CSJ. Decizia nr. 429/2001. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 429Dosar nr. 7097/2001
Şedinţa publică din 29 ianuarie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 5 ianuarie 2001, reclamanta S.C. R.T.P. SRL Bucureşti a chemat în judecată pe pârâţii F.P.S. Bucureşti (în prezent A.P.A.P.S.) solicitând instanţei, ca prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună:
- anularea hotărârii P/2634 din 11 august 2000, poziţia 3 a Consiliului de Administraţie al F.P.S.
- validarea ofertei de cumpărare de acţiuni depusă de reclamantă la 11 iulie 2000, cu modificările şi îmbunătăţirile aduse.
- obligarea pârâtei să încheie cu reclamanta contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni, privind S.C. N.F.R.D. S.A. Drobeta Turnu Severin,
- anularea celei de a doua oferte de vânzare făcută de acelaşi pârât şi privind aceeaşi societate.
În motivarea acţiunii, reclamanta arată că, pârâtul în calitate de organizator al negocierii vânzării acţiunilor pe care le deţinea la S.C. N.F.R. S.A. Drobeta, a asigurat publicitatea ofertei de vânzare, astfel că la şedinţa de deschidere a ofertei din 11 iulie 2000, reclamanta a fost singura ofertantă, şi drept urmare, în şedinţa următoare din 17 iulie 2000, comisia de negociere, a declarat-o admisă să participe la negocieri.
Cu toate că, a depus toată documentaţia necesară, inclusiv garanţia de participare de 9.000.000.000 lei pârâtul la 28 august 2000, cu ocazia şedinţei de finalizare a negocierilor, prin preşedintele comisiei de negociere, a informat reprezentanţii reclamantei că, prin hotărârea nr. P/2634 din 11 august 2000 Consiliul de Administraţie al F.P.S. s-a aprobat reluarea procesului de participare la societatea anterior menţionată, în care scop a organizat alte negocieri, privind vânzarea pachetului de acţiuni pe care le gestiona la S.C. N.F.R. S.A. Drobeta şi ca urmare la 21 octombrie 2000 a fost organizată o nouă şedinţă de deschidere de ofertă, care a fost anunţată în ziarul R.L., dată de la care începe să curgă termenul special de prescripţie de 3 luni, faţă de care acţiunea a fost introdusă în termen.
Prin sentinţa civilă nr. 2395 din 26 martie 2001, Tribunalul Bucureşti, secţia comercială, a admis excepţia prescripţiei dreptului la acţiune, al reclamantei invocată de pârât şi în consecinţă, a respins acţiunea ca tardiv introdusă.
Apelul declarat împotriva acestei sentinţe de reclamanta S.C. R.T.P. SRL Bucureşti a fost respins ca nefondat, prin Decizia civilă nr. 953 din 13 iunie 2001, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
Pentru a hotărî astfel, ambele instanţe, au reţinut în esenţă că, din procesul verbal al şedinţei de negocieri din 21 august 2000, rezultă că pârâtul a informat-o pe reclamantă, prin cei doi reprezentanţi ai săi, care dealtfel au şi semnat actul menţionat, că prin hotărârea P/2634 din 11 august 2000, poziţia 3, Consiliul de Administraţie al F.P.S., a aprobat reluarea procesului de privatizare prin vânzarea acţiunilor pe care le gestiona la S.C. N.F.R. S.A. Drobeta şi drept urmare, faţă de această măsură, s-a dispus restituirea scrisorii de garanţie bancară, pe care reprezentanţii reclamantei au primit-o în original, fără să formuleze nici o obligaţiune în legătură cu acest aspect.
Ca atare au concluzionat instanţele, reclamanta a luat cunoştinţă de existenţa hotărârii P/2634 din 11 august 2000, a cărui anulare a solicitat-o prin acţiune la data de 21 august 2000, dată de la care a început să curgă şi termenul de prescripţie de 3 luni, prevăzut, în această materie de dispoziţiile art. 32/28 din capitolul 5.3 al Legii nr. 99/1999, prin care a fost modificată şi completată OUG nr. 88/1997, privind privatizarea societăţilor comerciale.
