Titlu: anulare act administrativ – decizie privind timbrul de mediu. impozite interne – articolul 11otfue – taxă percepută de un stat membru asupra autovehiculelor cu ocazia primei înmatriculări – neutralitate între autovehiculele provenite din alte state
| Comentarii |
|
Tribunalul CĂLĂRAŞI Sentinţă civilă nr. 221 din data de 09.03.2017
Titlu: anulare act administrativ - decizia AJFP Călărași, privind timbrul de mediu. Impozite interne - Articolul 11OTFUE - Taxă percepută de un stat membru asupra autovehiculelor cu ocazia primei înmatriculări - neutralitate între autovehiculele provenite din alte state membre și autovehicule similare disponibile pe piața națională.
Tip speță: sentință civilă
Nr. speță: sentința civilă nr. 221
Dată speță: 09.03.2017
Domeniu asociat: Impozite și taxe
Instituție: Tribunalul Călărași
Conținut speță:
Pe rol se află judecarea cauzei contencios administrativ privind pe reclamantul DA în contradictoriu cu pârâtele DRFP PLOIEȘTI, AFP CĂLĂRAȘI și AFPM, având ca obiect anulare act administrativ timbru de mediu.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul personal, lipsă fiind pârâtele.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Tribunalul procedează la identificarea reclamantului DA, care se legitimează cu CI seria XX, nr.XXXXX.
Tribunalul pune în discuție competența instanței.
Reclamantul personal, având cuvântul arată că apreciază că Tribunalul Călărași este instanța competentă să soluționeze prezenta cauză.
Tribunalul, procedează la verificarea competenței și constată, potrivit dispozițiilor art. 131 alin. 1 Cod de procedură civilă, că este instanța competentă general, material și teritorial să judece cauza cu care a fost învestită.
Tribunalul, în conformitate cu dispozițiile art.238 alin. 1 Cod de procedură civilă, în raport de împrejurările cauzei, estimează durata de soluționare a cauzei ca fiind de 3 luni, urmând a fi soluționată la termenul de astăzi.
Tribunalul pune în discuție excepția prematurității acțiunii, formulată de pârâta A.J.F.P. Călărași.
Reclamantul, având cuvântul, arată că a fost la AJFP Călărași și că i s-a comunicat că nu poate solicita restituirea decât prin intermediul instanței, plata fiind făcută după anul 2013.
Cu privire la fondul cauzei, reclamantul arată că solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată. Nu solicită obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Tribunalul, în conformitate cu dispozițiile art. 394 Cod procedură civil declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Asupra acțiunii contencios administrativ:
Prin cererea introdusă la această instanță la data de 27.12.2016 și înregistrată sub nr.1859/116/2016, reclamantul DA și cu domiciliul procesual ales la Cabinet Individual de Avocatură Av. RLF, în contradictoriu cu pârâtele DRFP Ploiești, AFP Călărași și AFPM, a solicitat:
1. să se constate nelegalitatea deciziei privind stabilirea sumei reprezentând timbrul de mediu pentru autovehicule nr.18489/23.10.2014 emisă de A.F.P. Călărași și să dispună anularea acestui act administrativ.
2. să se dispună obligarea pârâtelor să-i restituie suma de 19818 lei, cu dobânda legală în materie civilă, de la momentul plății taxei până la restituirea efectivă conform art.3 din O.G. nr.13/2011.
3. să fie obligate pârâtele la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces, onorariu de avocat prin chitanța depusă la dosar taxa de timbru judiciar conform art.451 C.p.c..
În motivarea în fapt a cererii se arată de reclamant că în baza deciziei privind stabilirea sumei reprezentând timbrul de mediu pentru autovehicule nr.18489/23.10.2014 s-a stabilit în sarcina sa o taxă de 19818 lei pe care a achitat-o cu chitanța seria TS 201 nr.100000016326 taxa în discuție privește autovehiculul marca BMW Tip X5 nr. de identificare WBAFF41000L113229, prima înmatriculare 11.04.2008 achiziționat din Franța, în anul 2008 și înscris în România la data de 29.05.2012, taxa solicitată la restituire a fost stabilită în temeiul O.U.G. nr.9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule. A achitat taxa în discuție din nevoia de a înmatricula în România autovehiculul importat.
