Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 509/2007. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ nr. 509/2008
Ședința publică din data de 26.02.2007
Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE: Adriana Iluț JUDECĂTOR 2: Claudia Idriceanu
JUDECĂTOR 3: Danusia Pușcașu
GREFIER: - -
S-au luat în examinare recursurile declarate de creditoarele DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI C, CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ și AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI împotriva sentinței civile nr. 4622 din 14.11.2007 pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosarul cu nr. unic -, în contradictoriu cu intimații: - SRL, recurent, având ca obiect angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare s-a realizat în conformitate cu disp. art. 8 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, prin publicarea citației în Buletinul procedurilor de insolvență nr.587/18.02.2008
Recurentii sunt scutiți de plata taxelor judiciare în conformitate cu prevederile art. 17 din Legea nr.146/1997, privind taxele judiciare de timbru, coroborate cu prevederile art. 86 din nr.OUG 51/1998 aprobată și modificată prin Legea nr. 409/2001 și art. 197. fiscală, în cazul AVAS și DGFP C, iar în cazul lichidatorului judiciar potrivit art. 77 din Legea nr. 85/2006.
S-a prezentat referatul cauzei, după care instanța constată că recurenții au solicitat judecarea cauzei și în lipsă, potrivit disp. art. 242 alin.2. civ.
Instanța în lipsa vreunei cereri prealabile a părților, constată recursul în stare de judecată și lasă cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 4622 din 14 noiembrie 2007 pronunțată în dosarul nr. - al Tribunalului Comercial Cluj privind procedura insolvenței - SRL judecătorul sindic a admis în parte cererile formulate de creditorii AVAS B, C- și lichidatorul judiciar în contradictoriu cu pârâtul care a fost obligat la plata unui pasiv al societății debitoare în cuantum de 35.758,97 lei în temeiul dispozițiilor art. 138 alin (1) lit d din Legea nr. 85/2006.
S-a respins ca neîntemeiate cererile de angajare a răspunderii administratorului debitoarei - SRL pentru diferența de 144.327,45 lei.
Judecătorul sindic a reținut în esență că fapta ilicită a fostului administrator al debitoarei ce angajează răspunderea personală patrimonială a acestuia este reprezentată de neținerea contabilității societății în conformitate cu Legea nr. 82/1991. Concluzia este determinată de constatările inspecției fiscale concretizate în raportul de inspecție fiscală prin controlul fiscal nr. 4327/24 iunie 2005 din care rezultă că anumite acte și documente contabile nu au fost puse la dispoziția organelor de control datorită inexistenței acestora, iar pe de altă parte deși unele documente contabile anterioare anului 2004 au existat nu au fost predate pentru a se putea verifica identitate între datele conținute de acestea și cele din contabilitate. În plus, registrul jurnal și registrul inventar nu au fost completate pentru anul 2003 fiind încălcate dispozițiile art. 19 din Legea nr. 82/1991.
În ce privește limita prejudiciului cauzat de fostul administrator aceasta nu poate fi reținută ca fiind echivalent cu tot pasivul în sumă de 180.086,42 lei un atare pasiv putea fi reținut în întregime doar dacă acțiunile pârâtului (ilicite și acestea din punct de vedere comercial) de înstrăinare a bunurilor aparținând debitoarei ar fi rămas neanulate de judecătorul sindic.
Or, prin încheierea comercială nr. 784/1 iunie 2005 devenită irevocabilă s-au anulat transferurile patrimoniale formulate de administratorul judiciar al - SRL,vânzarea activelor de la această societate la - SRL în limita sumei de 59.327,45 lei și s-a dispus predarea bunurilor ce au făcut obiectul convenției anulate.
Faptul că administratorul judiciar nu a recuperat în natură aceste bunuri a fost remediat ulterior prin hotărâre judecătorească prin care a fost admisă cererea lichidatorului judiciar așa încât a fost obligată - SRL la plata sumei de 39.787,65 RON contravaloarea bunurilor al căror transfer a fost anulat.
Ca atare, suma de 59.327,45 lei nu poate fi imputată pârâtului deoarece la data deschiderii procedurii bunurile se aflau în patrimoniul debitoarei și puteau fi valorificate pentru acoperirea datoriilor acesteia.
În ce privește bunurile imobile aflate în patrimoniul debitoarei și înstrăinate, o primă anulare a transferului patrimonial a acestora a avut loc în anul 2005 prin încheierea comercială nr. 784 din 1 iunie, valoarea acestora avută în vedere la acel moment fiind de 33.320 lei.
Hotărârea respectivă nu a fost urmată de o identificare a imobilului din partea administratorului judiciar și nici de notarea în CF corespunzătoare a deschiderii procedurii față de debitoare fapt ce a permis încheierea ulterioară a altor contracte de vânzare cumpărare.
