ICCJ. Decizia nr. 454/2001. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.454
Dosar nr.7807/2001
Şedinţa publică din 5 februarie 2004
Asuprarecursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr.968 din 30 noiembrie 2000 a Tribunalului Suceava, dată în fond după casare, a fost admisă acţiunea reclamantei S.C. R.A.I. S.A. iar pârâţii S.C. T.C. S.R.L., B.M. şi B.R. au fost obligaţi în solidar la plata sumei de 65.504.802 lei contravaloare a 6 rate restante din contractul de asigurare, plus 18.668.695 lei dobânzi penalizatoare de 0,3% pe zi întârziere, calculate până la 1 august 1999, penalităţi ce se vor calcula şi în continuare până la lichidarea debitului.
Apelul declarat împotriva acestei sentinţe de către pârâţi a fost respins ca nefondat prin Decizia nr.285 din 21 iunie 2001 a Curţii de Apel Suceava – Secţia comercială şi de contencios administrativ.
Nemulţumită de această decizie pârâta S.C. T.C. S.R.L. a declarat recurs solicitând casarea ei pentru nelegala compunere a instanţei de judecată şi păentru că hotărârea pronunţată este lipsită detemei legal.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că apelul a fost judecat de un complet format din doi judecători dintre care unul fusese şi judecătorul fondului pricinii,respectiv U.E., fiind astfel încălcate dispoziţiile art. 24 C. proc. civ.
De asemenea, motivele sale de apel n-au fost comunicate intimatei, aceasta fiind astfel pusă în imposibilitate de a formula întâmpinare, iar cauza judecându-se în lipsa apelantei, deşi ea a fost prezentă în instanţă, nu a avut posibilitatea susţinerii apelului, fiindu-i astfel încălcat dreptul său la apărare.
Recursul este întemeiat pentru considerentele ce se vor arăta:
Potrivit dispoziţiilor art. 24 C. proc. civ. judecătorul care a pronunţat o hotărâre într-o pricină nu poate lua parte la judecata aceleiaşi pricini în apel sau în recurs, actele procedurale îndeplinite cu încălcarea acestor dispoziţii fiind sancţionate cu nulitate, conform dispoziţiilor art. 105 alin. (1) C. proc. civ.
Din actele dosarului rezultă că judecătorul U.E. a făcut parte atât din completul de judecată ce a soluţionat fondul cât şi din completul ce a judecat apelul motiv pentru care curtea apreciază critica drept întemeiată pe acest aspect.
Cea de-a doua critică este nefondată, deoarece din preambulul deciziei recurate rezultă că apelanta nu a fost prezentă la data judecăţii apelului, iar anterior cauza suferise amânare la cererea reprezentanţilor săi, aşa încât nu poate pretinde că nu i-a fost respectat dreptul său la apărare.
De asemenea, recurenta apelantă nu poate invoca necomunicarea motivelor sale de apel intimatei, deoarece, potrivit dispoziţiilor art. 105 alin. (2) C. proc. civ., actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale se vor declara nule numai dacă prin aceasta s-ar fi produs părţii o vătămare, vătămare ce nu a fost probată în cauză de către apelanta-recurentă şi nici nu poate fi invocată de ea în numele intimatei.
În consecinţă, curtea apreciază ca întemeiată prima critică invocată de recurentă, motiv pentru care va admite recursul şi va casa Decizia din apel în temeiul dispoziţiilor art. 304 pct. 1 C. proc. civ., cauza urmând a fi trimisă spre rejudecare aceleiaşi instanţe, completul de judecată urmând a fi legal constituit.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat depârâta S.C. T.C. S.R.L. împotriva deciziei nr.285 din21 iunie 2001 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează Decizia recurată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi curţi de apel.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 5 februarie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 93/2001. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 430/2001. Comercial → |
|---|
