CSJ. Decizia nr. 2756/2002. Comercial

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia Nr.2756DOSAR Nr.1350/2002

Şedinţa publică din 27 mai 2003

S-a luat în examinare recursul declart de reclamanta A.F. „D.J."Galaţi, împotriva deciziei nr.614 A din 6 septembrie 2001 a Curţii de Apel Galaţi – Secţia comercială şi de contencios administrativ.

La apelul nominal s-a prezentat recurenta reclamantă A. F." D.J" Galaţi prin consilier juridic, lipsind intimata pârâtă SC" R. M. S." SRL Tulcea.

Procedura legal îndeplinită.

S-a referit de către magistratul asistent că recursul este timbrat, declarat şi motivat în termenul legal după care Curtea a acordat cuvântul recurentei în susţinerea recursului.

Recurenta reclamantă prin reprezentant a solicitat admiterea recursului aşa cum a fost formulat şi motivat în scris, cu cheltuieli de judecată de 10.771.158 lei reprezentând taxa de timbru.

CURTEA

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Curtea de Apel Galaţi – Secţia comercială, prin Decizia nr.614 din 6 septembrie 2001a admis acţiunea în anulare formulată de pârâta arbitrală SC „R.MS." SRL Tulcea, împotriva hotărârii nr.136 din 14 decembrie 2000 pronunţată de Arbitrajul Camerei de Comerţ şi Industrie Galaţi şi a încheierii din 9 martie 2001 în contradictor cu intimata A.F."D.J."Galaţi, dispunând în consecinţăl anularea hotărârii arbitrale, iar pe fond, respingerea acţiunii reclamantei arbitrale.

În pronunţarea acestei soluţii s-a reţinut ca întemeiată critica privind necompetenţaarbitrajului în soluţionarea acţiunii cu care a fost investit, deoarece în cpitolul VIII din contractul pe care părţile l-au încheiat, intitulat „litigii" s-a convenit ca orice litigii sau neînţegeleri să fie soluţionate pe cale amiabilă sau de către arbitraj ori instanţă, la alegerea reclamantului, fără a se referi la condiţiile art.343/2 Cod procedură civilă, întrucât nu a rezultat explicit intenţia părţilor de a se adresa arbitrajului.

S-a mai reţinut că pârâta arbitrală a ales prima calea justiţiei comune iar hotărârile judecătoreşti pronunţate în litigiile pe care le-a declanşat au intrat în autoritatea lucrului judecat, aşa încât sesizaea instanţei arbitrale cu aceleaşi aspecte privind acordarea statutului de linie nagelor agenturate de pârâtă, încalcă autoritatea de lucru judecat, fiind astfel întrunite condiţiileprevăzute de art.364 lit.a şi c Cod procedură civilă referitoare la desfiinţarea hotărârilor arbitrale.

În contextul dat, procedându-se la soluţionarea pe fond a litigiului, s-a respins acţiunea reclamantei arbitrale, prin care aceasta solicita obligarea la taxe de navigaţie şi penalităţi aferente, reţinându-se culpareclamantei în nerespectarea obligaţiilor contractuale sancţionată prin sentinţele judecătoreşti 551/29 febuarie 2000 şi 700/5 iulie 2000, fiind fără relevanţă că pârâta nu este proprietarul navelor câtă vreme statutul de linie profită armatorilor iar nu proprietarilor după cum rezultă din Ordonanţa Guvernului 58/1999.

