Procedura insolvenţei. Decizia nr. 724/2014. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 724/2014 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 22-10-2014 în dosarul nr. 7891/62/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,
de conflicte de muncă și asigurări sociale
DECIZIA CIVILĂ NR.724/Ap DOSAR NR._
Ședința publică din 22 octombrie 2014
Completul constituit din:
Președinte – G. C. – judecător
– L. F. – judecător
– L. N. – grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de creditoarea ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE B., împotriva sentinței civile nr.2259/Sind din data de 04 iulie 2014, pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr._ al Tribunalului B. – Secția a II – a civilă de contencios administrativ și fiscal.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa apelantei creditoare Administrația Județeană a Finanțelor Publice B. și a intimatei debitoare S.C. K. I. SRL.
Procedura este îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 15 octombrie 2014, când partea prezentă a pus concluzii potrivit celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta.
Instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 22 octombrie 2014.
CURTEA,
Asupra apelului de față:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul B., creditoarea Administrația Județeană a Finanțelor Publice B. a solicitat deschiderea procedurii insolvenței debitoarei S.C. K. I. S.R.L. pentru recuperarea datoriei restante de 155.831 lei.
Debitorul a formulat contestație, în condițiile art.33 alin.2 din Legea nr.85/2006, prin care a arătat că nu se află în stare de insolvență, deținând sume de bani pentru plata creanțelor sale.
Prin sentința civilă nr.2259/SIND/4.07.2014, judecătorul sindic a respins cererea de deschidere a procedurii insolvenței.
La pronunțarea acestei hotărâri, prima instanță a reținut următoarele:
Contestația la starea de insolvență formulată de către debitor este fondată, iar cererea de deschidere a procedurii insolvenței debitorului formulată de către creditor este neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Creditorul reclamant a invocat existența unei creanțe certe, lichide și exigibile față de debitorul pârât, superioară valorii prag prevăzută de art.3.12 din Legea nr.85/2006.
Pentru justificarea creanței pretinse creditorul a depus la dosarul cauzei înscrisuri justificative, conform art.31 din Legea nr.85/2006.
Debitorul a contestat starea de insolvență arătând că dispune de mijloace financiare pentru plata creanței creditorului.
Potrivit art.3 alin.1 pct.1 lit.a si b din Legea nr.85/2006 insolvența este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile.
Insolvența este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după mai mult de 90 zile de la scadență, nu a plătit datoria sa față de unul sau mai mulți creditori.
Prezumția legală instituită de lege este una relativă.
S-a constatat că debitorul a dovedit că efectueză plăți și are de încasat sume de bani însemnate cu care poate stinge prin plată creanța creditorului reclamant.
În atare condiții judecătorul sindic a apreciat că debitorul a răsturnat prezumția legală relativă de insolvență.
Împotriva sentinței a declarat apel creditoarea, solicitând modificarea în tot a acesteia, în sensul admiterii cererii de deschidere a procedurii insolvenței.
În motivarea apelului creditoarea arată că de la data de 25.03.2014 debitorul nu a mai declarat obligații fiscale și nu a efectuat plăți în contul obligațiilor datorate bugetului de stat.
Cu privire la instrumentele de plată depuse la dosar se susține că debitoarea nu a achitat cu acestea datorii către bugetul consolidat al statului iar suma de 67.235 lei reprezintă suma decontată prin poprire bancară la data de 16.06.2014. În consecință, nu suntem în prezența achitării voluntare a datoriilor fiscale.
D. urmare, se poate reține că în prezenta cauză operează incidența dispozițiilor art.3 pct.1 lit.b din Legea nr.85/2006.
Mai arată recurenta că declanșat și procedura de executare silită împotriva societății debitoare, aplicându-se în acest sens măsuri constând în somații de plată și adrese de înființare a popririi asupra disponibilităților bănești. În urma acestor măsuri nu au fost încasate obligațiile fiscale neachitate la bugetul consolidat al statului.
În concluzie, nu poate fi reținută existența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile.
Intimata debitoare a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea hotărârii primei instanțe, ca legală și temeinică.
Se susține în acest sens că, prin înscrisurile doveditoare depuse în cursul judecății în fața instanței de fond, debitoarea a dovedit că efectuează plăți și că are de încasat sume de bani, cu care se poate stinge creanța creditoarei reclamante.
