Acțiune în anulare. Decizia 11/2008. Curtea de Apel Brasov
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția Comercială
DECIZIA NR.11/ DOSAR Nr-
Ședința publică din 17 ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Comșa președinte de secție
- - - - judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Laura Fețeanu
- - - - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta "" împotriva sentinței civile nr.997 din 28 septembrie 2007, pronunțate de JUDECĂTOR 3: Doina Grigoraș l-sindic în dosarul nr- al Tribunalului Covasna.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, s-a constatat lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 10 ianuarie 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta.
Instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 17 ianuarie 2008.
Asupra recursului de față:
Prin sentința nr. 997/28.09.2007 pronunțată de judecătorul-sindic în dosarul nr-, a fost admisă în parte acțiunea formulată de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice C în contradictoriu cu pârâtele, ambele prin lichidatorul judiciar și și în consecință a dispus anularea procesului verbal de compensare din 30.10.2003 și a constatat calitatea de debitoare a. A respins capătul de cerere vizând stabilirea răspunderii în dezdăunare a
La pronunțarea acestei hotărâri prima instanță a reținut următoarele:
În considerarea stării de insolvență a, constatată de judecătorul sindic prin sentința civilă nr. 1121 din 30.10.2003, s-a dispus deschiderea procedurii reorganizării judiciare și a falimentului, conform dispozițiilor Legii nr.64/1995, republicată ( 14-17, prezentul dosar), practician judiciar a fost desemnat M C, reorganizată ulterior în
Tabelul definitiv al creditorilor (38-40, dos. sind. nr.3463/2002, vol.II), atestă faptul că la masa credală a debitoarei au fost acceptate creanțe, însumate la 13.083.814.444 lei (ROL), din care reclamanta deține 11.787.262.044 lei (ROL).
La data deschiderii procedurii insolvenței, 30.10.2003, s-a semnat procesul verbal de compensare a datoriilor reciproce (6, prezentul dosar), fără număr de înregistrare, între societatea falită și pârâtele și în valoare de 3.897.297.890 lei (ROL).
Această operațiune comercială este lovită de nulitate absolută, deci documentul întocmit cu această ocazie, procesul verbal constatator al compensării este susceptibil de anulare, în condițiile prevăzute de art.49 din Legea nr.64/1995, republicată, respectiv art. 46 din Legea nr.85/2006, în vigoare de la data de 20 iulie 2006, care a abrogat Legea nr.64/1995, întrucât s-a efectuat după deschiderea procedurii insolvenței debitoarei (30.10.2003), fără autorizarea judecătorului sindic.
Relevante în speță sunt și statuările art.54 din Legea nr.64/1995, republicată, respectiv declanșarea procedurii insolvenței debitorului nu afectează dreptul unui creditor de a invoca în fața instanței compensarea creanței sale cu ce a debitorului asupra sa, în situația în care demonstrează îndeplinirea cerințelor legale pentru a interveni compensarea legală la data deschiderii procedurii, deci compensarea convențională între un debitor aflat în stare de insolvență și un creditor, este exclusă. Așadar și sub acest aspect operațiunea aflată în discuție se situează în afara perimetrului legal.
Compensația legală, ca modalitate de stingere a datoriilor, în accepțiunea art. 1144 Cod civil, operează numai în ipoteza realizării condițiilor cumulative, respectiv reciprocitatea obligațiilor, creanțele să aibă ca obiect o sumă de bani (art. 1145 Cod civil), creanțele reciproce să fie certe și lichide și exigibile în sensul art. 379.pr.civ. (existența lor să nu comporte discuții din punct de vedere juridic, să fie determinate cu exactitate și să fie ajunse la scadență).
În speță, se constată că datoriile compensate la data pronunțării sentinței de deschidere a procedurii nu îndeplineau cerințele legale pentru a opera compensația legală. În primul rând, din documentele de evidență ale debitoarei, nu reiese că pârâta ar fi avut calitate de creditoare. Dimpotrivă această societate a dobândit prin cumpărare o parte însemnată din activul imobilizat a debitoarei, inclusiv sediul, însumat valoric la 3.276.813.114,97 lei (ROL), potrivit contractelor de vânzare cumpărare, autentificate sub nr. 3140/2002, nr.3317/2002, a facturilor consemnate în procesul verbal de conciliere directă din 12.10.2006 (9-10, prezentul dosar, 86, dos. sind. vol. suplim.) Aceste împrejurări denotă intenția vădită a firmelor implicate de a mări în mod fictiv pasivul insolvenței în scopul fraudării creditorilor.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta Windors, solicitând, în principal, casarea sentinței și trimiterea spre rejudecare la instanța de fond, în temeiul art. 312 alin. 5 Cod de procedură civilă, având în vedere că instanța nu a administrat probele necesare soluționării cauzei.
