CSJ. Decizia nr. 402/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 402.
Dosar nr. 53/2003
Şedinţa publică din 22 octombrie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 8 mai 1996 reclamanta S.C. C.P. S.A. Bucureşti a chemat în judecată pe pârâta S.C. S. S.A. Bucureşti pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună rezoluţiunea convenţiei intervenită între părţi la 14 octombrie 1994, cu cheltuieli de judecată.
Tribunalul Municipiului Bucureşti, secţia comercială, prin sentinţa civilă nr. 2923 din 10 iulie 1996 a admis acţiunea reclamantei şi a obligat pe pârâtă la plata sumei de 501.700 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut culpa pârâtei, care nu a înţeles să informeze cesionara despre încasarea sumei, că nu a executat lucrările corespunzătoare în baza unui deviz justificativ şi, în final, că nu a virat banii reclamantei care se subrogase deja în toate drepturile şi obligaţiile pârâtei – cedente a contractului iniţial.
Apelul declarat de pârâtă împotriva acestei hotărâri a fost respins ca tardiv formulat de Curtea de Apel Bucureşti, secţia VI comercială, prin Decizia nr. 159 A din 11 noiembrie 2002.
Împotriva acestei ultime hotărâri a declarat recurs, în termen legal, motivat şi timbrat pârâta S.C. S. S.A. Bucureşti criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând, în esenţă că, instanţa de apel a pronunţat o hotărâre prin care a încălcat normele de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii prevăzute de art. 105 alin. (2) C. proc. civ., prin necomunicarea hotărârii instanţei de fond la sediul social ci numai prin afişare la uşa instanţei.
În consecinţă, în temeiul art. 304 pct. 5 C. proc. civ. solicită admiterea recursului, aşa cum a fost formulat şi motivat, casarea deciziei atacate, şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de apel.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Din examinarea actelor de la dosar prin prisma motivelor de recurs şi a dispoziţiilor legale incidente cauzei rezultă că instanţa de apel în mod corect a reţinut că soluţionarea cauzei în primă instanţă s-a făcut cu respectarea prevederilor art. 95 C. proc. civ., pârâta fiind citată la sediul social declarat de registrul comerţului procedura nefiind îndeplinită întrucât sediul a fost schimbat, astfel că procedura de citare s-a îndeplinit prin publicitate.
În apel, se constată că pârâta S.C. S. S.A., şi-a indicat aceeaşi adresă din sectorul 1 Bucureşti, atât în cererea de repunere în termenul de apel cât şi în apel, iar procedura de citare nu s-a îndeplinit, dovezile de citare fiind returnate cu menţiunea „destinatar mutat, noul locatar – refuză primirea".
În aceste condiţii şi având în vedere că pârâta nu a adus la cunoştinţă instanţelor, conform art. 98 C. proc. civ. schimbarea sediului social, sub pedeapsa neluării în seamă, citarea şi comunicarea hotărârii de către ambele instanţe s-au efectuat cu bună credinţă, atâta timp cât pârâta nu a înţeles să indice sediul real.
Pentru cele ce preced, Curtea în temeiul art. 312 C. proc. civ. va respinge recursul pârâtei ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta S.C. S. S.A. Bucureşti împotriva deciziei nr. 159 A din 11 noiembrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 401/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 402/2003. Comercial → |
|---|