Ca atare, în mod corect tribunalul a apreciat că debitoarea a răsturnat prezumția legală relativă de insolvență și, pe cale de consecință, în mod temeinic și legal a dispus admiterea contestației la starea de insolvență și a respins cererea creditoarei.
Verificând, în limitele cererii de apel stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, instanța de apel reține următoarele:
În conformitate cu art. 3 pct. 1 din Legea nr.85/2006, insolvența este acea starea a patrimoniului debitorului caracterizată prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile și este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadență, nu a plătit datoria sa față de unul sau mai mulți creditori.
Din coroborarea dispozițiilor art.3 pct.1 lit.a, pct.6 și pct.12 și art.31 din Legea nr. 85/2006 rezultă că procedura insolvenței poate fi deschisă la cererea unui creditor, cu condiția ca creanța să fie certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 30 de zile și valoarea acesteia să fie de cel puțin 45.000 lei.
În speță, debitoarea nu a contestat caracterul cert, lichid și exigibil al creanței, ci a susținut că nu se află în stare de insolvență, fiind în măsură să își achite datoriile.
Pentru dovedirea susținerilor sale, debitoarea a depus la dosar bilete la ordin, facturi, cereri de emitere de ordonanțe de plată, extrase de cont.
Aceste înscrisuri nu fac însă dovada că ar deține lichidități pentru plata datoriei către creditoare.
Astfel, biletele la ordin CECE3AD_, în valoare de 1.4558,88 lei și CECEAK_ în valoare de 6.920 lei, au fost girate de debitoare în favoarea altor creditori. În privința celorlalte două instrumente de plată depuse de debitoare la dosar, emise în favoarea sa de către debitorii proprii, nu s-a a făcut dovada folosirii acestora pentru plata datoriei către A.J.F.P. B..
Singura plată făcută către recurentă, astfel cum rezultă din extrasul de cont depus la dosar este în valoare de 67.235 lei, la data de16.06.2014, în urma căreia creanța acesteia s-a redus la 89.271, sumă care depășește valoarea prag de 45.000 lei, prevăzută de lege ca o condiție de admisibilitate pentru introducerea cererii de deschidere a procedurii.
Potrivit extrasului de cont din luna iunie 2014, singurul depus la dosar, la data de 17.06.2014 debitoarea dispunea de lichidități în sumă de 17.018,66 lei, insuficiente pentru acoperirea datoriei față de recurentă.
Existența pe rolul Judecătoriei B. a unor cereri de emitere de ordonanțe de plată, în urma soluționării cărora debitoarea și-ar putea recupera unele creanțe de la debitorii săi, nu prezintă relevanță în cauză, întrucât, în soluționarea cererii de deschidere a procedurii insolvenței instanța nu se poate raporta decât la situația prezentă a patrimoniului debitorului și nu la un eveniment viitor și nesigur.
Rezultă că debitoarea nu a înlăturat prezumția de insolvență instituită, potrivit art. 3 pct. 1 din Legea nr.85/2006, ca urmare a neplății datoriei față de recurenta creditoare în termen de 30 de zile de la scadență.
Față de aceste considerente, în baza art.480 alin. 2 Cod procedură civilă, urmează a admite apelul și a schimba în tot hotărârea atacată, în sensul respingerii contestației la starea de insolvență și a trimite cauza judecătorului-sindic, în vederea deschiderii procedurii insolvenței intimatei debitoare.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE :
Admite apelul declarat de creditoarea Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B. împotriva sentinței civile nr.2259/SIND/4.07.2014 a Tribunalului B. - Tribunalul B. - Secția a II-a Civilă și de C. Administrativ și Fiscal, pe care o schimbă în tot în sensul că:
Respinge contestația la starea de insolvență formulată de debitoarea S.C. K. I. S.R.L..
Trimite cauza judecătorului-sindic în vederea deschiderii procedurii insolvenței debitoarei S.C. K. I. S.R.L..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22 octombrie 2014.
Președinte, Judecător,
G. C. L. F.
Grefier,
L. N.
Red. G.C./06.11.2014
Tehnored. L.N. / 10.11.2014 / - 5 ex-
Judecător sindic: A.R. A.
| ← Procedura insolvenţei. Decizia nr. 500/2014. Curtea de Apel... | Procedura insolvenţei. Decizia nr. 626/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