Drept urmare, instanţele pornind de la aceste reţineri, au înlăturat, susţinerile reclamantei în sensul că aceasta ar fi luat cunoştinţă de măsura adoptată prin hotărârea nr. P/2634 din 11 august 2000, numai la data de 20 octombrie 2000, când urmare reluării procesului de privatizare al S.C. N.F.R. D. S.A., s-a organizat cea de a doua ofertă de vânzare de acţiuni, care a fost publicată în presă, cum de asemenea au fost înlăturate şi susţinerile reclamantei, prin care aceasta a pretins că la dosar nu ar fi fost depusă, hotărârea menţionată anterior (P/2634/2000) care în realitate se află potrivit celor constatate de instanţe la dosarul de fond.
În sfârşit, au mai reţinut instanţele că, împrejurarea că la dosar nu s-a depus nici o dovadă care să ateste că hotărârea menţionată (P/2634/2000) a fost comunicată reclamantei, nu prezintă nici o relevanţă din moment ce potrivit art. 3228 din legea precizată, prescripţia dreptului material la acţiunea pentru o astfel de cerere, începe să curgă de la data când, aceasta a cunoscut sau trebuia să cunoască existenţa hotărârii atacate şi nu de la data comunicării acesteia, astfel că în raport de toate cele arătate, s-a apreciat că acţiunea în anulare promovată abia la data de 5 ianuarie 2001, s-a făcut tardiv, adică cu depăşirea termenului special de prescripţie de 3 luni, socotit de la data de 21 august 2000.
Împotriva deciziei instanţei de apel, a declarat recurs reclamanta S.C. R.T.P. SRL Bucureşti, susţinând în esenţă că numai printr-o greşită interpretare a probelor de la dosar şi aplicare eronată a dispoziţiilor legale incidente în cauză, instanţa de apel a menţinut prin respingerea apelului său, sentinţa primei instanţe de respingere a acţiunii ca tardiv introdusă deoarece în realitate, astfel cum dovedesc probele dosarului, a luat cunoştinţă pentru prima dată de intenţia (hotărârea) Consiliului de Administraţie al F.P.S. din 10 şi 11 august 2000, abia la data de 20 octombrie 2000, când s-a făcut publicitatea pentru a doua ofertă de privatizare pentru vânzarea de acţiuni de la S.C. N.F.R. S.A. Drobeta, în ziarul R.L. dată în raport de care (din moment ce hotărârea nu i-a fost comunicată anterior) – introducerea acţiunii în anulare a hotărârii P/2634/2000 la data de 5 ianuarie 2001, s-a făcut cu respectarea termenului special de prescripţie de 3 luni prevăzut de art. 3228 din Legea nr. 99/1999 şi ca atare greşit instanţele au admis excepţia tardivităţii formulării cererii şi au respins , respectiv menţinut soluţia de respingere a acţiunii, în baza acestei excepţii.
Mai susţine reclamanta că, fără nici un suport probator, instanţele au reţinut că la şedinţa din 21 august 2000, ar fi participat din partea sa doi reprezentanţi, când în realitate, a fost reprezentată aşa cum rezultă din procesul verbal încheiat la acea dată de o singură persoană şi anume M.S., care de altfel nu s-a dovedit, că acesta ar fi fost împuternicit de către recurentă să participe la şedinţa respectivă, cum de asemenea nu s-a dovedit că hotărârea nr. P/2634/2000 a Consiliului de Administraţie al F.P.S. i-ar fi fost comunicată şi la ce dată pentru a se stabili cu certitudine de când, respectiv de la ce dată a început să curgă termenul de prescripţie de 3 luni, prevăzut de textul legal precizat.
Or, în lipsa unor asemenea dovezi, şi anume concluzia care se impune este aceea că la data de 5 ianuarie 2001 nu expirase, contrar celor reţinute de instanţe, termenul de prescripţie de 3 luni care în circumstanţele arătate a început să curgă de la 20 octombrie 2000, când a fost publicată în presă de către F.P.S., cea de a doua ofertă de vânzare de acţiuni şi nu de la data de 21 august 2000, când în cadrul şedinţei de negocieri de la această dată, participanţii au fost informaţi de către Preşedintele comisiei, că prin hotărârea nr. P/2634 din 11 august 2000, a Consiliului de Administraţie al F.P.S. s-a decis reluarea procesului de privatizare şi sistarea negocierilor cu ofertantul S.C. R.T.P. SRL.
În consecinţă, în temeiul art. 304 pct. 9 şi 10 C. proc. civ., reclamanta solicită admiterea recursului şi modificarea hotărârilor atacate şi pronunţarea asupra fondului pricinii sau în subsidiar admiterea recursului, casarea hotărârilor şi trimiterea cauzei la Tribunalul Bucureşti pentru judecarea fondului.