Împotriva deciziei a declarat recurs reclamanta arbitrală A. F. „D.J." RA Galaţi pentru motivele prevăzute de art.304 pct.8, 9 şi 10 Cod procedură civilă şi anume:

- interpretare greşită a cap.VIII pct.1 din contract deoarece voinţa părţilor a fost ca rezolvarea litigiilor să se facă pe cale amiabilă, arbitrală sau a instanţelor , alegerea aparţinând reclamantului;

- aplicarea greşită a prevederilor art.3432 Cod procedură civilă deoarece acestea se referă la compromis iar nu la clauza compromisiorie care este reglementată de art.3431 Cod procedură civilă, societatea pârâtă desemnându-şi arbitrii conform art.347 Cod procedură civilă;

- completarea acţiunii arbitrale prin care se invocă necompetenţa arbitrajului s-a depus tardiv, la termenul din 27 iunie 2001;

- instanţa nu s-a pronunţat asupra capătului de cerere privind nulitatea absolută a cererii de reexaminare, fiind greşit numită în dispozitiv, încheiere;

- acţiunea în anulare, întemeiată pe prevederile art.364 lit.i Cod procedură civilă nu indică normele imperative încălcate.

Recursul este fondat pentru considerentele ce urmează.

Pârâta arbitrală a promovat acţiune în anulare în termenul legal, întemeiată pe prevederile art.364 lit.i Cod procedură civilă.

Cu respectarea prevederilor art.132 Cod procedură civilă, aceasta şi-a completat acţiunea solicitând anularea sentinţei arbitrale şi pentru motivele prevăzute de art.364 lit.a şi b Cod procedură civilă, arătând că potrivit art.343/1 Cod procedură civilă, clauza compromisorie este lovită de nulitate întrucât nu cuprinde nici numele arbitrilor şi nici modalitatea de numire a acestora, ea fiind şi inoperantă deoarece încalcă prevederile art.343/3 Cod procedură civilă în sensul că nu exclude competenţa instanţelor judecătoreşti ci prevede posibilitatea alternativă de a seapela la arbitraj sau la instanţele judecătoreşti.

Instanţa sesizatăa procedat greşit la desfiinţarea sentinţei arbitrale în baza art.364 lit.a şi c Cod procedură civilă reţinând că litigiul nu era susceptibil de soluţionare de către arbitraj şi că oricum arbitrajul nu a fost constituit în baza unei clauze compromisorii valabil încheiată,aceasta deoarece:

- litigiul cu carefost sesizat tribunalul arbitral este un litigiu patrimonial şi nu face parte din categoria de litigii exceptate de la soluţionarea pe această cale prin art.340 Cod procedură civilă, el neprivind drepturi asupra cărora legea nu permite a se face tranzacţia, nefiind deci aplicabil art.364 lit.a Cod procedură civilă;

- cu încălcarea principiului disponibilităţii , instanţa a apreciat ca fiind incident art.364 lit.c deşi acţiunea în anulare completată s-a întemeiat pe disp.art.364 lit.b .

Nici una din ipoteze nu este însă aplicabilă speţei: contractul încheiat de părţi conţine în art.VIII o clauză compromisorie care nu este nici nulă nici inoperantă prevederea art.3433 Cod procedură civilă care sancţionează cu nulitate lipsa indicării numelui arbitrilor sau modalitatea de numire a lor fiind incidentă compromisiului potrivit textului citat.

Potrivit clauzei încheiate, opţiunea între soluţionarea litigiului pe cale arbitrală sau judiciară aparţine reclamantului iar aceasta a optat pentru soluţionarea arbitrală a lirigiului.

Cum hotărârea arbitrală nu a fost dată nici cu încălcareaart.364 lit.i Cod procedură civilă, în mod greşit s-a admis acţiunea în anulare şi greşit a fost desfiinţată de instanţă hotărârea în cauză.

Prin urmare se va admite ca fondat recursul declarat, se va modifica Decizia atacată şi se va respinge acţiunea în anulare formulată împotriva hotărârii arbitrale.

În baza art.274 Cod procedură civilă, intimata va fi obligată la 10.771.158 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de reclamanta A. F. „D.J."Galaţi.

Modifică Decizia nr.614 A din 6 septembrie 2001 a Curţii de Apel Galaţi – Secţia comercială şi contencios administrativ şi respinge acţiunea în anulare.

Obligă la 10.771.158 lei cheltuieli de judecată către recurentă pe intimata pârâtă SC „R.M S." SRL Tulcea.

IREVOCABILĂ.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi 27 mai 2003.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 2756/2002. Comercial