este mult mai mare fata de cantitatea de marfa acoperita cu sumele rezultate din diminuarea salariului astfel ca unitatea este grav prejudiciata prin incalcarea de către salariaţii indisciplinati a Regulamentului de Calitate. Scopul salarizarii personalului in funcţie de calitatea muncii prestate este unul educativ, de prevenire a producerii mărfii cu defecte de calitate si nu unul patrimonial, intrucat asa dupa cum am aratat, diminuările salariale nu acopera nici pe departe prejudiciul cauzat societaţii.
In ceea ce priveşte cel de al doilea capat de cerere se arată că, in conformitate cu prevederile Actului Adiţional … la Contractul Colectiv de Munca 2007-2010 inregistrat la Direcţia de Munca si Protectie Sociala Iasi sub nr……, art.76 si Contractul Colectiv de Munca 2011-2014 , inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca Iasi sub nr. ..art.67 "încadrarea salariaţilor in locuri de munca in condiţii deosebite se face numai in cazul in care activitatea lor se desfasoara efectiv in aceste locuri de munca potrivit programului normal de lucru. Pentru lucrul in condiţii deosebite de munca salariaţii beneficiaza de spor de condiţii deosebite, acordat proporţional cu timpul efectiv lucrat in aceste condiţii si de zile de concediu suplimentar conform anexei 4 la Contract. In situatia de fapt, reclamanta … este încadrata la Secţia Finisaj a unitaţii pe postul de apretor pentru care primeşte un spor de noxe de 8% lunar acordat proporţional cu timpul efectiv lucrat in acele condiţii , normarea activitatii facandu-se lunar conform fiselor de stabilire a numărului de ore prestate de fiecare salariat in condiţii deosebite de muncă, pe locuri de munca in baza carora se acorda sporul.
De exemplu: in luna mai 2009 reclamanta din totalul de 160 de ore total luna, a desfasurat activitatea in condiţii deosebite doar 60 de ore, pentru care a primit spor de noxe de 8%.
S-au anexat o serie de acte, în copie (filele 24-112).
La termenul din …. s-au încuviinţat probele solicitate de părţi.
Faţă de actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:
Raportat la momentul introducerii acţiunii … sunt aplicabile dispoziţiile Codului Muncii, astfel cum a fost modificat prin legea nr. 40/2011.
Între părţi există raporturi de muncă conform contractului de muncă încheiat la ……, reclamanta ocupând funcţia de apretor.
În ceea ce priveşte primul capăt de cerere - obligarea pârâtei la restituirea sumei de ….. cu titlu de reţineri aferente perioadei ….. – instanţa reţine faptul că acesta este întemeiat pentru următoarele motive: astfel cum arată şi pârâta prin întâmpinare, aceste reţineri s-au făcut în baza unui regulament de calitate adus la cunoştinţa reclamantei sub semnătură, regulament ce prevede diminuarea salarială pentru depăşirea indicatorilor de calitate prevăzuţi prin acest regulament.
Conform art. 159 C. Muncii salariul reprezintă contraprestaţia muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă iar conform art. 162 al2 Codul Muncii salariul individual se stabileşte prin negocieri individuale între angajator şi salariat (dispoziţii existente şi anterior intrării în vigoare a legii 40/2011). Reţine instanţa faptul că, conform acestui act, salariul negociat de părţi este o sumă fixă.
Conform art. 169 Codul Muncii nicio reţinere din salariu nu poate fi operată în afara cazurilor şi condiţiilor prevăzute de lege iar conform art. 41 Codul Muncii se consideră o modificare a contractului de muncă situaţia în care s-a schimbat unul din elementele prevăzute de al3; în situaţia de faţă este schimbat elementul de la litera e, respectiv salariul. Însă conform art. 41 Codul Muncii modificarea salariului se poate efectua doar prin acordul părţilor, acord ce se concretizează prin încheierea unui act însuşit de ambele părţi (act adiţional contractului de muncă întrucât doar în baza acestui act se naşte dreptul salariatului la salarizare conform art. 39 al.1 lit.a Codul Muncii, act ce nu există la dosar. În acest sens este şi practica judiciară în materie – decizia Curţii de Apel Cluj, secţia civilă, muncii şi asigurări sociale, minori şi fam, nr. 114/17.01.2008, decizia Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civ., confl. muncă şi asig. sociale, nr. 2313/8.04.2009.
Reţine instanţa faptul că acest Regulament de calitate nu are nicio consecinţă din punct de vedere juridic asupra negocierilor existente între cele două părţi – din punctul de vedere al modificării cuantumului drepturilor salariale la care salariatul este îndreptăţit.
Conform art. 296 ind. 18 al.3 lit. a-f din Codul fiscal singurele reţineri ce se efectuează din salariul cuvenit angajatului sunt : impozitul pe veniturile din salarii, contribuţia individuală de asigurări sociale, contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate, cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, contribuţia individuală la bugetul asigurărilor pentru şomaj şi contribuţia pentru plata indemnizaţiilor salariaţilor pe perioadele de întrerupere a activităţii în construcţii.
