CSJ. Decizia nr. 392/2001. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 392.
Dosar nr. 7240/2001
Şedinţa publică din 15 octombrie 2003
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta S.C. C. S.A. Bacău a acţionat în judecată pe pârâta S.C. M.C. SRL Piatra Neamţ pentru plata sumei de 3.572 DM contravaloare confecţii, cu penalităţi de întârziere şi cheltuielile de judecată aferente.
În susţinerea pretenţiilor de mai sus, reclamanta a arătat că pârâta nu i-a achitat integral contravaloarea confecţiilor ce i-a furnizat în baza contractului nr. 2 din 11 august 2000 încheiat între părţi.
Pârâta a formulat cerere reconvenţională, susţinând că îi datorează reclamantei 2.462 DM în loc de suma cerută prin acţiune, dar că întrucât reclamanta i-a furnizat marfa necorespunzătoare calitativ, ceea ce o determină să-i pretindă 39.696.242 lei penalităţi, iar sumele datorate reciproc a solicitat să fie compensate, urmând ca diferenţa de 11.614.242 lei să îi fie achitată de reclamantă.
Prin sentinţa nr. 316 din 28 martie 2001, Tribunalul Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis acţiunea reclamantei şi a dispus obligarea pârâte la plata sumei de 2.462 DM sau echivalentul în lei de la data executării, cu titlu de despăgubiri civile şi la plata sumei de 2.387.278 lei cheltuieli de judecată.
Prin aceeaşi sentinţă instanţa de fond a respins ca nefondată, cererea reconvenţională.
Pentru a hotărî astfel, această instanţă a reţinut că la expediere, marfa fabricată de reclamantă a fost recepţionată de pârâtă, s-a încheiat un proces verbal ce s-a circumscris prevederilor contractuale şi în care nu s-au consemnat nici un fel de deficienţe calitative de natura celor menţionate de pârâtă în cererea reconvenţională.
Apelul declarat de pârâtă împotriva hotărârii pronunţată de instanţa de fond a fost respins, ca nefondat de Curtea de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin Decizia nr. 456/2001 din 28 iunie 2001, reţinându-se că această instanţă a pronunţat o hotărâre corectă atâta vreme cât în procesul verbal de recepţie nu s-a solicitat, cum prevedea contractul bilateral, remedierea deficienţelor pe cheltuiala executantului.
Împotriva acestei din urmă hotărâri, pârâta a declarat recurs motivat în drept pe dispoziţiile art. 304 C. proc. civ., pct. 8 şi 9, susţinând următoarele.
- instanţele anterioare au interpretat greşit actul juridic dedus judecăţii, respectiv nu au analizat corect clauzele contractului nr. 2 din 11 august 2000 încheiat de părţi, cu aprecieri exclusive asupra cantităţii produselor contractate.
- hotărârile anterioare s-au pronunţat cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii, neţinându-se seama de faptul că prin cerere reconvenţională pârâta a solicitat obligarea reclamantei în baza prevederilor art. 1091, art. 1084 şi art. 1143 C. civ. la plata de penalităţi şi în temeiul art. 1144 C. civ. a solicitat compensarea celor două debite.
Recursul pârâtei este nefondat.
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului rezultă că prin hotărârea recurată nu au fost nesocotite clauzele contractului încheiat de părţi la 11 august 2000. În acest contract s-a stabilit că verificarea calităţii confecţiilor executate de pârâtă să se facă pe tot parcursul fabricaţiei, inclusiv la data recepţiei mărfurilor.
Cu ocazia recepţionării acestor produse s-a încheiat un proces verbal de verificare a calităţii produselor în care s-a înscris existenţa unor „mici deficienţe" cum le-au denumit reprezentanţii beneficiarei mărfii, fără a se consemna, cum prevede de altfel contractul bilateral, solicitarea expresă a beneficiarei de a remedia deficienţele pe cheltuiala executantului confecţiilor.
Aşadar nu se poate reproşa hotărârilor anterioare că nu au luat în analiză aspectul calitativ al executării contractului bilateral în raport de clauzele înscrise în acest contract, ci, din contră, tocmai nerespectarea acestor clauze a impus respingerea pretenţiilor pârâtei din cererea reconvenţională.
Cum cererea reconvenţională s-a respins, ca nefondată de către instanţa de fond, hotărâre corect menţinută şi prin Decizia recurată, motivul de recurs privind compensarea debitelor este nefondat şi nu poate fi luat în analiză, iar susţinerea recurentei că la rândul său a fost penalizată de beneficiarul său pentru deficienţele calitative ale mărfii livrată de reclamantă precum şi susţinerea acesteia că verbal conducerea C. i-a acceptat compensarea, nu este un motiv de natura celor prevăzute de art. 304 C. proc. civ. care să justifice casarea/modificarea hotărârii pronunţată de instanţa de apel, iar recursul pârâtei urmează a se respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta S.C. M.C. SRL Piatra Neamţ, împotriva deciziei nr. 456 din 28 iunie 2001 a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 15 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 429/2001. Comercial | CSJ. Decizia nr. 3882/2001. Comercial → |
|---|
