CSJ. Decizia nr. 3943/2002. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3943
Dosar nr.1815/2002
Şedinţa publică din 15 octombrie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta S.C. I.S. S.A. Câmpia Turzii a acţionat în judecată pe pârâta S.C. U.P.I. S.A. Bucureşti, în contradictoriu cu care a solicitat să îi fie admisă această acţiune şi pârâta să fie obligată la plata suma de 23.146.259 lei contravaloare marfă, plus 5.400.793 lei dobândă şi cheltuielile de judecată aferente.
Tribunalul Bucureşti, într-un al doilea ciclu procesual, judecând acţiunea reclamantei a pronunţat sentinţa civilă nr. 1215 din 25 februarie 2000 prin care a restrâns acţiunea reclamantei, ca nefondată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că prin O.P. nr. 253 din 15 septembrie 1997 pârâta a achitat în avans comanda nr. 200/1997 în sumă de 30.000.000 lei, iar reclamanta i-a livrat marfă în valoare mai mică de această sumă.
În apelul reclamantei, prin Decizia nr. 1765 din 13 iunie 2000, hotărârea de mai sus a fost schimbată în tot de Curtea de Apel Bucureşti, secţia comercială, şi acţiunea acesteia a fost admisă împotriva pârâtei pentru sumele de 23.146.259 lei preţ, 5.400.793 lei dobândă comercială, cu cheltuieli de judecată aferente.
Ulterior, această decizie a fost casată de Curtea Supremă de Justiţie, secţia comercială, care prin Decizia nr. 5707 din 18 octombrie 2001 a admis recursul pârâtei şi a trimis cauza spre rejudecare Curţii de Apel Bucureşti, spre a fi analizate motivele pe care s-au sprijinit apelul reclamantei.
În rejudecarea apelului reclamantei, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a pronunţat Decizia nr. 92 A din 22 aprilie 2002 prin care a respins, ca nefondat apelul reclamantei declarat împotriva sentinţei nr. 1215 din 25 februarie 2000 a Tribunalului Bucureşti, secţia comercială, reţinând că reclamanta nu a putut dovedi ce facturi au fost achitate, ce sumă a rămas din avansul de 30.000.000 lei şi dacă mărfurile livrate au avut o valoare mai mare de 30.000.000 lei.
Împotriva acestei din urmă hotărâri reclamanta S.C. I.S. S.A. Câmpia Turzii a declarat recurs susţinând că este netemeinică şi nelegală. Recursul reclamantei nu a fost motivat în drept iar în fapt recurenta a criticat hotărârea recurată sub aspectul plăţii contravalorii mărfii exprimându-şi nedumerirea cum instanţa de apel s-a putut convinge că pârâta a plătit factura în litigiu şi a criticat de asemenea hotărârea recurată întrucât nu a dispus obligarea pârâtei la plata dobânzii comerciale în sumă de 5.400.793 lei.
Recursul este nefondat.
Examinarea recursului reclamantei în raport de actele şi lucrările dosarului, conduce la constatarea că acesta nu se încadrează în nici una dintre situaţiile prevăzute la pct. 1 – 10 al art. 304 C. proc. civ., care să îndreptăţească solicitarea recurentei de a i se admite recursul şi de a fi obligată pârâta la plata sumelor de 23.146.259 lei preţ, 5.400.793 lei dobândă comercială şi 2.951.743 lei cheltuieli de judecată.
Cum din examinarea cauzei nu rezultă existenţa a nici unui motiv de ordine publică, care să poată fi luat în considerare în condiţiile art. 306 alin. (2) C. proc. civ., recursul se va respinge, ca nefondat.
În baza art. 274 alin. (1) C. proc. civ., recurenta va fi obligată să plătească intimatei cheltuieli de judecată în sumă de 3.000.000 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta S.C. I.S. S.A. Câmpia Turzii, împotriva deciziei nr. 92 din 22 aprilie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
Obligă recurenta să plătească intimatei S.C. U.P. S.A. Bucureşti suma de 3.000.000 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 392/2002. Comercial | CSJ. Decizia nr. 395/2002. Comercial → |
|---|
