Procedura insolvenţei. Decizia nr. 66/2016. Curtea de Apel BRAŞOV

Comentarii

0

Decizia nr. 66/2016 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 16-02-2016 în dosarul nr. 66/2016

Cod ECLI ECLI:RO:CABRV:2016:012._

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL B.

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 66/R

Ședința publică din data de 16 februarie 2016

Completul compus din:

PREȘEDINTE – G. Ș. – judecător

Judecător – C. V.

Judecător – M. L.

Grefier – C. N.

P. astăzi a fost amânată pronunțarea asupra contestației în anulare formulată de contestatoarea B. I. S.P.R.L. – lichidator judiciar al debitoarei S.C. BRAFOR S.A. împotriva sentinței civile nr.349 din data de 9 iunie 2015 pronunțată de Curtea de Apel B. în dosarul civil nr._ *.

Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din 02 februarie 2016, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată.

Instanța, în vederea deliberării, în temeiul prevederilor art.260 alin.1 din Codul de procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru data de 09 februarie 2016 și apoi, având în vedere imposibilitatea constituirii legale a completului de judecată, față de lipsa președintelui acestuia, a amânat pronunțarea la data de 16 februarie 2016, când,

CURTEA

P. contestația înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, contestatoarea B. I. S.P.R.L. a solicitat anularea Deciziei civile nr. 349/R/2015 a Curții de Apel B., pe motiv că soluția este rezultatul unei erori materiale, iar instanța de recurs a omis să cerceteze motivele de casare pe care le-a invocat în termen. În dezvoltarea contestației se susține că decizia din recurs este nefondată fiind reiterate aspecte ale fondului privind înlocuirea din calitatea de lichidator judiciar.

Contestația nu este fondată.

Conform art. 318 Cod de procedură civilă hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte a omis, din greșeală, să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau casare.

Textul de lege reglementează două situații limitative de admisibilitate a contestației în anulare specială: soluția pronunțată să fie rezultatul unei erori materiale, ori instanța de recurs – dacă a respins sau a admis în parte recursul – a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de recurs invocate în această cale de atac.

I. P. eroare materială, în sensul art. 318 Cod de procedură civilă, se înțeleg greșeli care privesc aspecte formale ale recursului cum ar fi: anularea recursului ca netimbrat deși în realitate cerința timbrării era îndeplinită, constatarea nulității sau tardivității recursului deși era motivat corespunzător sau introdus în termen, anularea ca nesemnat deși cererea de recurs era semnată și alte asemenea situații care nu antamează fondul dreptului. Sunt în fond greșeli procedurale care au determinat soluționarea căii de atac pe o excepție ce a împiedicat cercetarea pe fond a căii de atac.

Eroarea materială trebuie să fi influențat soluția dată de instanța de recurs, cerință rezultată din sintagma „dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale”, cu alte cuvinte să existe un raport de cauzalitate între hotărârea adoptată și eroare, raport în cadrul căruia eroarea reprezintă cauza, iar dezlegarea instanței efectul. Se impune deci concluzia că, în lipsa unei astfel de greșeli, soluția ar fi fost alta, respectiv ar fi avut loc o analiză pe fond, indiferent că decizia instanței ar fi una de admitere sau respingere a recursului/apelului.

Ca atare, pe cale contestației în anulare speciale nu pot fi invocate aspecte care vizează fondul dreptului, cum ar fi aprecierea greșită a probelor ori încălcarea legii sau a unor principii de drept și, în genere, invocarea motivelor de casare ori modificare prevăzute de art. 304 Cod de procedură civilă, chestiuni de nelegalitate ori netemeinicie a hotărârii din recurs, întrucât s-ar transforma calea de atac a contestației în anulare speciale într-un „recurs la recurs”, cu alte cuvinte s-ar transforma calea de retractare într-una de reformare și s-ar aduce atingere puterii de lucru judecat de care se bucură hotărârea irevocabilă, ceea ce este inadmisibil.

În speță nu se invocă erori materiale în sensul art. 318 Cod de procedură civilă, ci chestiuni de fond ce vizează soluția irevocabilă a instanței de recurs, cum este cazul modului de soluționare a fondului cererii de înlocuire din calitatea de lichidator judiciar, încercându-se darea unei alte soluții, cu alte cuvinte reformarea hotărârii, ceea ce nu este de admis.

II. contestația în anulare specială este permisă în accepțiunea tezei II din art. 318 Cod de procedură civilă numai dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiții:

1. Recursul să fi primit soluția de respingere sau admitere în parte, nu și cea de admitere în totalitate, întrucât în primele două situații este posibilă omisiunea analizării vreunui motiv esențial care ar fi determinat casarea sau modificarea hotărârii supusă controlului, în timp ce în al treilea caz contestația ar fi lipsită de interes.

Cerința este îndeplinită în speță, curtea de apel respingând recursul cu consecința menținerii sentinței primei instanțe.

1. Instanța de recurs să fi omis cercetarea unui motiv de casare sau modificare.

P. stabilirea omisiunii este necesară analiza comparativă a motivelor de recurs susținute prin cererea de învestire a instanței cu considerentele hotărârii. Rigurozitatea contestației în anulare impune și analiza caracterului motivelor de recurs, pentru a nu se ajunge la situația inadmisibilă procedural a unui „recurs la recurs”, ce ar înlătura caracterul de retractare ori l-ar transforma într-unul de reformare.

1. Să îmbrace forma unui motiv de modificare sau de casare din cele arătate în art. 304 Cod de procedură civilă. Excepția o constituie recursul întemeiat pe dispozițiile art. 304¹ Cod de procedură civilă unde într-adevăr instanța de recurs nu este ținută de motivele prevăzute de art. 304 Cod de procedură civilă, ci poate să examineze cauza sub toate aspectele.

Este necesar ca motivul, ce privește starea de fapt, să fi fost invocat, pentru a se permite analiza comparativă cu considerentele deciziei din recurs în cadrul contestației în anulare speciale. Este important de reținut că dacă în susținerea aceluiași motiv de recurs au fost aduse mai multe argumente, instanța de recurs nu este ținută să răspundă tuturor și nici nu mai pot fi aduse critici sub aspectul omisiunii lor în calea contestației în anulare. Tot astfel dacă prin cererea de recurs au fost formulate mai multe motive însă instanța de recurs le-a grupat și le-a dat un răspuns comun.

Ultimele două motive nu sunt îndeplinite, instanța de recurs răspunzând tuturor criticilor din recurs, fiind suficientă lecturarea criticilor aduse sentinței și considerentele deciziei din recurs. În realitate, prin prezenta contestație, deși nu s-a arătat care este motivul de recurs neanalizat, se încearcă o reanalizare a motivelor din calea de reformare, ceea ce nu este posibil, nefiind cunoscută instituția „recursului la recurs”, cum s-a reținut mai sus.

Față de considerentele expuse, curtea reține că nu sunt îndeplinite cerințele art. 318 Cod de procedură civilă și în consecință contestația va fi respinsă ca neîntemeiată.

P. ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea B. I. S. împotriva Deciziei civile nr. 349/R/2015, a Curții de Apel B..

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de azi, 16.02.2016.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

G. Ș. C. V. M. L.

GREFIER,

C. N.

Red.M.L./17.02.2016

Tehnored.E.R.G./17.02.2016 – 2 ex.

Jud. rec.C.V., M.L., G.Ș.

← Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea...		Procedura insolvenţei – societăţi pe acţiuni. Decizia nr.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță