Pretenţii. Sentința nr. 1114/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1114/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 18-02-2014 în dosarul nr. 5243/100/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ
DECIZIE Nr. 60/2014
Ședința publică de la 18 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. M.
Judecător N. Ț.
Grefier F. S.
Pe rol, judecarea apelului declarat de reclamanta . SRL împotriva sentinței nr.1114 din 29 octombrie 2013, pronunțate de Tribunalul D. – Secția a II-a Civilă în dosarul nr._ în contradictoriu cu pârâta C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CNADNR SA, PRIN DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI C., având ca obiect pretenții .
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat F. I., cu delegație de substituire pentru avocat H. C., pentru apelanta reclamantă . SRL și consilier juridic P. A. pentru intimata pârâtă C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CNADNR SA - DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI C..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că administrator judiciar EURO INSOLV SPRL a depus prin serviciul arhivă note scrise, prin care arată că își însușește apelul formulat de reclamanta . SRL, după care,
Curtea apreciază că nu se mai impune ca apelanta să timbreze cererea de apel, având în vedere că administratorul judiciar EURO INSOLV SPRL și-a însușit apelul formulat de reclamanta . SRL.
Avocat F. I. solicită încuviințarea probei testimoniale, respectiv reaudierea martorilor enumerați în cererea de apel dar și încuviințarea efectuării unei expertize tehnice – specialitatea construcții.
Reprezentantul intimatei pârâte, se opune încuviințării probelor solicitate, având în vedere că martorii propuși au fost audiați, declarațiile acestora fiind deja consemnate, iar în lipsă de acte nu sete posibilă efectuarea unei expertize.
Curtea respinge cererea de probatorii, apreciind că acestea nu sunt utile și concludente în soluționarea cauzei, putând să-și formeze convingerea pe baza probatoriului administrat.
Nemaifiind formulate alte cereri și invocate alte excepții, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.
Avocat F. I. solicită admiterea apelului în sensul desființării hotărârii apelate cu consecința trimiterii cererii spre rejudecare instanței de fond în raport de dispozițiile art.480 alin.3 Cod procedură civilă, iar în subsidiar, schimbarea în tot a hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii introductive așa cum a fost formulată. Învederează că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra cererilor formulate, analizând doar aspectele invocate de pârâtă. În acest sens, arată că nu se poate vorbi de obligația înscrisă în art.12 pct.1 din contract, respectiv – executantul nu reușește să-și îndeplinească obligațiile asumate, întrucât, lucrările efectuate de apelantă și declarate necorespunzătoare de pârâtă, au fost refăcute de reclamantă, pe propria cheltuială. Solicită cheltuieli de judecată.
Consilier juridic P. A. solicită respingerea apelului ca neîntemeiat în conformitate cu motivele arătate în întâmpinare. Învederează că rezilierea contractului dintre părți a intervenit ca urmare a nerespectării clauzelor contractuale, respectiv doar 3% din volumul lucrărilor fiind realizat.
CURTEA
Asupra apelului de față:
Prin sentința nr.1114 din 29 octombrie 2013, pronunțată de Tribunalul D. – Secția a II-a Civilă în dosarul nr._, s-a respins acțiunea în pretenții formulată de reclamanta . SRL, prin administrator judiciar EURO INSOLV SPRL.
Pentru a hotărî astfel, instanța în esență a reținut că la data de 12.09.2012, reclamanta . SRL, a chemat în judecată pe pârâta C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA – C.N.A.D.N.R. SA prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri C., pentru a fi obligată la plata sumei de 1.058.730 lei, din care: 519.557,52 lei reprezentând contravaloare lucrări suplimentare și 539.170,48 lei reprezentând diferență profit neâncasat ca urmare a rezilierii abuzive și nelegale a contractului de lucrări nr. 738/23.11.2009 ca urmare a desfințăriii adresei de reziliere nr._/04.08.2011 și rezilierea contractului de lucrări nr. 738/23.11.2009, din culpa achizitorului.
În motivare reclamanta a arătat că între părți a fost încheiat contractul de lucrări nr. 738/23.11.2009 ca urmare a licitației organizată conform O.U.G. nr. 34/2006, dar încă de la început problemele de finanțare, precum și condițiile meteo au făcut ca termenele contractuale să fie modificate de mai multe ori, inclusiv Proiectul, prin note de comandă suplimentare, ceea ce a determinat efectuarea unor lucrări suplimentare, ce nu au fost achitate.
Prin act unilateral, materializat în adresa nr._/04.08.2011, pârâta a reziliat contractul și reclamanta înlăturată de pe șantier fiind adus un alt executant, fără să fie respectate procedurile prevăzute de OUG nr. 34/2006, producându-i prejudiciu solicitat.
Prin întâmpinare, pârâta C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA – C.N.A.D.N.R. SA prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri C., a solicitat respingerea acțiunii susținând că a refuzat plata lucrărilor suplimentare întrucât nu există nici un document care să fie semnat de proiectantul lucrării și dirigintele de șantier care să ateste cantități și/sau valori considerate a fi necesare finalizării lucrărilor la obiectivul în cauză, cu atât mai mult cu cât aprobarea lucrărilor suplimentare se face doar în baza unui act adițional la contract precum și în baza dispozițiilor de șantier emise de proiectant vizate de verificatorul de proiect și semnate de dirigintele de șantier, acte inexistente.
Rezilierea contractului de lucrări a intervenit pe baza unor documente bine justificate din care rezultă lipsa de implicare din partea constructorului prin nerespectarea obligațiilor asumate în mod culpabil și repetat.
În legătură cu primul capăt de cerere instanța a reținut că deși reclamanta a pretins efectuarea unor lucrări suplimentare din probele administrate rezultă o altă situație de fapt:
Astfel, din declarația martorului C. D. (care a fost propus de ambele părți) având calitatea de proiectant al lucrării precum și a lui Ș. C. (martor propus chiar de reclamantă) – care la data derulării contractului avea calitatea de director adjunct Investiții la societatea pârâtă, coroborate cu înscrisurile depuse la dosar - se desprinde cu claritate ideea că, reclamanta nu a respectat termenele de execuție (deși acestea au fost prelungite de către părți) primind un avertisment în acest sens (pe care nu a înțeles să-l conteste), fazele determinate ale lucrării nefiind finalizate și semnate tocmai din cauză că pârâta, în efectuarea lucrării nu a respectat proiectul și, pe cale de consecință, persoanele implicate nu și-au dat acceptul.
Reclamanta nu numai ca nu a făcut dovada executării vreunor lucrări suplimentare dar cu înscrisurile depuse la filele 69-97 pârâta evidențiază că, la data rezilierii contractului obiectivele "Refacere protecție cale pe viaduct DN/ km 200+615" și "Refacere protecție cale pe viaduct DN/ km 237+051" au fost realizate de reclamantă doar în proporție de 9,66% respectiv 3,97%.
În legătură cu prejudiciul pretins de reclamantă, cauzat ca urmare a rezilierii contractului, prin probele administrare s-a dovedit că a existat cupla exclusivă a reclamantei în neexecutarea obligațiilor contractuale.
Împotriva acestei sentințe, a formulat apel reclamanta . SRL, criticând-o ca netemeinică și nelegală.
A învederat că între părți a fost încheiat contractul de lucrări nr. 738/23.11.2009 ca urmare a licitației organizată conform O.U.G. nr. 34/2006. Lucrarea a întâmpinat atât probleme de finanțare cât și condiții nefavorabile meteo, care au făcut ca termenele contractuale să fie modificate de mai multe ori.
Inclusiv proiectul, datorită circumstanțelor, a fost de mai multe ori modificat, prin note de comandă suplimentare, iar sumele pretinse de reclamantă sunt rezultatul tocmai a acestor lucrări suplimentare care au avut ca sorginte soluții tehnice stabilite de către proiectant, achizitor și dirigintele de șantier.
Mai mult, chiar dacă lucrările, conform contractului au fost achitate la nivelul facturilor fiscale emise, în ceea ce privesc lucrările suplimentare, ca urmare a notelor de comandă suplimentare executate de către reclamantă, nu au fost achitate, rămânând un sold.
Toate cheltuielile suplimentare, conform art.15 pct.1 din contract, se adaugă la prețul contractului și cad în sarcina achizitorului.
În ceea ce privește rezilierea contractului, prin adresa nr.572/04.08.2011 reclamanta a considerat ca nelegală această măsură, întrucât în conformitate cu art.28 pct.2 din contract, orice comunicare între părți referitoare la îndeplinirea prezentului contract, trebuie să fie transmisă în scris și numai la sediul părții, astfel cum este prezentat la art.1, mai puțin în cazurile derogatorii și în condiții expres prevăzute de părți.
