Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea 85/2006. Decizia nr. 475/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 475/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 14-09-2015 în dosarul nr. 29704/3/2012/a1

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VI-A CIVILĂ

DOSAR NR._

(Număr în format vechi 1692/2015)

DECIZIA CIVILĂ NR.475/R/2015

Ședința publică de la 14 septembrie 2015

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: F. L. ȘALAR

JUDECĂTOR: M. C. S.

JUDECĂTOR: I. N. P.

GREFIER: V. G.

Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenta-creditoare DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI, în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI SECTOR 3 A FINANȚELOR PUBLICE, împotriva Sentinței civile nr.3960 din 04.05.2015 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât C. M..

La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Curtea constată că recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă raportat la dispozițiile art.242 alin.2 Cod procedură civilă, astfel că reține recursul spre soluționare.

CURTEA,

Asupra recursului de față, deliberând reține următoarele:

Prin cererea, înregistrată sub nr._ 12 pe rolul Tribunalului București creditorii Porsche Leasing Romania IFN SA și Porsche Broker se Asigurări SRL au solicitat deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei ., pentru o creanță certă, lichidă și exigibilă în sumă de 53.598 ,15 lei.

Prin sentința civilă nr._/12.11.2012 Tribunalul București a admis cererile creditoarelor; a dispus în temeiul art. 33 alin. 6 din lege deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei, în temeiul art. 47 din lege a ridicat dreptul de administrare al debitoarei,a numit administrator judiciar.

Prin sentința civilă nr._/08.12.2014 Tribunalul București a aprobat raportul final al lichidatorului judiciar, în temeiul art. 132 alin. 2 din lege a dispus închiderea procedurii, a dispus radierea debitorului.

Prin cererea, înregistrată la 15.01.2015 reclamanta creditoare DGRFP a solicitat atragerea răspunderii patrimoniale a pârâtului C. M., în calitate de administrator în temeiul art. 138 alin. 1 lit. c și d din lege, obligarea acestuia la suportarea pasivului societății în cuantum de 77.837 lei.

S-a susținut că debitoarea nu a depus la dosarul cauzei actele prevăzute de art. 28 din lege, încălcând dispozițiile imperative ale art. 35, nedepunerea documentelor financiar - contabile punând lichidatorul judiciar în imposibilitatea de a verifica modalitatea de înregistrare a evidențelor contabile, legalitatea acestora, înstrăinarea bunurilor, cauzele concrete care au dus la încetarea plăților.

Relativ la aplicarea art. 138 alin. 1 lit. c din lege s-a susținut raportat la art. 27 din lege că administratorilor unei societăți comerciale le incumbă obligația de a solicita ei înșiși deschiderea procedurii nu numai în situația apariției stării încetării de plăți, ci și atunci când aceasta este iminentă.

Prin sentința civilă nr. 3960/04.05.2015 Tribunalul București a respins ca neîntemeiată cererea.

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că cererea creditoarei nu a indicat în concret faptele săvârșite de către administratorul statutar, de natură a atrage aplicarea dispozițiilor legale invocate.

S-a consemnat că reclamanta creditoare a făcut doar afirmații generice fără a circumstanția cu privire la interesul personal, dezinteresul arătat față de respectarea condițiilor și normelor legale, nu a indicat în concret elementele care să conducă la concluzia îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 138 lit. c din lege.

S-a apreciat că în cauză nu s-a probat îndeplinirea cerințelor prevăzute de art. 138 alin. 1 lit. c și d din lege.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta creditoare DGRFP în reprezentarea Administrației sectorului 3 a Finanțelor Publice pentru motive de nelegalitate circumscrise dispozițiilor art. 304 pct. 9 c.pr.civ.

S-a susținut că instanța de fond a respins cu interpretarea și aplicarea greșită a legii cererea de atragere a răspunderii patrimoniale.

În esență au fost reluate integral susținerile formulate în cererea introductivă.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea apreciază recursul ca nefondat:

Din raportul de activitate nr. 1 întocmit de către lichidatorul judiciar a rezultat că, ultima raportare contabilă înregistrată de către debitoare aferentă anului 2008 situația indicilor financiari reliefa existența bunurilor imobile în valoare de 662.413 lei; a bunurilor mobile în valoare de 836.938 lei, cu creanțe de încasat de 1.185.530 lei și datorii de 2.635.432 lei, în lipsa datelor aferente anilor 2009, 2010, 2011 și 2012 administratorul judiciar nefiind în măsură să aprecieze modul în care s-a modificat structura activului societății.

Referitor la pasivul societății s-a constatat o creștere a datoriilor societății cu un procent de 12 % între anii 2007 și 2008, cu o valoare pozitivă a capitalurilor, de asemenea cifra de afaceri a înregistrat în anul 2007 față de anul 2006 o creștere de 180,7 % de la 107.473 lei la 301.689 lei.

Debitoarea nu s-a încadrat în limitele apreciate ca satisfăcătoare, cu o acoperire deficitară a datoriilor, nivelul insuficient al lichidităților a avut consecințe nefavorabile atât asupra societății cât și pentru creditori.

Cu toate acestea lipsa capacității de plată, în condițiile în care se dovedește temporară nu afectează solvabilitatea societății.

În măsura în care raportându-se la rezultatele obținute în ani anteriori administratorul societății a apreciat ca posibilă redresarea iar din probatoriul administrat nu a rezultat că dispunând continuarea activității a obținut avantaje personale, continuarea activității nu poate constitui o cauză a insolvenței.

Prin art. 138 alin. 1 lit. c din lege, nu se sancționează decizia continuării unei activități în condițiile în care insolvența este iminentă, ci reaua credință a persoanelor aflate la conducerea societății, continuarea unei activități comerciale ineficiente, exclusiv în interes personal cu consecința prejudicierii creditorilor societății.

Așa cum corect s-a reținut în primă instanță, reclamanta nu a probat întrunirea elementelor constitutive ale faptei în condițiile legii.

Referitor la incidența dispozițiilor art. 138 alin. 1 lit. d constată că din probatoriul administrat a rezultat doar neîndeplinirea obligației de înregistrare la organele fiscale a evidențelor contabile, în cei trei ani anterior deschiderii procedurii insolvenței precum și nedepunerea actelor prevăzute de art. 28 din lege.

Creditoarea reclamantă nu a administrat probe în dovedirea legăturii de cauzalitate dintre activitatea culpabilă a administratorului, care nu a procedat la întocmirea unei contabilități în conformitate cu legea și starea de insolvență a societății.

Nerespectarea obligației de înregistrare a declarațiilor fiscale la organele fiscale este sancționată conform dispozițiilor speciale prevăzute de codul de procedură fiscală, iar neîndeplinirea obligației de depunere a documentelor contabile conform art. 28 din lege este sancționată conform art. 147 din lege.

În consecință, nu s-a dovedit că administratorul prin fapta sa culpabilă a cauzat starea de insolvență, aspect de altfel relevat de către lichidatorul judiciar în rapoartele de activitate întocmite.

Apreciind legală și temeinică sentința atacată, nefiind întrunite cerințele art. 304 pct. 9 c.pr.civ., în temeiul art. 312 c.pr.civ. va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul formulat de recurenta-creditoare DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI, în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI SECTOR 3 A FINANȚELOR PUBLICE, împotriva Sentinței civile nr.3960/04.05.2015 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât C. M., ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 septembrie 2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

F.L. ȘALAR M.C. S. I.N. P.

GREFIER,

V. G.

Red.Jud.S.M.C./22.09.2015

Nr.ex.:2

Fond: Tribunalul București

Președinte: P. N.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea 85/2006. Decizia nr. 475/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI