CSJ. Decizia nr. 1796/2002. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1796
Dosar nr. 2765/2002
Şedinţa publică din 25 martie 2003
Asupra recursului în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea din 14 august 2001, SC B.R. SA a formulat opoziţie la executarea somaţiei nr. E 204 din 2 august 2001, solicitând ca, în contradictoriu cu B.I.R., sucursala Timişoara, SC G.E. SRL şi SC M.F. SRL, să constate prescripţia executării silite a biletului la ordin emis la data de 7 octombrie 1999, şi nulitatea absolută a avalizării făcută de contestatoare.
În motivarea cererii, s-a susţinut că, prin încheierea nr. 15.211 din 15 noiembrie 1999, Judecătoria Timişoara a dispus învestirea cu formulă executorie a biletului la ordin emis de SC M.F. SRL la 7 octombrie 1999, dar, executarea este prescrisă, întrucât nu a fost efectuată în termen de 1 an.
Cât priveşte avalizarea biletului la ordin, s-a susţinut că este lovit de nulitate absolută, deoarece au fost încălcate dispoziţiile art. 23 din Legea nr. 58/1998.
Prin sentinţa civilă nr. 15715 din 24 septembrie 2001, Judecătoria Timişoara a admis în parte contestaţia la executare, a constatat prescrisă executarea biletului la ordin şi a respins, ca neîntemeiate, celelalte cereri.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că executarea biletului la ordin contra girantului sau a altor debitori de regres se poate face, conform art. 320 lit. f) din Normele B.N.R. nr. 6/1994, în termen de 1 an de la data scadenţei, or, de la 7 noiembrie 1999, data scadenţei, până la 2 august 2001, data începerii executării, a trecut mai mult de 1 an.
Recursul declarat de B.I.R., sucursala Timişoara, prin lichidator SC R.V.A. SA Bucureşti, a fost anulat, ca netimbrat, prin Decizia civilă nr. 270/R din 18 decembrie 2001, pronunţată de Tribunalul Timiş, secţia comercială.
Împotriva acestor hotărâri a declarat recurs în anulare Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, considerând că au fost pronunţate cu încălcarea esenţială a legii.
Astfel, s-a susţinut că, potrivit art. 106 din Legea nr. 58/1934, dispoziţiile referitoare la cambie sunt aplicabile şi biletului la ordin, în măsura în care nu sunt incompatibile cu natura acestui titlu.
Cum, în speţă, SC B.R. SA are calitatea de avalist, fiind un delegat direct, conform art. 35 din Legea nr. 58/1934, avalistul este ţinut în acelaşi mod ca acela pentru care a garantat, ceea ce-i conferă aceeaşi poziţie cu avalistul, cu toate drepturile şi obligaţiile acestuia.
Prin urmare, termenul de prescripţie a executării silite a biletului la ordin, împotriva emitentului şi avalistului său, este de trei ani şi curge de la scadenţă.
O altă critică se referă la încălcarea dispoziţiilor art. 201 alin.(3) din Legea nr. 83/1998, privind procedura falimentului băncilor, potrivit cu care cererile introduse de lichidator sunt scutite la taxe de timbru.
Recursul în anulare este fondat.
Astfel, tribunalul, dispunând anularea recursului declarat de B.I.R., sucursala Timişoara, prin lichidator SC R.V.A. SA, a încălcat dispoziţiile art. 201 alin. (3) din Legea nr. 83/1998, privind procedura falimentului băncilor, conform cărora cererile introduse la lichidator sunt scutite de taxă de timbru.
Prin urmare şi căile de atac, ce se exercită în astfel de cauze, sunt scutite de plata taxelor de timbru.
Rezultă astfel, că măsura anulării recursului, ca netimbrat, este nelegală, ceea ce atrage admiterea recursului şi casarea deciziei, cu trimiterea cauzei aceluiaşi tribunal, pentru a se pronunţa pe fond asupra recursului cu care a fost învestită.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie împotriva deciziei nr. 270/R din 18 decembrie 2001 a Tribunalului Timiş, secţia comercială, pe care o casează şi trimite cauza, spre rejudecare, aceluiaşi tribunal.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 25 martie 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 144/2002. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 243/2002. Comercial → |
|---|
