CSJ. Decizia nr. 484/2001. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia Nr.484DOSAR Nr.7324/2001
Şedinţa publică din 30 ianuarie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta SNTFM CFR M. SA – Sucursala Constanţa, împotriva deciziei nr.684 din 4 iulie 2001 a Curţii de Apel Constanţa – Secţia comercială.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către magistratul asistent după care Curtea, luând act că nu s-au formulat cereri şi nu s-au invocat chestiuni prealabile, constată cauza în stare de judecată şi reţine pricina în pronunţare.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiune reclamanta SNP "P". SA Bucureşti – Sucursala A.Piteşti a chemat în judecată pe pârâta SNTFM CFR M. Constanţa, solicitând să fie obligată la plata sumei de 17.093.997 lei contravaloare marfă lipsă şi a sumei de 1.442.519 lei cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa civilă nr.715/COM din 27 martie 2001, Tribunalul Constanţa a respins excepţia lipsei calităţii procesuale a reclamantei şi excepţia privind lipsa capacităţii procesuale a reclamantei şi excepţia lipsei calităţii de reprezentant şi a admis acţiunea aşa cum a fost formulată.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut că reclamanta a avut calitate procesuală fiind împuternicită în acest sens, deoarece acţiunea a fost formulată de SNP "P." prin Sucursala A., iar pe fondul cauzei probele au condus clar la culpa cărăuşului.
Sentinţa a fost menţinută de către Curtea de Apel Constanţa care a respins apelul declarat de pârâta SNTFM SA Sucursala Constanţa prin SNF Constanţa.
Împotriva deciziei nr.684/COM din 4 iulie 2001 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, SNTFM SA Sucursala CFRM. Constanţa a declarat recurs, criticând-o ca fiind nelegală şi netemeinică în ceea ce priveşte stabilirea culpei sale, deşi vagonul în cauză a sosit cu sigiliile intacte la destinaţie, situaţie faţă de care culpa aparţine predătorului.
Se mai susţine că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art.83.9 din regulament, potrivit cărora calea ferată cu răspunde de pierderile de până la 2% din masa mărfurilor lichide transportate nici chiar când au fost cântărite pe cântarul căii ferate, în cauză greutatea declarată de predător este de 126250 kg, iar diferenţade greutate la destinaţie este de 1400 kg, cantitate ce se încadrează în procentul ce 2%.
Din actele şi lucrările dosarului rezultă:
Potrivit proceselor verbale nr.1, 2 şi 3/1999, întocmite chiar de cărăuş în prezenţa destinatarului SC "O. T." SA Constanţa, vagoanele 7631, 3889 şi 6957 au sosit cu sigiliile lipsă la canea pe partea staţiei, la domă, respectiv cu scurgeri din conţinut, înregistrându-se lipsa cantităţii de 1400 kg benzină.
În această situaţie, răspunerea pentru pierderea mărfii aparţine cărăuşului, conform art.93.3 din regulamentul de transport pe CFR, acesta având paza juridică a mărfii din momentul predării şi până la predarea la destinaţie.
Toleranţa de 2% prevăzută de art.83.9 din acelaşi regulament nu poate fi aplicat faţă de faptul că vagoanele au sosit cu sigiliile violate şi scurgeri din conţinut potrivit art.83.10 din regulamentul de transport.
Astfel fiind, recursul declarat este nefondat şi urmează a fi respins conform art.312 Cod procedură civilă, Decizia recurată fiind temeinică şi legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta SNTFM CFRM. SA – Sucursala Constanţa împotriva deciziei nr.684 din 4 iulie 2001 a Curţii de Apel Constanţa – Secţia comercială, ca nefondat.
IREVOCABILĂ.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi 30 ianuarie 2003.
← ICCJ. Decizia nr. 5002/2001. Comercial | CSJ. Decizia nr. 483/2001. Comercial → |
---|