CSJ. Decizia nr. 486/2001. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 486Dosar nr. 7326/2001
Şedinţa publică din 30 ianuarie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul Caraş – Severin sub nr. 7013 la data de 23 octombrie 2000 reclamanta R.M.S. S.R.L. Reşiţa a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâta A.F. Reşiţa, instanţa de judecată să pronunţe o hotărâre prin care să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 36.584.949 lei reactualizată conform unei expertize de specialitate.
În susţinerea pretenţiilor deduse judecăţii reclamanta invocă faptul că în mod ilegal pârâta i-a luat această sumă deoarece reclamanta beneficiar de scutire de impozit pe profit în temeiul dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 12/1991.
Prin sentinţa nr. 33 din 18 decembrie 1999 a Curţii de Apel Timişoara, reclamanta a fost exonerată de plata sumei de 6.080.000 lei ca impozit pe profit, iar conform situaţiei depuse s-a stabilit impozit pe profit plătit eronat de reclamantă pârâtei pentru perioada 1 ianuarie 1995 – 1 aprilie 1996 în sumă de 36.584.949 lei.
Acţiunea reclamantei a fost admisă, pârâta fiind obligată la plata sumei de 518.471.257 lei cu titlu de pretenţii, cu cheltuieli de judecată, prin sentinţa nr. 212 din 6 martie 2001 a Tribunalului Caraş – Severin.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă reţine expertiza contabilă dispusă, conform căreia au fost actualizate sumele plătite eronat până la data de 30 decembrie 1999, aplicându-se rata de scont a Bnr. Iar, ca temei de drept în admiterea acţiunii, invocându-se dispoziţiile art. 998 C. civ.
Împotriva hotărârii pronunţate de prima instanţă a declarat apel pârâta A.F.P. Reşiţa invocând netemeinicia şi nelegalitatea sentinţei.
Prin Decizia nr. 720 din 29 iunie 2001 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi contencios administrativ, apelul pârâtei a fost admis, cu consecinţa schimbării sentinţei atacate în sensul admiterii în parte a acţiunii reclamantei.
S.C. R.M.S. S.R.L. Reşiţa şi obligarea pârâtei A.F.P. Reşiţa la plata sumei de 86.163.992 lei, cu cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel reţine că prin sentinţa nr. 33 din 18 februarie 1999 a Curţii de Apel Timişoara s-a dispus anularea procesului verbal de constatare cu privire numai la obligarea reclamantei la plata impozitului pe profit în sumă de 6.080.000 lei, pentru restul sumei încasată nelegal de pârâtă respingându-se acţiunea reclamantei, deoarece reclamanta nu a parcurs procedura prealabilă, astfel că, în prezenta pricină, instanţa de apel apreciază ca justificate pretenţiile reclamantei doar raportat la suma de 6.080.000 lei, în temeiul art. 992 şi art. 994 C. civ. şi care potrivit raportului de expertiză efectuat are o valoare reactualizată în sumă de 86.163.992 lei.
Împotriva deciziei pronunţate în apel a declarat recurs reclamanta S.C. R.M.S. S.R.L. Reşiţa întemeiat pe motivele prevăzute de art. 304 pct. 6, 7, 9, 10 şi 11 C. proc. civ.
Recursul reclamantei este întemeiat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Astfel, examinarea probelor administrate relevă că, în cauză, reclamanta era legal scutită de plată impozitului pe profit, în baza dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 12/1991 şi că, în mod eronat pentru perioada 1 ianuarie 1995 – 1 aprilie 1996 reclamanta a plătit pârâtei impozit pe profit în sumă de 36.584.949 lei, iar, conform expertizei contabile efectuate rezultă că valoarea actualizată a impozitului pe profit plătit eronat pârâtei de către reclamantă funcţie de rata de scont a B.N.R. este de 518.471.257 lei.
Prin urmare, făcând şi aplicaţiunea dispoziţiilor art. 998 C. civ. urmează a primi criticile aduse de recurentă deciziei instanţei de apel ca având suport legal, astfel că, recursul fiind întemeiat, Curtea va dispune în sensul admiterii acestuia, modificării deciziei pronunţată în apel în sensul respingerii ca nefondat a apelului pârâtei A.F.P. Reşiţa.
Aşadar, pentru considerentele ce preced, Curtea
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta S.C. R.M.S. S.R.L. Reşiţa împotriva deciziei nr. 720 din 29 iunie 2001 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, modifică Decizia atacată în sensul că respinge apelul pârâtei, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 ianuarie 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 485/2001. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 500/2001. Comercial → |
|---|