Or adresa nr._ din 4.08.2011 comunicată reprezentantului reclamantei din zonă, ilizibilă pe alocuri nu îndeplinește condițiile prevăzute în contract.
În condițiile în care toate lucrările au fost executate de reclamantă, iar cele declarate necorespunzătoare, refăcute pe propria cheltuială și reclamanta nefiind de acord cu rezilierea așa cum a notificat în cursul aceleiași zile și totodată nefiind în prezența unui pact comisoriu de gradul IV, nu putea interveni rezilierea decât pe cale judiciară.
Mai mult rezilierea s-a solicitat la data de 04.08.2011, în condițiile în care în zilele de 5.08.2011 și 6.08.2011 în colaborare cu . România urma să se execute lucrări de asfaltare la un tronson semnificativ, astfel că nu se poate vorbi de clauza înscrisă în art.12 pct.1 din contract, respectiv – executantul nu reușește să-și îndeplinească obligațiile asumate.
Pârâta prin înlăturarea apelantei reclamante a adus o altă societate care să execute lucrarea fără îndeplinirea procedurii prevăzute de OUG nr.34/2006.
În dovedirea acțiunii a propus probe cu înscrisuri, interogatoriu pârâtei, probe testimoniale, expertize tehnice în construcții și contabilă.
În subsidiar a cerut anularea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât instanța nu s-a pronunțat asupra cererilor apelantei în raport cu probele propuse analizând doar susținerile pârâtei.
Apelanta fiind în procedura insolvenței, prevăzută de Legea 85/2006, apelul a fost însușit de administratorul judiciar Euro Insolv SPRL(fila 13 dosar apel), fără a se mai face alte precizări.
Prin întâmpinare, pârâta C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CNADNR SA, PRIN DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI C. a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
A susținut că primul capăt de cerere a fost corect respins întrucât nu există dovezi în legătură cu executarea lucrărilor suplimentare documente semnate de proiectantul lucrării și dirigintele de șantier care ateste cantități și/ sau valori considerate a fi necesare finalizării lucrărilor la obiectivul în cauză. Potrivit art.23 lit.g din Legii 10/1995 apelanta era obligată să respecte proiectul și detaliile de execuție pentru realizarea nivelului de calitate corespunzător.
Aprobarea lucrărilor suplimentare se face doar în baza unui act adițional la contract precum și în baza dispozițiilor de șantier emise de proiectant, vizate de verificatorul de proiect și semnate de dirigintele de șantier, lucru care însă nu s-a întâmplat. Dispozițiile de șantier sunt însoțite de listele de cantități și de un memoriu tehnic prezentat de proiectant și care trebuiesc ulterior a fi aprobate de către beneficiar.
Ori, cum în cauză nu a existat o astfel de aprobare, executarea acestor lucrări nu este justificată și prin urmare, nu pot fi reținute la plată aceste lucrări suplimentare.
În legătură cu rezilierea contractului a susținut că a avut la bază minuta nr._/12.07.2011și procesul verbal din 19.07.2011, dispoziția de șantier nr.5239/1.08.2011 (care a constatat folosirea unui material neânsușit de proiectant și beneficiar) dispoziția de șantier nr.5269 din 2.08.2011(care constată nerespectarea dispoziției de șantier din 31.077.2011 și a programului de control al execuției în faze determinate), din care rezultă nerespectarea obligațiilor asumate prin contract de către apelantă.
Curtea va respinge apelul ca nefondat pentru următoarele considerente:
Între părți a fost încheiat contractul de lucrări nr. 738/23.11.2009 ca urmare a licitației organizată conform O.U.G. nr. 34/2006.
Apelanta a pretins executarea unor lucrări suplimentare, în discuție fiind printre altele, așa cum rezultă din răspunsul la interogatoriul acesteia ,executarea unui aliniament de 1150 m.l., însă nu a depus nici un act din care să rezulte că a avut aprobările legale pentru executarea acestuia, dispoziție de șantier, confirmarea dirigintelui de șantier, listele de cantități materiale, memoriu tehnic prezentat de proiectant și aprobat de către beneficiar etc.
