Taxă pe valoarea adăugată. Cheltuieli care nu sunt aferente operaţiunilor taxabile ale debitorului fiscal
| Comentarii |
|
Achiziţionarea de bunuri încorporate în imobilizarea în curs de execuţie nu sunt realizate în folosul operaţiunilor taxabile dacă societatea comercială nu este proprietara construcţiei.
Secţia contencios administrativ şi fiscal, Decizia nr. 1605 din 10 noiembrie 2011
Prin sentința civilă nr. 231 din 10 noiembrie 2010 pronunțată în dosarul nr. 215/108/2010 Tribunalul Arad a respins ca nefondată acțiunea reclamantei societate comercială, împotriva pârâtelor Direcția Generală a Finanțelor Publice Arad și Direcția Finanțelor Publice Arad având ca obiect anularea în parte a Raportului de Inspecție Fiscală întocmit la data de 09.06.2009, a Deciziei de impunere nr. 316/09.06.2009 emisă de Activitatea de Inspecție Fiscală din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice a Județului Arad și a Deciziei nr. 767/11.08.2009 privind soluționarea contestației formulată de reclamanta societate comercială de către Biroul Soluționare Contestații din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice a Județului Arad pentru suma de 516 lei, reprezentând TVA stabilit suplimentar, 6.463 lei reprezentând TVA dedus eronat și 30 lei majorări de întârziere, cu cheltuieli de judecată.
Prin decizia civilă nr. 1605 din 10 noiembrie 2011 pronunțată în dosarul nr. 215/108/2010, C.A.Timișoara a respins ca nefondat recursul reclamantei, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ. arătându-se că nu pot fi reținute în speță susținerile recurentei referitoare la caracterul deductibil al sumei de 6.463 lei, TVA aferent costului materialelor de construcție și a lucrărilor de construcții în sumă totală de 40.475 lei, utilizate la edificarea unei construcții în Arad.
Este adevărat că în speță denumirea atribuită contractului prin care societatea a convenit să participe la construirea imobilului cu materiale în valoare de 30.000 euro, în schimbul dreptului de a folosi cu titlul gratuit parterul acestuia pe o durată de 10 ani de la finalizarea construcției, nu prezintă relevanță în speță, convenția astfel încheiată fiind susceptibilă să producă efecte juridice între părți, indiferent de calificarea sa juridică. Din acest punct de vedere, se cuvine a fi înlăturate considerentele din hotărârea recurată referitoare la caracterele juridice ale contractului de barter, specific dreptului comercial internațional, fiind necesar a se analiza doar în ce măsură convenția astfel încheiată între societate și administratorul său împreună cu soția sa, poate justifica deducerea TVA aferent.
Din acest punct de vedere însă prezintă relevanță doar dispozițiile art. 145 alin. (2) lit. a) C.fisc., care prevăd că sunt deductibile fiscal doar acele sume achitate cu titlu de TVA în folosul operațiunilor taxabile ale debitorului fiscal.
Or, astfel cum corect s-a reținut în raportul de inspecție fiscală ce a stat la baza emiterii deciziei de impunere atacată și în decizia de soluționare a contestației administrative, achizițiile de bunuri incorporate în imobilizarea în curs de execuție nu pot fi considerate a fi fost realizate în folosul operațiunilor taxabile ale reclamantei, având în vedere obiectul său principal de activitate - transporturi rutiere de mărfuri, cod CAEN 6024, împrejurarea că până la acest moment societatea nu și-a schimbat sediul stabilit inițial și faptul că proprietari ai construcției sunt administratorul societății și soția sa, aceștia fiind și beneficiari ai cheltuielilor astfel efectuate.
Cât privește convenția în baza căreia s-a stabilit dreptul societății de a folosi pe viitor o parte din clădirea realizată, instanța constată că aceasta nu relevă utilizarea materialelor de construcție în scopul realizării operațiunilor taxabile ale societății, scutirea s-a de cheltuieli viitoare, constând în chirii aferente acestui spațiu nefiind efect al utilizării acestor materiale la construcția imobilului, ci al acordului exprimat de proprietar de a transfera cu titlu gratuit folosința parterului, printr-un contract de comodat (inclus în convenția eronat denumită „barter”, având natură juridică mixtă, generată de obligațiile reciproce asumate de părți).
Instanța concluzionează că în mod corect organul fiscal a apreciat în speță că nu este deductibilă fiscal TVA aferentă cheltuielilor astfel angajate, actele administrative fiscale atacate în speță fiind legale și temeinice.
(Judecător Rodica Olaru)
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Aplicarea legii în timp.... | Regim vamal suspensiv. Contract de leasing. Reziliere fără... → |
|---|
