CSJ. Decizia nr. 1496/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1496/2003
Dosar nr. 8586/2001
Şedinţa publică din 11 martie 2003
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 318 din 14 martie 2001, Tribunalul Braşov a admis în parte acţiunea reclamantei S.I.F. Transilvania SA Braşov şi a obligat pe pârâta SC E.N. SA Constanţa la plata sumei de 205.308.900 lei, reprezentând dividende aferente anului 1999, precum şi 43.874.512 lei daune, constând în rata inflaţiei, cu 13.662.280 lei cheltuieli de judecată, respingând capetele de cerere privind plata dobânzii şi aplicarea sechestrului şi popririi asiguratorii.
Curtea de Apel Braşov, prin Decizia civilă nr. 366 din 14 iulie 2001, a admis în parte apelul reclamantei, a schimbat în parte sentinţa de mai sus, în sensul că a obligat pe pârâtă la plata sumei de 5.988.861 lei dobândă legală şi 424.109 lei cheltuieli de judecată, menţinând restul dispoziţiilor sentinţei, cu cheltuieli de judecată în apel în sumă de 277.054 lei.
Împotriva acestei soluţii, reclamanta a declarat recurs, solicitând, în esenţă, obligarea pârâtei şi la plata dobânzii, în sumă de 40.575.197 lei, pentru perioada 7 iulie 2000 – 1 februarie 2001, cu cheltuieli de judecată.
Recursul reclamantei este întemeiat, pentru cele ce se vor arăta în continuare.
Din examinarea lucrărilor dosarului se constată că pârâta datorează de la data încheierii bilanţului contabil pentru anul 1999, dividendele, precum şi reactualizarea acestei sume, aşa cum corect s-a reţinut de instanţă.
Aceasta, întrucât, pentru o justă şi dreaptă despăgubire, pârâta este ţinută de obligaţia de plată a sumei datorată cu titlul de dividende, actualizată cu indicele de inflaţie, deoarece, potrivit art. 1084 C. civ., creditorul este îndreptăţit a pretinde repararea pierderii suferite, deci, suma datorată, cât şi beneficiul de care a fost lipsit.
Rezultă, deci, că nu suntem în prezenţa unei sancţiuni pentru neîndeplinirea unei prestaţii contractuale, cum ar fi clauza de penalităţi, ci a unei reactualizări a sumei datorate prin stabilirea valorii sale la data plăţii efective, în raport cu prevederile Codului civil menţionate mai sus.
Pe de altă parte, trebuia reţinut că, potrivit art. 43 C. com., datoriile comerciale lichide şi plătibile în bani produc dobândă de drept din ziua când devin exigibile.
Dobânzile prevăzute de art. 43 C. com. privesc sancţionarea întârzierii plăţii de către debitor şi nu se confundă cu suma actualizată, datorată de aceasta potrivit raporturilor juridice comerciale.
În consecinţă, reclamanta era îndreptăţită şi la plata dobânzilor comerciale, prevăzute de art. 43 C. com., în sumă totală de 46.864.058 lei.
Astfel, recursul reclamantei va fi admis, se va modifica Decizia atacată, în sensul că pârâta va fi obligată la plata dobânzilor comerciale, în sumă de 46.564.058 lei, în loc de 5.988.861 lei, menţinând restul dispoziţiilor sentinţei.
Având în vedere această soluţie, potrivit art. 274 C. proc. civ., pârâta va fi obligată şi la plata cheltuielilor de judecată în apel şi recurs, în sumă de 2.312.056 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta S.I.F Transilvania SA Braşov împotriva deciziei nr. 366/Ap din 14 iunie 2001 a Curţii de Apel Braşov, modifică Decizia atacată, în sensul că obligă pârâta SC E.N. SA Constanţa să plătească reclamantei suma de 46.564.058 lei, în loc de 5.988.861 lei, cu titlu de dobândă legală.
Menţine restul dispoziţiilor sentinţei.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 2.312.056 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 11 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1490/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 1511/2003. Comercial → |
|---|
