Procedura insolvenţei – SRL. Decizia nr. 67/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 67/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 27-01-2015 în dosarul nr. 3729/3/2012**
ROMÂNIA
Dosar nr._
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A CIVILĂ
Decizia civilă nr. 67
Ședința publică de la 27 Ianuarie 2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTEMIOARA B.
JUDECĂTORGEORGE B. F.
JUDECĂTORMIHAELA I. B.-P.
GREFIERFLORENTINA D.
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenții C. C. și D. D., împotriva sentinței civile nr. 7083 din 01.10.2014, pronunțate de Tribunalul București – Secția a VII-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata S.C. D. & M. S.R.L.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că recurenții nu au depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru și timbrul judiciar
Curtea față de lipsa părților la prima strigare a cauzei, dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.
La a doua strigare a cauzei a răspuns intimata S.C. D. & M. S.R.L. prin avocat, lipsă fiind recurenții.
Curtea acordă cuvântul pe aspectul netimbrării recursului.
Intimata, prin avocat, solicită anularea recursului ca netimbrat, cu cheltuieli de judecată, conform dovezilor pe care le depune la dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare pe aspectul netimbrării recursului.
CURTEA
Prin sentința civila nr. 7083 din 01.10.2014, pronunțata de Tribunalul București – Secția a VII-a Civilă s-a respins ca neîntemeiată cererea de deschidere a procedurii insolvenței formulată de creditorii D. D. si C. C. împotriva debitoarei ..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a constatat următoarele:
În speță, intre părți a fost încheiat contractul de închiriere nr._/ 27.01.2010, obligațiile de plată rezultate din contract nefiind achitate de către debitoare, fiind emise în acest sens două bilete la ordin pentru care s-a încercat executarea, însă s-a constat lipsa de fonduri a debitorului.
Reține instanța, că așa cum rezultă din actele dosarului și apărările făcute de părți atât în fața judecătorului sindic cât și în fața instanței de recurs, este dovedita existența unui litigiu cu privire la debitul invocat de către creditor.
Astfel, prin notele de ședință depuse în dosarul nr._, debitorul a invederat, chiar de la începutul procesului, că nu recunoaște în totalitate cele două bilete la ordin, având în vedere, că în contul debitului creditorii au reținut bunurile societății, existente în spațiul închiriat, respectiv sistem de alarmă, imprimantă multifuncțional, și stoc de marfă.
De asemenea s-a arătat, că a fost achitată atât garanția convenită în cuantum de 1.900 euro cât și chiria aferentă spațiului închiriat, achitarea făcându-se prin plata unor tranșe lunare, astfel încât la data rezilierii contractului respectiv 07.11.2010 a rămas un debit aferent chiriei pe ultima lună, sumă pentru care a fost eliberat un bilet la ordin.
Cel de-al doilea bilet la ordin existent în cauză a fost eliberat sub amenințări proferate de creditori privind reținerea fondului de comerț.
A mai arătat debitorul, că pentru reținerea de către creditori a bunurilor în contul chiriei restante, s-a depus o plângere la Secția VIII- Poliție, cercetările fiind în curs.
Cu privire la penalitățile de întârziere solicitate de creditori debitorul a menționat, că acestea au fost calculate greșit, întrucât deși s-au făcut plăți lunare ale debitului principal, creditorii au stins datoriile cele mai noi, lăsând, să curgă penalități la datoriile vechi.
În cuprinsul notelor scrise depuse de debitor în dosarul nr._ s-a arătat, și faptul, că a existat pe rolul instanțelor de drept comun dosarul nr._ în care Judecătoria Sector 2 București a respins ca inadmisibilă la data de 28.07.2011 cererea creditorilor privind emiterea ordonanței de plată.
Reține instanța, în condițiile expuse, că litigiul dintre părți nu poate fi soluționat în cadrul procedurii insolvenței, această procedură având în vedere, doar creanțele certe, lichide, și exigibile pentru care plata nu s-a făcut ca urmare a stării de insolvență a debitoarei.
Pentru administrarea unui probatoriu complet, de natură a clarifica existența sau nu a unei creanțe a debitorului către creditori și eventual a cuantumului creanței, este necesară formularea unei acțiuni pe calea dreptului comun, în același sens opinând de altfel și Judecătoria Sector 2 București care a respins cererea de ordonanță președințială formulată de creditor reținând, că acesta este inadmisibilă, creanța nefiind certă, lichidă, și exigibilă, părțile trebuind să se adreseze instanței de drept comun.
Numai dupa obținerea unei hotărâri judecătorești irevocabile și stabilirea astfel a caracterului cert al creanței, creditorii pot solicita, deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei in cazul neplatii creantei.
Împotriva acestei sentinte, au declarat recurs D. D. si C. C. solicitand admiterea recursului, modificarea in tot a hotărârii atacate, cu consecința admiterii cererii formulate de către creditorii D. D. si C. C. si deschiderea procedurii insolventei prevăzute de Legea nr. 85/2006 impotriva debitoarei.
Recurentii au formulat urmatoarele motive de recurs intemeiate pe dispozitiile art. 304 pct.9 Cod proc civ:
1) In mod eronat, instanța retine ca "din actele dosarului si apărările făcute de parti atat in fata judecătorului sindic cat si in fata instanței de recurs, este dovedita existenta unui litigiu cu privire la debitul invocat de către creditor".
