ICCJ. Decizia nr. 101/2001. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.101
Dosar nr.7298/2001
Şedinţa publică din 15 ianuarie 2004
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 11 decembrie 2000 la Tribunalul Caraş Severin–Reşiţa, reclamanta AUTORITATEA PENTRU PRIVATIZARE ŞI ADMINISTRAREA PARTICIPAŢIILOR STATULUIa chemat în judecată pârâta S.C. F. S.A., solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 11.868.069 lei daune interese moratorii pentru plata cu întârziere a dividendelor pentru exerciţiul financiar al anului 1997, calculate la nivelul dobânzilor bonificate de B.R.D. la depozitele constituite de persoanele juridice pe termen de un an.
Prin sentinţa civilă nr. 334 pronunţată la 23 martie 2001 în dosarul nr. 8998/COM/2000, tribunalul a respins acţiunea, cu motivarea că dividendele nu sunt purtătoare de dobândă comercială.
Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin Decizia civilă nr. 631/A pronunţată la 4 iunie 2001 a respins apelul declarat de reclamantă împotriva sentinţei pronunţată de Tribunalul Caraş Severin, schimbând însă motivarea, în sensul că solicitarea reclamantei pentru acordarea de daune interese moratorii la nivelul dobânzilor bonificate de B.R.D. la depozitele constituite de persoanele juridice pe termen de un an, cu caracter de despăgubiri şi cu rolul de a repara prejudiciul suferit de creditor prin întârzierea obligaţiei, nu reprezintă dobânda legală prevăzută de art. 1088 alin. (1)C. proc. civ.
La această dobândă legală se referă alin. (2) al aceluiaşi text de lege, care dispensează creditorul de justificarea pagubei, prezumând existenţa acesteia.
Împotriva acestei decizii, reclamanta apelantă a declarat recurs, susţinând în esenţă că daunele moratorii pretinse i se cuvin fără a fi necesar să facă dovada prejudiciului, în baza dispoziţiilor art. 43 din C. com., la nivelul dobânzilor bonificate de B.R.D. pentru depozitele constituite de persoanele juridice pe termen de un an.
Recursul reclamantei nu este fondat.
Instanţa de apel a reţinut corect că acordarea despăgubirilor moratorii cu alt cuantum decât dobânda legală pentru dividendele cuvenite exerciţiului financiar al anului 1997, în condiţiile răspunderii prevăzute de art. 998 C. civ., nu poate fi admisă, iar reclamanta nu a administrat probe din care să rezulte întrunirea condiţiilor acestei răspunderi.
În aceste împrejurări, recursul declarat de reclamantă se priveşte ca nefondat şi în baza dispoziţiilor art. 312C. proc. civ., urmează să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta AUTORITATEA PENTRU PRIVATIZARE ŞI ADMINISTRAREA PARTICIPAŢIILOR STATULUI Bucureşti, împotriva deciziei nr. 631/A din 4 iunie 2001 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi15 ianuarie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 12/2001. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 242/2001. Comercial → |
---|