Recursul reclamantei nu este fondat.
Din examinarea actelor de la dosar, rezultă în esenţă că la data de 21 august 2000, a avut loc şedinţa privind finalizarea negocierilor organizate pentru vânzarea pachetului de acţiuni gestionate de F.P.S. la S.C. N.F.R. S.A. Drobeta şi că în cadrul acestei şedinţe preşedintele comisiei, a informat participanţii între care s-au aflat şi 2 reprezentanţi ai reclamantei (M.S. şi D.M.) că prin hotărârea P./2634/2000, Consiliul de Administraţie al F.P.S. a aprobat reluarea procesului de privatizare pentru S.C. N.F.R. Drobeta S.A., măsură în raport de care s-a decis returnarea originalului scrisorii de garanţie bancară, către reprezentanţii reclamantei care au primit-o fără a formula nici o obiecţiune legată de acest aspect, cum de asemenea astfel cum rezultă din procesul verbal din 11 august 2000 aceştia nu au avut nici un fel de obiecţiune, pe tot parcursul derulării negocierilor, situaţie consemnată expres în actul menţionat.
Este adevărat că procesul verbal amintit a fost semnat numai de un reprezentant al reclamantei (M.S.) deşi din cuprinsul acestuia, rezultă că la negocieri, au participat 2 reprezentanţi respectiv şi D.M., însă, această situaţie nu este de natură a atrage vreo consecinţă în ceea ce priveşte data la care reclamanta a luat cunoştinţă de conţinutul hotărârii nr. P/2634 din 11 august 2000, care nu poate fi alta decât aceea a semnării actului respectiv 21 august 2000, ceea ce conduce la concluzia că de la această dată, a început să curgă termenul special de prescripţie a dreptului la acţiune de 3 luni prevăzut de art. 3228 din Legea nr. 99/1999, astfel că introducerea cererii în anulare a hotărârii menţionate abia la 5 ianuarie 2001, să facă tardiv aşa cum bine au reţinut ambele instanţe.
În acest context, este evident că nu pot fi reţinute susţinerile reclamantei în sensul că ar fi luat cunoştinţă de hotărârea nr. P/2634 poziţia 3 din 11 august 2000 numai la data de 20 octombrie 2000 când a fost publicată în presă cea de a doua ofertă de vânzare de acţiuni (dată în raport de care introducerea acţiunii la 5 ianuarie 2001 ar fi avut loc cu respectarea termenului special de prescripţie de 3 luni) atâta timp cât aceasta nu a contestat, astfel cum o demonstrează probele dosarului, faptul că în şedinţa din 21 august 2000 s-a adaptat printre altele şi măsura restituirii scrisorii de garanţie bancară pe care reprezentanţii săi au primit-o fără nici o obiecţiune.
Or, primirea acestui act care în mod cert a fost prezentat conducerii societăţii în vederea recuperării sumei constituită ca garanţie dovedeşte pe de o parte că delegaţii săi au fost mandataţi contrar susţinerilor să participe la negocieri în numele său, iar pe de altă parte că odată cu primirea actului recurenta a luat cunoştinţă de adoptarea hotărârii nr. P/2634 poz.3 din 11 august 2000.
În concluzie, bine instanţa fondului a reţinut că termenul special de prescripţie de 3 luni prevăzut de dispoziţiile art. 3228 capitolul 5.3 din Legea nr. 99/1999 de modificare şi completare a OUG nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale a început să curgă de la data de 21 august 2000 (când reclamanta a luat cunoştinţă oficial de existenţa actului atacat) şi nu de la data de 20 octombrie 2000 (când s-a publicat a doua ofertă de vânzare de acţiuni) şi ca atare a admis excepţia de prescripţie a dreptului material la acţiune (introdusă abia la 5 ianuarie 2001) şi drept urmare a respins cererea ca tardiv formulată.
La rândul ei, instanţa de apel respingând apelul reclamantei şi menţinând sentinţa primei instanţe a pronunţat o hotărâre la adăpost de orice critică.
Aşa fiind, recursul reclamantei urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta S.C. R.T.P. SRL Bucureşti, împotriva deciziei nr. 953 din 13 iunie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 ianuarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 433/2001. Comercial | CSJ. Decizia nr. 392/2001. Comercial → |
|---|
