ICCJ. Decizia nr. 469/2002. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 469.
Dosar nr. 514/2002
Şedinţa publică din 27 noiembrie 2003
Asuprarecursului de faţă constată:
Prin acţiunea în anulare formulată de reclamanta S.C. M.I.I.E. SRL s-a solicitat anularea în parte a hotărârii arbitrale nr. 44 din 11 iunie 2001 pronunţată de Tribunalul Arbitral de pe lângă Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Cluj, în contradictoriu cu S.C. C.T.SRL şi obligarea pârâteila 25.921.837 ITL, echivalentul în lei la cursul BNR din ziua plăţii şi 6.002.414 ITL în acelaşi echivalent reprezentând penalităţi de întârziere. Tribunalul arbitral a admis în parte acţiunea şi a obligat pârâta la 450.000 lire italiene la cursul BNR din ziua plăţii.
Prin Decizia civilă nr. 1167 din 22 noiembrie 2001 Curtea de Apel Cluj a respins ca nefondată acţiunea şi a obligat-o pe reclamantă la 30.000.000 lei cheltuieli de judecată, cu motivarea că în cauză nu au fost încălcate norme imperative, iar penalităţile de întârziere nu au fost determinate.
Împotriva deciziei Curţii de Apel Cluj cu nr. 1167/2001 reclamanta a declarat recurs criticând-o ca fiind nelegală şi netemeinică, în raport de art. 364 lit. i) C. proc. civ., dispoziţii ce au fost încălcate ca şi dispoziţiile cuprinse în art. 969 şi art. 1070 C. civ. privitoare la forţa obligatorie a contractului, convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante.
Se mai susţine că în mod greşit instanţa a exonerat de răspundere pe intimata pârâtă pentru nerespectarea termenelor de livrare a produselor finitecătre partenerul extern deşi culpa îi aparţine pentru nerespectarea acestei obligaţii, stabilite prin contract.
Recursul s-a întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Examinând legalitatea deciziei recurate, în raport de criticile formulate se constată că recursul declarat este nefondat.
Potrivit art. 364 C. proc. civ. hotărârea arbitrală poate fi desfiinţată numai prin acţiune în anulare pentru unul din motivele stabilite de acest text.
Admisibilitatea acţiunii în anulare a hotărârii arbitrale trebuie verificată în prealabil, situaţie de care Curtea s-a preocupat.
Temeiul de drept invocat de reclamanta recurentă este cel prevăzut de art. 364 lit. i) C. proc. civ. S-a susţinut că hotărârea arbitrală a încălcat ordinea publică, bunele moravuri şi dispoziţiile imperative ale legii prin aceea că nu a ţinut seama de convenţia părţilor, constatând caracterul ilicit al cuantumului penalităţilor de 2% pe zi prin depăşirea oricărei limite rezonabile.
Acest motiv de recurs nu poate fi primit, întrucât din examinarea probelor dosarului rezultă că instanţa a verificat susţinerile reclamantei în raport de motivul de anulare invocat şi a stabilit corect, că acesta nu se încadrează în nici una din categoria celor avute în vedere de textul menţionat.
Tribunalul arbitral în posibilitatea legală să se preocupe de cuantumul clauzei penale şi să se constate caracterul ilicit, când aceasta depăşeşte limita rezonabilă.
Astfel fiind, recursul declarat neîndeplinind condiţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., a fost respins ca nefondat conform art. 312 pct. 1 C. proc. civ., Decizia pronunţată fiind legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta S.C. M.I.I.E. SRL Cluj Napoca împotriva deciziei nr. 1167 din 22 noiembrie 2001 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 27 noiembrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 46/2002. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 469/2002. Comercial → |
|---|
