CSJ. Decizia nr. 1457/2003. Comercial

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr. 1457/2003

Dosar nr. 8531/2001

Şedinţa publică din 7 martie 2003

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Reclamanta S.I.F. Transilvania SA a chemat în judecată pe pârâta SC I. SA Sibiu, solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 11.679.109 lei, reprezentând actualizarea dividendelor achitate cu întârziere, precum şi rata dobânzii pe perioada 4 aprilie 1999 - 31 ianuarie 2000, la B.C.R. şi rata dobânzii pe perioada 1 februarie 2000 - 28 februarie 2000, la B.N.R., precum şi obligarea la cheltuieli de judecată.

Tribunalul Braşov, prin sentinţa civilă nr. 338/C din 19 martie 2001, a admis în parte acţiunea precizată de reclamantă, obligând pe pârâtă la plata sumei de 1.615.158 lei cu titlu de dobânzi la contul curent, acordate de B.C.R. pe perioada 4 aprilie 1999 - 31 ianuarie 2000, la 1.044.046 lei dobânzi acordate de B.N.R. pe perioada 1 februarie 2000 - 28 martie 2000 şi la 428.092 lei cheltuieli de judecată. S-a luat act de renunţarea la măsurile asiguratorii şi s-au respins restul pretenţiilor.

Instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că bilanţul contabil pe anul 1998, aprobat de A.G.A., stabilea cuantumul dividendelor fiecărui acţionar, care au fost plătite cu întârziere, astfel încât dobânzile ce urmau a fi acordate au fost calculate având în vedere contul curent al societăţii reclamante, iar după apariţia OG nr. 9/2000, dobânda de referinţă stabilită de B.N.R. Apreciind că rata inflaţiei ar aduce o îmbogăţire injustă, instanţa a respins acest capăt de cerere.

Curtea de Apel Braşov, soluţionând apelul declarat de reclamantă, prin Decizia civilă nr. 433/Ap din 4 iulie 2001, a respins cererea, considerând că sumele acordate cu titlu de dobânzi acoperă prejudiciul suferit prin neplata la termen a dividendelor.

Împotriva deciziei astfel pronunţate, reclamanta a declarat recurs la data de 10 august 2001, întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Astfel, recurenta susţine că, în mod greşit, nu au fost acordate daune, reprezentând actualizarea debitului cu indicele de inflaţie, înlăturându-se prevederile art. 1073 C. civ.

Recursul este nefondat şi va fi respins pentru considerentele ce se vor expune:

Potrivit dispoziţiilor art. 1073 C. civ., creditorul are dreptul de a dobândi executarea întocmai a obligaţiei şi, în caz contrar, are dreptul la despăgubiri.

Pe de altă parte, prevederile art. 1082 C. civ. stabilesc că debitorul este osândit la plata daunelor-interese pentru neexecutarea sau pentru executarea cu întârziere, afară numai dacă nu va justifica că neexecutarea provine dintr-o cauză străină, care nu-i poate fi imputată.

Motivaţia întârzierilor la plata dividendelor, expusă în întâmpinare, este pertinentă: modul defectuos şi starea generală a economiei ţării a generat imposibilităţi de plată, care se reflectă asupra culpei debitorului.

Se poate însă, afirma şi existenţa unei complicităţi a reclamantei, care nu a acţionat direct în judecată, mulţumindu-se a notifica debitul la data de 13 iulie 1999, deşi acest act procedural era lipsit de interes, dobânzile fiind acordate de drept pentru datoriile comerciale lichide şi exigibile, plătibile în bani.

Această atitudine, alături de starea notorie a economiei, invocată de debitoare, reprezintă situaţii care nu pot fi ignorate.

Considerând că principii generale de drept, precum cel al echităţii sau al exercitării drepturilor cu bună credinţă, conform scopului social şi economic, reprezintă repere ale executării obligaţiilor, instanţele de fond au apreciat judicios asupra neacordării drepturilor rezultând din indicele de inflaţie. Altfel, s-ar crea un dezechilibru inacceptabil în raporturile comerciale, unde protecţia părţilor trebuie să îmbrace forme specifice, care nu se poate abate de la principiul echilibrului prestaţiilor.

Aşa fiind, în temeiul dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ., Curtea va respinge, ca nefondat, recursul declarat împotriva deciziei nr. 433/Ap din 4 august 2001, pronunţată de Curtea de Apel Braşov.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de reclamanta, S.I.F. Transilvania SA Braşov, împotriva deciziei nr. 433/Ap din 4 iulie 2001 a Curţii de Apel Braşov.

Irevocabilă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 7 martie 2003.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 1457/2003. Comercial