CSJ. Decizia nr. 90/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 90/2003
Dosar nr. 460/2001
Şedinţa publică de la 14 februarie 2003
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Secţia comercială şi de contencios administrativ a Tribunalului Prahova, prin sentinţa nr. 292 din 22 martie 2000, a respins ca nedovedită acţiunea precizată a reclamantei S.C. E.D. S.A., cu sediul în Ştei, prin care se cerea să se constate că pârâta S.C. T.D. SRL cu sediul în Ploieşti, a încălcat dreptul reclamantei la folosinţa exclusivă asupra mărcii T.F. şi că a săvârşit acte de concurenţă neloială, să fie obligată pârâta să înceteze definitiv producerea, depozitarea, comercializarea, distribuirea (inclusiv a activităţii de marketing, reclamă, alte activităţi promoţionale) a produselor cu marca T.F. sub sancţiunea unor daune cominatorii până la încetarea faptelor sale, să retragă de îndată de pe piaţa română sau străină produsele care poartă sau sunt însoţite de marca, emblema sau orice alte semne cu denumirea T.F., cu daune cominatorii, să distrugă de îndată toate ambalajele şi orice alte materiale care poartă ori sunt însoţite de marca, emblema sau alte semne cu denumirea T.F., cu daune cominatorii, să publice în presă pe cheltuiala ei dispozitivul hotărârii judecătoreşti în termen de 5 zile de la rămânerea definitivă şi irevocabilă, sub sancţiunea daunelor cominatorii, obligarea la 200.000.000 lei daune materiale, obligarea la daune morale, precum şi instituirea unui sechestru asigurator pe averea pârâtei.
Prima instanţă a reţinut că nu se demonstrează veridicitatea celor afirmate, că nu se demonstrează realitatea şi cuantumul daunelor cominatorii, a daunelor materiale şi că nu au fost nominalizate bunurile ce se cer a fi sechestrate.
Secţia de contencios administrativ şi comercială a Curţii de Apel Ploieşti, prin Decizia nr. 1025 din 15 noiembrie 2000, a respins ca nefondat apelul reclamantei.
Împotriva acestei din urmă hotărâri a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, se susţine că folosirea pe produsele proprii a menţiunii T.F. scrisă cu majuscule pe lângă denumirea scrisă aproape invizibil, de T.J. despre care se pretinde că ar da notă separată acestora, încearcă să determine convingerea cumpărătorilor că ar fi vorba de produsul reclamantei, încălcând prin aceasta art. 5 din Legea nr. 11/1991.
Renunţarea, pe parcursul procesului, la menţiunea T.F. demonstrează tocmai nelegitimitatea folosirii sale.
Cu privire la daunele cominatorii, se arată că în mod greşit s-a reţinut obligativitatea dovedirii cuantumului lor, ele fiind mijloace de constrângere a pârâtei.
Hotărârea instanţei de apel mai este criticată şi pentru greşita nereţinere a actelor de concurenţă neloială, faptele pârâtei rezultând din probele administrate, instanţa neadministrând proba interogatoriului propusă de pârâtă şi ignorând prin motivarea hotărârii sale, încălcarea prevederilor Legii nr. 84/1998.
Criticile sunt neîntemeiate.
Examinând criticile formulate de apelantă, instanţa a reţinut că denumirea T.F. defineşte o aromă, esenţa cu această aromă fiind livrată cu această denumire reclamantei.
Reclamanta a făcut dovada că este deţinătoarea mărcilor înregistrate T.F. şi T.
Ea nu a făcut însă dovada faptului că pârâta a comercializat produse cu aceeaşi marcă.
Împrejurarea precizării aromei sucului şi nu folosirea unei mărci a acestuia, rezultă şi din faptul că produsul pârâtei nu poartă de fiecare dată această inscripţie, ea determinând doar aroma, după caz, T.F., O. sau A.â€.
În plus, prezentarea produsului nu poate da naştere la confuzi.
Rezultă din dosar că şi alte unităţi folosesc denumirea T.F. pentru a desemna aroma produsului.
Din cele de mai sus, decurge şi inconsistenţa următoarelor două critici.
Aşa fiind, recursul reclamantei apare ca fiind nefondat, urmând a fi respins ca atare conform art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta S.C. E.D. S.A. Ştei împotriva deciziei nr. 1025 din 15 noiembrie 2000 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia contencios administrativ şi comercial, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 14 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 858/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 1391/2003. Comercial → |
|---|
