ICCJ. Decizia nr. 262/2001. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.262
Dosar nr.8140/2001
Şedinţa publică din 26 ianuarie 2004
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea adresată Tribunalului Constanţa, secţia comercială şi înregistrată sub nr.1544/COM/11 iunie 1999 reclamanta S.C. "D." S.R.L. a chemat în judecată pe pârâta S.C. „C." S.A., pentru ca prin hotărâre judecătorească să se constate transformat contractul de asociere intervenit între părţi în contract de leasing imobiliar, cu clauză irevocabilă de vânzare, în condiţiile fixate în şedinţa A.G.A. din 26 februarie 1999, pentru spaţiul comercial nr.250 în suprafaţă de 80 m.p.
În drept, au fost invocate de reclamantă prevederile art.27 din OG nr.88/1997, astfel cum au fost modificate prin Legea 99/1999, precum şi ale art.89 din HG nr.55/1998 cu referire la art.1075 – 1077 C. civ.
Prin sentinţa civilă nr.195/COM/1 februarie 2001, Tribunalul Constanţa respinge ca nefondată acţiunea formulată de reclamantă, reţinând în esenţă că, Adunarea generală a acţionarilor S.C. „C." S.A. – organul de deliberare şi decizie ale societăţii comerciale pârâte – singurul în măsură a-şi exprima voinţa socială, nu a hotărât încheierea contractului de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare asupra activului magazinului nr.250, a cărui folosinţă era încredinţat reclamantei prin contractul de asociere nr.3117/7 octombrie 1996.
Reţine instanţa că, acordul de principiu exprimat în şedinţa AGA din 11 martie 1998 şi aprobarea în şedinţa AGA din 26 februarie 1999, a majorării cu 30% a valorii de pornire la negociere pentru un număr de 30 active, pentru care s-a emis un altfel de acord, între care şi activul în litigiu, nu are semnificaţie juridică a consimţământului la înstrăinare, aceasta deoarece consimţământul, ca condiţie esenţială de fond a actului juridic, nu poate fi limitat la o aprobare de principiu.
Apelul declarat de reclamanţi împotriva acestei sentinţe a fost admis de Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială prin Decizia civilă nr.738 din 23 august 2001, sentinţa instanţei de fond fiind schimbată în tot în sensul admiterii acţiunii şi constatării transformării contractului de asociere nr.3117/7 octombrie 1996 în contract de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare în condiţiile stabilite în şedinţa A.G.A. din 26 februarie 1999 pentru spaţiul comercial nr.250 cu suprafaţa de 80 m.p., obligând pârâta la 6.053.000 lei, cheltuieli de judecată.
În pronunţarea acestei decizii s-a reţinut că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevederilor OUG nr.88/1997 şi ale reglementărilor ulterioare şi anume Legea nr.99/1999, HG nr.55/1998, HG 450/24 iunie 1999, în sensul transformării contractului de asociere în participaţiune în contracte de leasing imobiliar, cu clauză irevocabilă de vânzare, prin negociere directă dacă s-au efectuat investiţii la activele utilizate reprezentând mai mult de 15% din valoarea acestora.
S-a mai reţinut că pârâta şi-a dat acordul în legătură cu transformarea contractului, în şedinţa A.G.A. din 12 decembrie 1998, precum şi în şedinţa A.G.A. din 26 februarie 1999, când prin hotărârea nr.15 s-a stabilit majorarea cu 30% a redevenţelor stabilite de evaluator, pentru mai multe active printre care şi cel în litigiu, majorare acceptată de reclamantă.
Împotriva acestei decizii pârâta a declarat recurs în temeiul art.304 pct.5 pct.8 şi 9 cod procedură civilă, susţinând că nu erau îndeplinite condiţiile de transformare a contractului de asociere în participaţiune în leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare întrucât:
- nu s-au realizat investiţiile cerute de Legea nr.99/1999.
