ICCJ. Decizia nr. 5000/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 5000/2003
Dosar nr. 7562/2001
Şedinţa publică din 11 decembrie 2003
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa comercială nr. 1686 din 6 noiembrie 2000, Tribunalul Sibiu a admis acţiunea formulată de reclamanta B.I. Nicosia Cipru, cu sediul ales în Bucureşti, şi a obligat pârâta SC C. SA Sibiu la plata dividendelor aferente anilor financiari 1997, 1998, 1999 în cuantum actualizat în raport cu indicele de inflaţie la suma totală de 583.735.950 lei, precum şi la 21.369.719 lei cheltuieli de judecată.
Sentinţa instanţei de fond a fost schimbată de Curtea de Apel Alba Iulia, care a admis apelul declarat de pârâta SC C. SA, a schimbat sentinţa, în sensul că a respins acţiunea, cu motivarea că dividendele au fost achitate, iar sumele rezultate din indicele de reactualiuare nu i se cuvin.
Împotriva deciziei nr. 327/ A din 27 aprilie 2001, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, reclamanta SC B.I.L. a declarat recurs, criticând-o ca fiind nelegală şi netemeinică, în raport de dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi 10 C. proc. civ., întrucât, nelegal, a fost exonerată pârâta de plata indicelui de actualizare şi a constatat că dividendele au fost achitate , deşi, în realitate, s-a plătit doar 309.780.603 lei, deoarece 91.448.603 lei au fost achitaţi societăţii B.I.R. SRL şi nu recurentei.
Examinând legalitatea şi temeinicia deciziei recurate, în raport de criticile formulate, se constată că recursul declarat este nefondat.
Potrivit art. 43 C. com., datoriile comerciale lichide şi plătibile în bani produc dobândă de drept din ziua când acestea devin exigibile, iar potrivit art. 1088 C. civ. la obligaţiile care au ca obiect o sumă oarecare, daunele interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală, adică cea a scontului B.N.R., pe care aceasta nu a cerut-o şi nu a precizat-o, ulterior, în căile de atac.
Din dispoziţiile legale mai sus menţionate, recurenta era îndreptăţită doar la plata dobânzii şi nu alte daune , situaţie faţă de care, legal, instanţa de apel nu le-a acordat.
De altfel, aşa cum rezultă din adresa de la dosarul de apel, dividendele au şi fost achitate, în suma de 401.229.305 lei, în conturile indicate de reclamanta recurentă pentru anii financiari 1997, 1998 şi 1999.
Astfel, recursul declarat fiind nefondat, a fost respins, conform art. 312 pct. 1 C. proc. civ., Decizia pronunţată fiind legală şi temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta B.I.L. Cipru, cu sediul ales în Bucureşti, împotriva deciziei nr. 327/ A din 27 aprilie 2001, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 decembrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 5/2003. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 5010/2003. Comercial → |
|---|