Arată că totodată a formulat contestație/cerere de restituire a taxei de poluare, la care i s-a răspuns "nu există prevederi legale pentru restituirea integrală a taxei de poluare pentru autovehicule, doar restituirea parțială, respectiv diferența prevăzută de O.U.G. nr.9/2013";.
Apreciază reclamantul că taxa percepută este în contradictoriu cu reglementările UE acceptate și de România.
Astfel, se arată de reclamant că potrivit dispozițiilor art.110(1) din TFUE, prevederile O.U.G. nr.9/2013 privind timbrul de mediul sunt inaplicabile.
Ca urmare a efectului direct al art.110 (1) din TFUE, reclamantul solicită să se constate că prevederile O.U.G. nr.9/2013 sunt reglementări contrare și nu pot prima în continuare ca aplicabile. Neputând fi aplicabile în dreptul intern, aceste reglementări impun concluzia că taxa specială achitată a fost încasată în contul bugetului de stat, cu încălcarea art.110 al.1 din Tratat.
Timbrul de mediu presupune o dublă impunere și supraimpozitarea autovehiculelor din import, cu consecința fragmentării pieței de autoturisme din Uniunea Europeană, indusă fiscal datorită aplicării divergențelor de către statele membre a taxelor de înmatriculare și de circulație.
discriminarea rămâne o problemă reală în România câtă vreme plata timbrului de mediu este legată de prima înmatriculare, respectiv prima transcriere a dreptului de proprietate asupra unui autovehicul în țara noastră. În acest mod, rămân netaxate, deși poluează, autovehiculele pentru care nu s-a plătit taxa auto, dar pentru care nu se cere transcrierea dreptului de proprietate, fie că nu se înstrăinează, fie că se înstrăinează fără a fi transcrise pe numele noului proprietar.
Noua formulă de calcul a timbrului de mediu ia în considerare emisiile de CO2 numai în cazul mașinilor E3, E4 și E5. Pentru mașinile E0, E1 și E2 nu este necesară cifra exactă a emisiilor de CO2, deși sunt vechi și au grad de poluare mai mare, potrivit formulei de calcul al timbrului de mediu, taxa rezultată este considerabil redusă în comparație cu cele mai noi. Mașinile E6 sunt scutite de la plata timbrului de mediu, deși poluează la rândul lor, prin aceasta se încurajează cumpărarea unor autovehicule noi, produse în România, mai ieftine decât cele noi din Uniunea Europeană.
În expunerea de motive a O.U.G. nr.9/2013 se arată că "prin adoptarea prezentului act normativ se asigură conformarea cu recomandările Comisie Europene cuprinse în comunicarea din 14.12.2012 potrivit căreia taxarea autoturismelor să nu se bazeze pe criterii specifice tehnologice, ci pe date de performanță obiective, disponibile în mod obișnuit și relevante din punctul de vedere al politicilor, cum ar fi emisiile de CO2";.
Obligația reparării integrale a prejudiciului este fundamentată pe privarea plătitorului de către stat de dreptul său de creanță, cu consecințele încălcării art.1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenția pentru apărarea Drepturilor și Libertăților fundamentale, în aplicarea art.1 din Protocolul C.E.D.O. a consacrat principiul restabilirii situației anterioare care în materia creanțelor bănești impune indemnizarea persoanei îndreptățite cu o sumă care să acopere nu numai deprecierea monedei naționale ci și beneficiul pe care îl putea obține cel puțin prin constituirea unui depozit bancar.
În considerarea celor expuse, reclamantul a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În drept a invocat dispozițiile art.8 al.1 din Legea 554/2004 și art.117 al.1 lit.d din C.p.fiscală.
În dovedirea cererii a depus înscrisuri în copie.
Pârâta AJFP Călărași a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantului, în principal, pe cale de excepție.
S-a invocat de pârâtă excepția prematurității acțiunii reclamantului, având în vedere prevederile art.7(1) din Legea nr.554/2004 care stipulează că "1) Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.";. față de aceste prevederi legale solicită respingerea acțiunii ca prematur formulată.
Pe fondul cauzei, apreciază că actul normativ indicat mai sus, nu contravine Tratatului de instituire a Comunității Europene deoarece timbrul de mediu se aplică tuturor autoturismelor, indiferent dacă ele provin dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau de pe piața internă, atât celor noi cât și celor rulate.
Potrivit art.4 din O.U.G. 9/2013 privind timbrul de mediu "Obligația de plată a timbrului intervine o singură dată";.
Față de cele expuse, pârâta a solicitat respingerea acțiunii reclamantului ca neîntemeiată.