În aceste condiţii, instanţa reţine faptul că nu se contestă reţinerile efectuate (fiind contestată doar ideea de răspundere patrimonială); în aceste condiţii, având în vedere faptul că regulamentul invocat nu are natura juridică a unui act adiţional la contractul de muncă prin care să se modifica prin acordul părţilor unul din elementele contractului individual de muncă, va admite acest capăt de cerere şi va obliga pârâta să restituie reclamantei suma de 1500 lei cu titlu de reţineri – sancţiune calitate – aferente perioadei octombrie 2008-octombrie 2011.
Această sumă este prevăzută chiar în actele depuse cu titlu de sancţiune calitate; în aceste condiţii, consideră instanţa că pot fi reţinute şi dispoziţiile art. 169 coroborat cu 253 Codul Muncii (în cauză fiind îndeplinite condiţiile ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru antrenarea răspunderii patrimoniale a angajatorului faţă de salariat:
Faptă ilicită – reţinerea recunoscută prin actele ce emană de la pârâtă în care se arată că este vorba de o sancţiune;
Prejudiciul material – sumele de bani ce nu au fost plătite salariatului
Legătura de cauzalitate existentă între aceste două condiţii;
Culpa angajatorului – prezumată conform art. 1548 Cod Civil, angajatorul nefăcând dovada existenţei vreunei împrejurări care să nu-i fie imputabile).
În ceea ce priveşte al doilea capăt de cerere instanţa consideră că este neîntemeiat pentru următoarele considerente: conform art. 76 din actul adiţional nr. 8-9 la CCM 2007-2010 înregistrat la Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială Iaşi sub nr….. şi a art. 67 din CCM 2011-2014 înregistrat la ITM Iaşi sub nr. …. „Încadrarea salariaţilor în locuri de muncă în condiţii deosebite se stabileşte conform prevederilor în vigoare şi este menţionată în Anexa 4. Pentru lucrul în condiţii deosebite de muncă salariaţii beneficiază de spor de condiţii deosebite şi de zile de concediu suplimentar conform Anexei 4. Pentru personalul din secţia finisaj ţesături, echipa de întreţinere şi reparaţii mecano-energetice din secţia finisaj şi laboratorul chimic, sporul de condiţii deosebite se acordă pe bază de liste nominale stabilite de ing. şef al secţiei finisaj ţesături şi şeful dep. Calitate, funcţie de timpul efectiv lucrat în astfel de condiţii”.
În anexa 4 pentru funcţia de apretor se prevede un spor de 8% şi 3 zile de concediu de odihnă. În CCM 2011-2014 se mai arată faptul că locurile de muncă în condiţii deosebite sunt cele în care se constată depăşirea nivelului maxim admis de noxe.
Reţine instanţa faptul că din prevederile art. 41 al.5 din Constituţie, prevederi coroborate cu prevederile codului muncii şi ale legii dialogului social rezultă că, sub aspectul naturii sale juridice, contractul colectiv de muncă este un act juridic bilateral, este un izvor de drept având un caracter general, permanent şi obligatoriu. Conform art. 148 lg. 62/2011 executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părţi, neexecutarea sa atrăgând răspunderea părţilor ce se fac vinovate (art. 1litera p coroborat cu art. 148 al.2 lg. 62/2011).
La filele .. s-au depus de către pârâtă tabelul nominal din care rezultă persoanele ce beneficiază de acest spor, cuantumul sporului raportat la numărul de ore lucrate.
În aceste condiţii, reţine instanţa, pârâta a făcut dovada îndeplinirii obligaţiilor ce-i incumbă din contractul colectiv de muncă încheiat pentru perioada invocată de reclamantă.
Nu este vorba de o diminuare a procentului acestui spor – aşa cum arată reclamanta – ci de timpul efectiv lucrat în condiţii deosebite, doar acest timp (efectiv lucrat) atrăgând plata acestor drepturi băneşti. În acest sens sunt şi clauzele contractului colectiv de muncă, clauze ce au fost respectate de pârâtă, făcând dovada plăţii drepturilor băneşti cuvenite reclamantei pentru perioada lucrată în condiţii deosebite de muncă.
Într-o asemenea situaţie, era sarcina reclamantei de a ieşi din pasivitate şi de a dovedit faptul că a lucrat mai multe ore în condiţii deosebite de muncă (oricum apărarea reclamantei s-a bazat pe faptul că a fost diminuat procentul).
Pentru considerentele expuse instanţa va admite în parte acţiunea formulată de reclamanta ….. în contradictoriu cu pârâta …
Raportat la dispoziţile art. 274 C.pr.civ., la dovedirea cheltuielilor de judecată efectuate precum şi la faptul că acţiunea a fost admisă în parte, instanţa va obliga pârâta la plata sumei de … lei cu titlu de onorariu de avocat către reclamanta …
| ← Raporturi de muncă | Contestaţie la executare → |
|---|