Așa cum a susținut intimata la interogatoriu coroborat cu înscrisurile depuse și declarațiile martorilor audiați în cauză, rezultă că apelanta nu a respectat procesul tehnologic întrucât conform graficului de execuție demontarea parapetului degradat și montarea altuia nou nu erau lucrări prioritare, prioritare fiind lucrările aferente carosabilului, lucrările executate au fost necorespunzătoare (procesul verbal de control nr.3059/04/006 din 4.08.2011) și pentru aceasta apelanta a și fost sancționată în baza prevederilor Legii nr.10/1995,art.33 alin.II lit.d și art.33 alin IV, lit.b (prin procesului verbal de contravenție nr._/5.08.2011).
Din facturile depuse la dosar ce au fost achitate se reține că apelanta a realizat lucrările într-un procent minim (apelanta la interogatoriu a recunoscut că ar reprezenta 25-30% din ceea ce s-a contractat iarintimata ca fiind de 3,9-9%).
Cum apelanta nu a depus înscrisuri din care să rezulte executarea unor lucrări suplimentare, și mai mult din declarația martorului C. D. ce are calitate de proiectant rezultă că materialele folosite de apelantă erau necorespuzătoare motiv pentru care s-a dispus sistarea lucrărilor, și a martorului Ș. C., director adjunct de investiții, din care rezultă că apelanta nu avea mijloacele necesare executării în termen a lucrării (pentru întârzieri în executarea lucrărilor a și fost penalizată ), în cauză nu era necesară efectuarea unei expertize tehnice și contabile, astfel că ,susținerea starea de fapt a fost stabilită pe baza unui probatoriu incomplet, fiind analizate numai apărările intimatei este nefondată
În legătură cu obligare pârâtei la despăgubiri urmare a rezilierii contractului se reține că:
În art.12.3 din contract părțile au prevăzut că „nerespectarea obligațiilor asumate prin prezentul contract de către una din părți, în mod culpabil și repetat, dă dreptul părții lezate de a considera contractul de drept reziliat și de a pretinde daune-interese”.
În art.25.1. (1) s-a prevăzut „că oricare dintre părțile contractante are dreptul de a proceda unilateral la desființarea pentru viitor a contractului, cu respectarea condițiilor prevăzute de la art.12 și 24 din contract.
Față de textele precitate din contract, care este legea părților, s-a prevăzut posibilitatea rezilierii unilaterale a contractului urmare a nerespectării culpabile a obligațiilor din contract astfel că, susținerea apelantei că rezilierea s-a făcut abuziv fără existența unui pact comisoriu de gradul IV este nefondată. Rezilierea contractului așa cum rezultă din probatoriu administrat și redat deja s-a datorat faptelor culpabile repetate ale apelantei, executarea cu întârziere a lucrărilor ( contractul s-a reziliat la 4.08.2011 iar termenul limită de terminarea lucrărilor era 1.09.2011 și dacă ar fi reale susținerile ei că le-ar fi executat în proporție de 25-30% (întrucât intimata a susținut un procent de 3,9, -9,5%) nu avea cum să-și mai îndeplinească obligația până la termenul stipulat. Pe de altă parte lucrările executate au fost necorespunzătoare prin folosirea unor materiale neagreate de proiectant și beneficiar, ceea ce a determinat și sancționarea apelantei de către Inspectoratul de stat în construcții, apelanta nici nu avea mijloacele tehnice pentru executarea lucrărilor contractate, fapt constat de martorul Ș. C..
Cum rezilierea contractului nu a fost urmare a abuzului intimatei pârâte ci a faptelor culpabile ale apelantei, în mod corect instanța de fond a respins și capătul de cerere privind acordarea de despăgubiri.
Sentința pronunțată fiind legală și temeinică, în baza dispozițiilor art.480 cod procedură civilă, se va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta . SRL cu sediul în Baia mare, ./3, jud. Maramureș, prin administrator judiciar EURO INSOLV SPRL, împotriva sentinței nr.1114 din 29 octombrie 2013, pronunțată de Tribunalul D. – Secția a II-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâta C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CNADNR SA, PRIN DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI C. cu sediul în C., ..17, jud. D..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Februarie 2014.
Președinte, E. M. | Judecător, N. Ț. | |
Grefier, F. S. |
red.jud. E.M./27.02.2014
tehnored. F.S/5ex
F.S. 19 Februarie 2014
| ← Obligatia de a face. Sentința nr. 1184/2014. Curtea de Apel... | Pretenţii. Sentința nr. 1740/2014. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