În drept a invocat dispozițiile art.205 și următoarele din Legea nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, prevederile O.U.G. 9/2013, ale O.G. 92/2003 republicată privind Codul de procedură fiscală și ale Legii 554/2004 - legea contenciosului administrativ.
A solicitat și judecarea cauzei în lipsă.
Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare arătând că sunt neîntemeiate apărările formulate de pârâtă prin întâmpinare, pentru motivele expuse pe larg în cererea de chemare în judecată.
Pârâtele AFPM și DRFP Ploiești nu au formulat întâmpinare în cauză.
Tribunalul a analizat cu prioritate, conform art.248 C.p.c. excepția prematurității acțiunii reclamantului, invocată de pârâtă prin întâmpinare, excepție pe care, analizând dispozițiile legale invocate, art.7(1) din Legea nr.554/2004 a respins-o, apreciind că nu sunt incidente în cauză în raport de obiectul acțiunii reclamantului.
Analizând actele dosarului, tribunalul a reținut că reclamantul a achiziționat dintr-un stat membru al U.E. în care a fost înmatriculat pentru prima dată în anul 2008 autovehiculul marca BMW Tip X5 pentru înmatricularea căruia A.J.F.P. Călărași a emis decizia privind stabilirea sumei privind timbrul de mediu pentru autovehicul nr.6221/23.10.2014 prin care a stabilit obligația de plată a sumei de 19818 lei cu titlu de timbru de mediu pentru autovehicule, sumă pe care acesta a achitat-o cu chitanța seria TS 201 nr.100000016326 din 28.10.2014.
Reclamantul consideră că taxa este discriminatorie în raport cu jurisprudența Curții Europene și încalcă prevederile art.110 alin.1 ale Tratatului privind Funcționarea UE, precum și prevederile Constituției României care instituie supremația dreptului comunitar în raport de dreptul intern.
Reclamantul a solicitat pârâtei restituirea sumei de 19818 lei, însă pârâta a refuzat acest lucru.
Organele fiscale din România au invocat legalitatea încasării taxei ca urmare a aplicării dreptului intern, respectiv OUG 9/2013, în timp ce reclamanta a invocat nelegalitatea acestuia ca urmare a aplicării directe a reglementării comunitare.
Instanța constată că într-adevăr în cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar care au prioritate față de dreptul național.
În dreptul intern, discriminarea este realizată de legiuitor, care a legat plata timbrului de mediu de faptul înmatriculării, deși din cuprinsul O.U.G. nr. 9/2013 rezultă că s-a urmărit realizarea protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului, ceea ce implică instituirea unei taxe pe poluare pentru toate autoturismele aflate în trafic, potrivit principiului "poluatorul plătește";.
Astfel cum s-a statuat de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene la data de 9 iunie 2016 (după pronunțarea hotărârii recurate) în cauza Vasile Budișan, C 586/14, articolul 4 litera c) din O.U.G. nr. 9/2013 scutește de plata timbrului de mediu transcrierea dreptului de proprietate asupra vehiculelor rulate naționale a căror înmatriculare în România a determinat deja plata taxei speciale, a taxei pe poluare sau a taxei pentru emisiile poluante, cu excepția cazurilor, prevăzute la litera d) a acestui articol, în care o instanță română a dispus restituirea taxei respective pentru un anumit vehicul.
Or, reiese fără echivoc din jurisprudența Curții de Justiție în cauzele referitoare la taxa pe poluare percepută în temeiul O.U.G. nr. 50/2008 și la taxa pentru emisiile poluante percepută în temeiul Legii nr. 9/2012, astfel cum a fost în parte suspendată prin O.U.G. nr. 1/2012 (înmatricularea autovehiculelor în perioada 13 ianuarie 2012-1 ianuarie 2013), că aceste taxe erau incompatibile cu articolul 110 TFUE (Hotărârea din 7 aprilie 2011, Tatu, C 402/09, Hotărârea din 7 iulie 2011, Nisipeanu, C 263/10, , și Ordonanța din 3 februarie 2014, Câmpean și Ciocoiu, C 97/13 și C 214/13).
În mod analog, taxa specială trebuie considerată incompatibilă cu articolul 110 TFUE din moment ce prezenta caracteristici identice cu cele ale O.U.G. nr. 50/2008, incompatibile cu acest articol (a se vedea în acest sens Hotărârea din 14 aprilie 2015, Manea, C 76/14, pct. 45).