În subsidiar, se solicită modificarea sentinței, în sensul respingerii acțiunii, cu motivarea că au fost încălcate dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă.
În susținerea acestui motiv se arată că în mod eronat instanța a reținut că părțile au acționat cu intenția de mări în mod fictiv pasivul debitoarei, în scopul fraudării creditorilor, întrucât nu s-au făcut dovezi în acest sens.
Referitor la aplicarea dispozițiilor art. 49 din Legea nr. 64/1995, respectiv art. 46 din Legea nr. 85/1996, se susține că procesul verbal de compensare a cărui nulitate s-a dispus prin sentință nu poate fi nul pentru încălcarea acestui text de lege întrucât s-a efectuat după deschiderea procedurii.
Intimata reclamantă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca neîntemeiat.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs, în raport de probele administrate și de dispozițiile legale în materie curtea reține următoarele:
Judecătorul - sindic a reținut incidența în cauză a dispozițiilor art. 49 din Legea nr. 64/1995 republicată, respectiv art. 46 din Legea nr. 85/2006, care sancționează cu nulitatea toate actele, operațiunile și plățile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii, cu excepția celor prevăzute la art. 49 sau cele autorizate de judecătorul - sindic.
Dar, procesul verbal de compensare fiind încheiat chiar în ziua în care s-a pronunțat sentința de deschidere a procedurii insolvenței, nu se poate considera că a fost încheiat după deschiderea procedurii, ci concomitent cu aceasta, situație care nu este sancționată de lege.
Ca urmare, această tranzacție nu poate fi anulată în baza art. 46 din Legea nr. 85/2006 (art. 49 din Legea nr. 64/2006, republicată).
Nici dispozițiile art. 54 din Legea nr. 64/1995 republicată nu au incidență în speță, întrucât se referă la posibilitatea creditorilor de a invoca în fața instanței compensarea creanțelor datoriile lor față de debitoare după deschiderea procedurii. Procesul verbal de compensare atacat, așa cum s-a arătat mai sus, nu s-a încheiat după deschiderea procedurii.
Referitor la motivele de nulitate privind nulitatea compensării pentru lipsa cauzei se reține că reclamanta nu a făcut dovada că cele menționate în procesul verbal de compensare referitoare la reciprocitatea obligațiilor, la certitudinea, lichiditatea și exigibilitatea acestora nu ar fi reale. Cum sarcina probei revine, conform art. 1169 Cod civil, reclamantului, aceasta avea obligația de a solicita lichidatorului judiciar al societăților pârâte depunerea actelor contabile sau efectuarea unei expertize de specialitate, care să stabilească dacă datoria către Windors este reală.
Dimpotrivă, în nota de ședință depusă de lichidatorul judiciar la instanța de fond, se arată că datoriile și creanțele dintre Windors și precum și și Windors sunt certe, lichide și exigibile, având ca obiect plata unor sume de bani.
Efectuarea compensării între trei părți nu poate constitui un motiv de nulitate.
În raport de aceste considerente, în baza art. 312 alin 2, raportat la art. 304 pct. 9 și 3041Cod pr. civilă, urmează a se admite recursul și a se modifica hotărârea atacată, în sensul respingerii acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta împotriva sentinței civile nr.997/28.09.2007 pronunțate de judecătorul-sindic în dosarul nr- al Tribunalului Covasna, pe care o modifică în tot, în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamanta creditoare Direcția Generală a Finanțelor Publice C în contradictoriu cu pârâtele:, ambele prin lichidator judiciar și
Obligă pe intimata Direcția Generală a Finanțelor Publice C să-i plătească recurentei suma de 2.000 lei, cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17 ianuarie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.: / 18.01.2008
Dact.: / 21.01.2008 /- 3 ex -
Judecător-sindic:
Președinte:Gabriela ComșaJudecători:Gabriela Comșa, Laura Fețeanu, Doina Grigoraș
← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
---|