ICCJ. Decizia nr. 246/2002. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.246
Dosar nr.2127/2002
Şedinţa publică din 22 ianuarie 2004
Asupracontestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr.2484/20 decembrie 2000 Tribunalul Cluj a admis, în parte, acţiunea reclamanţilor N.I. şi N.G. şi în consecinţă a obligat-o pe pârâta Agenţia de Turism A.T. - S.C."P.C." S.R.L. la plata sumei de 10.000.000 lei cu titlu de daune morale.
Prin aceeaşi sentinţă s-a respins capătul de cerere privind obligarea la plata daunelor materile şi s-a dispus restituirea către reclamanta a cauţiunii în sumă de 250.000 lei.
Pentru a hotărî astfel, instanţa în baza probelor de la dosarul cauzei a reţinut că reclamanţii au încheiat cu pârâta, în sezonul estival 2000 un contract pentru efectuarea unei călătorii turistice cu destinaţia confom ofertei Coasta de Azur, Nice – Franţa. Că după plecarea din Cluj Napoca, înainte de a părăsi România turiştii, între care şi cei doi reclamanţi au fost informaţi că vor fi cazaţi în Genova Italia şi nu la Nice – Franţa. Instanţa reţinând situaţia de fapt prezentată de reclamantă a ajuns la concluzia că prin schimbarea rutei şi a locului de cazare reclamanţii nu au putut face dovada unui prejudiciu material ci numai a celui moral determinat de schimbarea programului şi disconfortul produs prin realizarea excursiei în alte condiţii decât cele din ofertă.
Împotriva sentinţei au declarat apel atât reclamantei cât şi pârâta.
Prin Decizia nr.677 din 13 iunie 2001, pronunţată de Curtea de Apel Cluj în dosarul 2039/2001a fost admis apelulreclamanţilorîn sensul că s-a dispus restituirea cauţiunii în sumă de 250.000 lei şi s-a respins, ca nefondat apelul pârâtei. S-a apreciat în ce priveşte fondul acţiunii promovată de reclamanţi că soluţia instanţei de fond este temeinică şi legală în raport de probatoriile administrate.
Împotriva deciziei Curţii de apel reclamanţii – apelanţi au declarat recurs susţinând, în esenţă că greşit le-a fost respinsăacţiunea pentru daune materiale în sumă de 600dolari SUA, deşi au făcut dovada că pârâta nu şi-a îndeplinit întocmai obligaţiile asumate prin contract ceea ce i-a supus la tensiuni şi oboseală creată de condiţiile de cazare într-o altă locaţie.
Recursul a fost respins, ca nefondat prin Decizia nr.4062 din 28 iunie 2002 pronunţată de Curtea Supremă de Justiţie, secţia comercială, îndosarul nr.1319/2002.
S-a reţinut că, instanţa de apel a făcut oanaliză minuţioasă a probelor şi o interpretare judicioasă prin care s-a făcut dovada cămodificarea de program a fost adusă la cunoştinţa turiştilorîn momentul începerii călătoriei, conform clauzelor contractualeşi a fost acceptată de aceaştia deci şi de către reclamanţi. Nu numai că au acceptatmodificarea programului, dar au şi beneficiat de serviciile oferite de pârâtă astfel că cererea pentru daune materile nu este dovedită şi nu se justifică.
Împotriva acestei ultime hotărâri reclamanţii – recurenţi au formulat contestaţie în anulare.
Prin motivele invocate este criticată soluţia dată în recurs pe fondul cauzei, invocându-se împrejurările de fapt raportate la clauzele contractului iniţial elemente ce au fost avute în vedere de către instanţa de fond şi apel respectiv în recurs.
În drept, contestaţia se întemeiazăpe obligaţiile art.318 pct.1 C. proc. civ.
Potrivit textului invocat, Hotărârile instanţelorde recurs mai pot fi atacate cu contestaţie(în afara cazurilor prevăzute de art.317 C. proc. civ.), cânddezlegarea pricinii este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.
Cum din cuprinsul contestaţiei în anulare nu rezultă invocarea nici unuia din cazurile de mai sus, aceasta se va respinge ca nefondată.
Faţă de considerentele de mai sus Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorii N.I. şi N.G. împotriva deciziei nr.4602 din 28 iunie 2002 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi22 ianuarie 2004.
| ← CSJ. Decizia nr. 2442/2002. Comercial | CSJ. Decizia nr. 2695/2002. Comercial → |
|---|