Curtea a statuat deja că un regim de taxare care prevede că autovehiculele rulate care au fost supuse unor asemenea taxe incompatibile cu dreptul Uniunii vor fi scutite de o nouă taxă, în speță timbrul de mediu, este incompatibil cu articolul 110 TFUE (a se vedea în acest sens Hotărârea din 14 aprilie 2015, Manea, C 76/14, pct. 47-51).
Valoarea reziduală a unei taxe incompatibile cu dreptul Uniunii încetează să fie încorporată în valoarea de piață a unui vehicul din moment ce proprietarul acestui vehicul dispune, în temeiul acestui drept, de posibilitatea de a obține restituirea acestei taxe, independent de faptul că ea a fost sau nu a fost efectiv restituită la data vânzării vehiculului menționat.
Astfel, această simplă posibilitate este de natură să îi încurajeze pe proprietarii vehiculelor rulate românești vizate să propună pentru aceste vehicule, chiar dacă taxa vizată nu a fost încă restituită, un preț de vânzare care să nu țină seama de taxa respectivă. Or, în cazul în care taxa nu a fost încă restituită, cumpărătorii vehiculelor menționate vor fi, în temeiul articolului 4 litera c) din O.U.G. nr. 9/2013, scutiți de timbrul de mediu. În schimb, vehiculele rulate importate dintr un alt stat membru vor fi invariabil supuse timbrului de mediu prevăzut de O.U.G. nr. 9/2013 la înscrierea în România a dreptului de proprietate asupra acestor vehicule. Astfel, o scutire precum cea rezultată din această dispoziție este de natură să ofere un avantaj concurențial vehiculelor rulate prezente deja pe piața românească și, în consecință, să descurajeze importul de vehicule similare din alte state membre.
Or, după aderarea României la UE, acest lucru nu este admisibil când produsele importate sunt din alte țări membre ale UE, atât timp cât norma fiscală națională diminuează sau este susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor, (hotărârea din 7 mai 1987, cauza 193/85, Cooperativa Co-Frutta SRL c. Administrazione delle finanze dello Stato).
Conferind o forță juridică superioară dispozițiilor O.U.G. nr. 9/2013, prin obligarea reclamantului la plata timbrului de mediu, în vederea înmatriculării autoturismului menționat, s-au încălcat prevederile art. 110 TFUE, astfel că instanța, în virtutea obligației stabilite prin art. 148 alin. 4 din Constituția României, de a asigura aducerea la îndeplinire a principiului preeminenței prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, principiu enunțat de alineatul 2 al aceluiași articol din Constituția României, va admite acțiunea formulată de reclamantul DA în contradictoriu cu pârâtele D.G.R.F.P. Ploiești - A.J.F.P. Călărași și A.F.M.
Pe cale de consecință, instanța va dispune anularea deciziei nr. 18489/23.10.2014 emisă de pârâta A.J.F.P. Călărași privind stabilirea timbrului de mediu și obligarea pârâtelor să restituie reclamantului suma de 19 818 lei, achitată cu titlu de timbru de mediu, cu dobânda fiscală calculată de la data de 28.10.2014 până la restituirea integrală a sumei.
Întrucât suma respectivă a fost încasată și folosită fără să existe temei legal, se impune a se restitui nu numai suma plătită, ci și dobânda fiscală calculată de la data achitării sumei și până la data restituirii integrale către contribuabil ca echivalent al lipsei folosirii acestei sume, căci numai astfel se poate concepe o justă și integrală reparație a prejudiciului cauzat acestuia.
Se ia act că nu s-a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția prematurității acțiunii reclamantului, invocată de pârâta A.J.F.P. Călărași.
Admite acțiunea formulată de reclamantul DA în contradictoriu cu pârâtele D.G.R.F.P. Ploiești - A.J.F.P. Călărași și A.F.M.
Anulează decizia nr. 18489/23.10.2014 emisă de pârâta A.J.F.P. Călărași privind stabilirea timbrului de mediu.
Obligă pe pârâte să restituie reclamantului suma de 19 818 lei, achitată cu titlu de timbru de mediu, cu dobânda fiscală calculată de la data de 28.10.2014 până la restituirea integrală a sumei.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 09 Martie 2017.
| ← Suspendare act administrativ. condiții. neanalizarea motivelor... | Anulare act administrativ. Jurisprudență Acte ale... → |
|---|