- redevenţa nu a fost stabilită prin negociere directă, hotărârea AGA privind stabilirea redevenţelor constituind un acord de principiu, care nu produce efecte juridice;
- nu a existat voinţa FPS privind novarea contractului din asociere cu leasing imobiliar.
- AGA din 26 februarie 1999 nu exprimă acordul pentru încheierea contractului de leasing, ci stabilirea redevenţei pentru activele care au primit acordul de principiu AGA pentru transformarea contractelor.
- nu sunt aplicabile prevederile art.27 din OUG nr.88/1997, întrucât societatea pârâtă proprietară a activului, nu are capital majoritar de stat.
Curtea, urmare verificării actelor şi lucrărilor dosarului, reţine următoarele:
Cererea reclamantei din 11 februarie 1998 de transformare a contractului de asociere în participaţiune în contract de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare, în temeiul OUG nr.88/29 decembrie 1997 şi reglementările ulterioare, a fost acceptată de pârâtă, acordul acesteia rezultând din:
Hotărârea A.G.A. nr.2/11 martie 1998 a S.C. "C." S.A. Constanţa, care în art.2 avizează de principiu pentru întocmirea documentaţiei, transformarea contractelor de asociere în contracte de leasing cu clauză irevocabilă de vânzare a unui număr de 13 active, între care se cuprinde şi cel în litigiu, cu nr.250;
A urmat A.G.A. din S.C. "C." S.A. din 26 februarie 1999 care hotărăşte majorarea redevenţelor pentru negocierea leasingului cu 30%.
Prin procesul verbal din 9 aprilie 1999 de negociere a transformării contractului de asociere cu leasing imobiliar, pârâta prin director general, în baza mandatului special 253/283/5 aprilie 1999 emis de F.P.S. – Sucursala Teritorială Constanţa stabileşte redevenţa pentru magazin 250 la 411.550.890 lei, pe o durată de 36 luni, valoare acceptată de reclamanta, S.C. "D." S.R.L. prin procesul - verbal menţionat.
Instanţa de apel a reţinut acordul pârâtei pentru transformarea contractului.
Critica recurentei în sensul că redevenţa nu a fost stabilită prin negociere directă nu poate fi primită, fiind contrară actelor dosarului, hotărârea A.G.A. din S.C. "C." S.A. din 26 februarie 1999 şi procesul verbal din 9 aprilie 1999, în fapt, reclamanta acceptând redevenţa stabilită de pârâtă.
Acordul FPS privind novarea contractului s-a exprimat în cadrul A.G.A. şi prin mandat special 253/283/5 aprilie 1999, dat pârâtei în vederea stabilirii redevenţei.
Criticile privind neîndeplinirea condiţiilor art.27 din OG nr.88/1997 sunt de respins, atât timp cât pârâta a acceptat prin hotărârea AGA din 11 martie 1998 transformarea contractului de asociere de leasing imobiliar şi a hotărât ulterior – la 26 februarie 1999, majorarea cu 30% a redevenţei, iar la 9 aprilie 1999 a stabilit valoarea corectă a acesteia.
Sunt fără temei şi nedovedite şi în contradicţie cu toate hotărârile A.G.A. sus arătate susţinerile recurentei în sensul nerealizării de către reclamantă a investiţiilor impuse de Legea 99/1999.
Faţă de cele de mai sus, hotărârea atacată fiind temeinică şi legală, recursul urmează să fie respins.
În temeiul art.274 cod procedură civilă, recurenta pârâtă urmează să fie obligată la 23.800.000 lei, cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta S.C. „C. „S.A. împotriva deciziei nr.738 COM din 23 august 2001 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială.
Obligă recurenta la plata sumei de 23.800.000 lei cheltuieli de judecată către reclamanta S.C. "D." S.R.L. Constanţa.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi26 ianuarie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 277/2001. Comercial | CSJ. Decizia nr. 247/2001. Comercial → |
---|