CSJ. Decizia nr. 998/2001. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia NR.998DOSAR NR.6515/2001
Sedinţa publică de la19 februarie2003
S-a luat în examinare recursuldeclaratdereclamanta REGIA AUTONOMĂ de APĂ CANAL Iaşi împotriva deciziei nr.266 din 11 iunie2001 a Curţii de ApelIaşi.
La apelul nominal se constatălipsa părţilor.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, Curtea, luând act că nus-au formulat cererişinu s-auinvocat chestiuni prealabile constatăcauza în starede judecată şirămâne înpronunţare.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
TribunalulIaşiprin sentinţacivilă395/8 martie 2001a respins ca nefondată acţiunea introdusă deREGIA AUTONOMĂ JUDEŢEANĂAPĂ – CANAL Iaşi împotrivapârâtei ŞCOALA „I.G."Iaşi, pentru platasumei de34.566.306 leipenalităţideîntârziere, pentruneplata în termena facturilor privindserviciileprestateîn temeiul contractului 3262/25 ianuarie 1998.
S-areţinut că , princontractul3262/1998 modificatprin actuladiţionalnr.1/1998, reclamanta afurnizatpârâteiservicii dealimentarecu apăpotabilă,industrialăşi decanalizare, emiţându-sefacturi carenuau fostachitate la scadenţăşicaregenereazăplatade penalizăriconform clauzeidincontract.
Fărăsăcontestesituaţiade faptexpusădereclamantă, instanţaaconsideratînsă,căplata penalităţiloresteindisolubil legatădeexistenţaculpei, chiarşi în prezenţa uneiconvenţiiprin carepârâtase obliga lasuportareaacestora. Cum, pârâta esteunitate bugetarăfinanţatăde labugetul local, şicumPrimăriaMunicipiuluiIaşi peintervalul1998 – 2000aalocat sumeinsuficientepentrudesfăşurareaactivităţiiinstructiv -educativea elevilor, estejustificată neplatafacturilor la scadenţă, operânddispoziţiileart.1082 cod civil.
Apelul declarat de reclamantăa fostrespins de CurteadeApel Iaşi care prinDecizia civilă 266/11 iunie2001, şi-aînsuşitargumenteleinstanţei de fond,avându-seîn vedere căachitarea utilităţilorestecondiţionată directde primireafondurilor corespunzătoare de la bugetul local, fonduriprimite cuîntârziere.
Împotrivaacesteihotărâriadeclarat recursreclamanta, care fărăsă-l motivezeîn dreptasusţinutnelegalitateadecizieidin apel, constândîn încălcareaclauzelorcontractuluisemnatde ambelepărţiprivindpenalizările,câtşia principiuluipotrivit căruiaclauzapenalăurmeazăsoartajuridicăaobligaţieiprincipale,astfel cădacăaceastase stingepentrucauză străinădebitorul se elibereazăşi de obligaţia din clauza penală, cucondiţiasă dovedeascăaceastă cauză, ceea cenu s-afăcutînspeţă,astfel că nuopereazădispoziţiileart.1082cod civil,cumgreşits-areţinut,fiindaplicabiledispoziţiile art.1087cod civil.
Recursul estefondat.
Prealabil analizeicriticiloradusedecizieiprinrecurs,estede menţionatcăfaţă de expunereaîn faptaacestora,temeiul de dreptalrecursuluisuntdispoziţiile art.304 pct.9 cod procedură civilă.
Analizându-semotivul decasare, se constatăîntemeiat, deoareceprevederileart.1082codcivil reţinute de instanţe,nu sunt incidenteîn cauză.
Prinart.15dincontractul3262/25ianuarie1998 modificat prinactuladiţional1/1998,părţileau inclusclauzasuportăriipenalităţilor de cătrepârâtă de 0,2 % pe zidacă facturileemisede reclamantăvorfiachitatecuîntârziere,respectiv peste 30 zilede laprimirea documentuluide plată.
Faptul căfacturileîn discuţies-auplătitcu întârziere, nu a fostcontestatdepârâtăşi a fostreţinutşideinstanţă.
S-aînlăturatînsăaceastăclauză,caurmarea dispoziţiilor art.1082cod civil,reţinându-seapărareapârâteică fiindunitatebugetară şi neavândfonduriproprii,i s-aualocat cuîntârziere de labugetullocalsumelenecesare plăţii facturilor.
Esteadevăratcă potrivitart.1082cod civil debitorul esteobligatla dauneinterese suferitede creditordin cauza neexecutăriisauexecutăriicuîntârziere a obligaţiei principale (daunele interesereprezentând în speţă clauza penală contractuală),afarănumaidacă nu vajustifica căneexecutarea provinedintr- o cauzăstrăină, care nu-i poatefiimputabilă.
Seapreciază cătocmai aceastăcondiţiefinală impusăde text şi care estede esenţă pentrurezolvarealitigiului, nu a fostanalizatăde instanţa de apel pe baza unor probepertinente pe care trebuia să le facăpârâtaîndovedireaapărării sale.
Însprijinulsusţinerilor sale,pârâtaadepus lafila 15- 16dosarfond situaţiacreditelorrepartizatede la bugetullocalpentruperioada1998-2000 şi adispoziţiilorbugetare şia ordinelordeplatăprimitede laPrimăriaIaşi pe aceeaşiperioadă, acteconsiderategreşitcajustificândneexecutarea la termenaobligaţiei contractualedintr-ocauză caresă nu-ifieimputabilăpârâtei.
Pentrua beneficiade dispoziţiileart.1082cod civil, pârâtei îi reveneaobligaţiapotrivitart.1169 cod civil sădovedeascăsumeleprimitepelunăpentruserviciile apă – canal,cât a plătitla scadenţă din acestesume şicât cu întârziere, şi dacăsumele alocateacopereaucostulserviciilor pelunarespectivă.
Numai în prezenţaunorasemeneasituaţii se putea justificasau nucăneexecutareala termenaobligaţiei provinedintr-o cauză străină pârâtei, care nu-i esteimputabilă.
Simpla menţiune că în cursul unui an s-au acordatde labugetul localcreditemai micidecâtcelesolicitate, nu este edificatoare pentrurezolvarealitigiuluiîn careapărarea pârâtei seîntemeiazăexclusivpeprevederileart.1082cod civil.
Deaceeasoluţiadeadmiterearecursului ce urmeazăa sepronunţa,demodificarea decizieiînsensul admiterii apeluluireclamanteişi schimbareasentinţeiprinadmitereaacţiunii, nuesteîncontradicţie cupracticajudiciarăa CurţiiSupreme de Justiţiedepusădepârâtă, numaică încauza defaţănu s-adoveditprincipiulînscris înart.1082 Cod civil.
Potrivitart.274 cod procedură civilă urmeazăca pârâta intimată să plăteascăreclamanteirecurente suma de4.200.000 lei cheltuieli dejudecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admiterecursul declarat de REGIA AUTONOMĂ JUDEŢEANĂ de APĂ CANAL Iaşi împotriva deciziei nr.266 din 11 iunie2001 a Curţii de ApelIaşi, modifică Decizia atacată,admite apelul, schimbă în totsentinţa însensul căadmite acţiunea. Obligă pârâta săplăteascăreclamantei34.566.336 leicu titludepenalităţi de întârziereşi 4.200.000 leicheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 februarie 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1082/2001. Comercial | CSJ. Decizia nr. 996/2001. Comercial → |
|---|