Cele doua bilete la ordin emise de debitoare la data de 09.11.2010 (biletul la ordin nr. BTRL3BT7416637, pentru suma de 7.090,00 lei, in favoarea creditorului C. C., cu scadenta la data de 15.12.2010 si biletul la ordin nr. BTRL3BT7416638, pentru suma de 7.090,00 lei, in favoarea creditoarei D. D., cu scadenta la data de 15.01.2011) au fost investite si pe baza lor s-a demarat procedura de executare silita impotriva debitoarei, dar pana la acest moment nu s-a reușit recuperarea niciunei sume.
Astfel ca, la acest moment nu exista intre parti niciun alt litigiu cu privire la cuantumul sau caracterul creanței datorate de către S.C. D. & M. S.R.L. recurentilor.
2)In al doilea rand, tot in mod eronat, instanța retine ca "...in contul debitului creditorii au reținut bunurile societății, existente in spațiul închiriat, respectiv sistem de alarma, imprimanta multifuncțional si stoc de marfa" si ca "... s-a arătat ca a fost achitata atat garanția convenita in cuantum de 1.900 euro si chiria aferenta spațiului inchiriat, achitarea facandu-se prin plata unor transe lunare, astfel incat la data rezuilierii contractului, respectiv 07.11.2010, a rămas un debit aferent chiriei pe ultima luna, suma pentru care a fost eliberat un bilet la ordin".
Toate aceste susțineri ale debitoarei nu au fost dovedite sub niciun aspect, S.C. D. & M. S.R.L. nefacand nicio dovada cu privire la reținerea unor bunuri aparținând acestei societăți sau cu privire la achitarea garanției de 1.900 euro.
Cu privire la garanția de 1.900 euro, aceasta nu a fost achitata si, cu toate ca se susține aceasta, debitoarea nu a făcut nicio dovada in acest sens.
3)In al treilea rand, prin prisma celor expuse mai sus, sunt indeplinite pe deplin prevederile art. 31 raportat la art. 3 pct. 1. lit. a, pct. 6 si pct 12 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, motiv pentru care cererea introductiva de instanța trebuia sa fie admisa.
Astfel, judecătorul sindic retine eronat ca "litigiul dintre parti nu poate fi soluționat in cadrul insolventei, aceasta procedura având in vedere doar creanțele certe, lichide si exigibile pentru care plata nu s-a făcut ca urmare a stării de insolventa a debitoarei", având in vedere ca recurentii fac dovada stării de insolventa a S.C. D. & M. S.R.L.
Mai mult decât atat, apărările debitoarei, cum ca nu este in încetare de plați nu prezintă absolut nicio relevanta fata de dispozițiile art. 3 pct. 1. lit. a din Legea nr. 85/2006.
Astfel, in baza acestor dispoziții, "insolventa este prezumata ca fiind vădita atunci cand debitorul, dupa 90 de zile de la scadenta, nu a plătit datoria sa fata de unul sau mai mulți creditori".
Or, in cauza de fata, exista aceasta situație, debitoarea S.C. D. & M. S.R.L. neplătind datoriile pe care le are fata de recurenti din luna aprilie 2010, deci de aproape 60 de luni de la scadenta acestora.
Pentru aceste motive, se sustine ca neplata datoriei de 548.109.08 lei, cu toate ca au trecut aproape 60 de luni de la scadenta, reprezintă tocmai starea de insolventa a debitoarei S.C. D. & M. S.R.L.
De asemenea, pentru ca insolventa vădita sa fie prezumata, este suficient a se face dovada neplății datoriei către unul/mai mulți creditori, iar nu a se produce contra-proba unor eventuale plați efectuate de debitoare către terți.
La termenul stabilit, recurentii nu s-au prezentat în fata instantei si nu au facut dovada platii taxei de timbru si a timbrului judiciar datorat.
Potrivit art.20 din Legea nr.146/1997 taxele judiciare de timbru se platesc anticipat. Daca taxa judiciara de timbru nu a fost platita în momentul înregistrarii cererii instanta va pune în vedere solicitantului sa achite suma datorata pâna la primul termen de judecata. Neîndeplinirea obligatiei de plata pâna la termenul stabilit se sanctioneaza cu anularea actiunii sau a cererii.
Potrivit art.9 alin.2 din OG nr.32/18.08.1995 aprobata prin Legea nr.123/9.07.1997 rezulta ca, în cazul nerespectarii dispozitiilor cu privire la plata timbrului judiciar, se va proceda conform prevederilor legale în vigoare referitoare la taxa de timbru.
Curtea, avand în vedere faptul ca, desi recurentii au fost citati cu mentiunea de a achita taxa judiciara de timbru si timbrul judiciar datorate, acestia nu s-au conformat, va anula recursul ca netimbrat conform art. 312 Cod proc civ.1865.
Vazand disp art. 274 Cod proc civ 1865.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează, ca netimbrat recursul formulat de recurenții C. C. și D. D., împotriva sentinței civile nr. 7083 din 01.10.2014, pronunțate de Tribunalul București – Secția a VII-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata S.C. D. & M. S.R.L.
Obligă recurenții către intimată la plata sumei de 1653,33 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27.01.2015.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Jud. Dr. M. B. G. B. F. M. I. B.-P.
GREFIER,
F. D.
red. MIBP, 27.02.2015
| ← Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea... | Procedura insolvenţei – SRL. Decizia nr. 546/2015. Curtea de... → |
|---|