Nici încheierea acestora nu poate fi imputată pârâtului deoarece la data deschiderii procedurii aceste imobile se aflau în patrimoniul debitoarei și puteau fi valorificate pentru acoperirea datoriilor acesteia.
Ceea ce se poate imputa în schimb acestuia este evident diferența neacoperită de bunurile existente și valorificate din patrimoniul debitoarei la data deschiderii procedurii diferență cuantificată la suma de 35.758,97 lei față de totalul debitelor de 180.086,42 lei.
Împotriva sentinței au declarat recurs în termenul legal creditoarele ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI C-N, AVAS B și lichidatorul judiciar în persoana numitului.
Toate recurentele au solicitat modificarea hotărârii în sensul obligării administratorului statutar al debitoarei la întregul pasiv al debitoarei.
Prima recurentă susține că, hotărârea este netemeinică și nelegală că deși s-au pronunțat hotărâri judecătorești cum este cazul sentinței comerciale nr. 6355/6 decembrie 2006 prin care - SRL a fost obligată la plata sumei de 39.787,65 RON și există și un dosar execuțional nu s-a reușit executarea acestei hotărâri.
De asemenea, nu a putut fi pusă în executare nici încheierea comercială nr 784/1 iunie 2005 prin care s-au anulat transferuri patrimoniale realizate de societatea debitoare societății - SRL deoarece între momentul în care au fost predate către lichidatorul judiciar actele pentru transferul bunurilor dobânditoarea a înstrăinat bunurile unei alte societăți - DE INFORMATICĂ FĂRĂ FRONTIERE SRL iar pentru acest transfer a fost respinsă cererea formulată de lichidatorul judiciar prin hotărâre judecătorească irevocabilă.
În sfârșit se mai susține că în patrimoniul debitoarei la data deschiderii procedurii nu existau bunuri în vederea valorificării acestora și a îndestulării creditorilor.
Cea de-a doua recurentă susține că hotărârea este netemeinică și nelegală deoarece judecătorul sindic a aplicat doar regulile răspunderii civile delictuale și nu a ținut cont de regulile speciale ale răspunderii instituite de art. 138 din Legea insolvenței.
În mod greșit a limitat răspunderea administratorului așa încât întinderea prejudiciului constă în valoarea tuturor creanțelor.
De aceea, susține această recurentă se impune angajarea răspunderii patrimoniale pentru întreg pasivul societății debitoare.
C de-al treilea recurent susține în esență că administratorul statutar al societății a înstrăinat în dauna creditorilor activele acesteia și nu a predat alte documente contabile fapt de altfel reținut și de către judecătorul sindic.
În aceste condiții se poate presupune că ar fi putut exista și alte bunuri în patrimoniul societății debitoare nu doar acelea a căror transfer a fost anulat așa încât cererea de atragerea răspunderii patrimoniale pentru întreg pasiv este justificată.
Examinând recursurile, curtea de apel constată că nu sunt fondate pentru următoarele considerente:
Răspunderea instituită în temeiul art. 138 alin (1) din Legea nr. 85/2006 este o răspundere civilă și presupune îndeplinirea următoarelor condiții: săvârșirea unei fapte ilicite dintre cele enumerate de lege, existența prejudiciului, existența legăturii de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția persoanei care răspunde.
Conform textului de lege amintit rezultă că poate fi angajată răspunderea patrimonială a administratorului statutar în tot sau în parte după cum sunt dovedite ca fiind îndeplinite condițiile enunțate anterior.
În speță, așa cum de altfel în mod judicios a reținut judecătorul sindic s-a impus angajarea răspunderii patrimoniale a administratorului statutar doar până la nivelul sumei de 35.758,97 lei din totalul creanțelor debitoarei aflate în insolvență deoarece numai pentru această sumă i se pot imputa administratorului statutar faptele prevăzute de art. 138 alin (1) lit d din Legea nr. 85/2006.
Suma de mai sus reprezintă doar diferența neacoperită de bunurile existente și valorificate din patrimoniul debitoarei la data deschiderii procedurii deoarece averea debitoarei deși a fost lipsită de o serie de imobile în valoare de 85.000 lei această valoare nu poate fi imputată pârâtului întrucât la data deschiderii procedurii ele se aflau în patrimoniul debitoarei și puteau fi valorificate pentru acoperirea datoriei acesteia.
Motivele invocate în conținutul celor trei recursuri sunt în realitate reiterări care au fost analizate în mod amplu în fața instanței de fond și în recurs acestea nu aduc nimic nou care să fie de natură să conducă la modificarea sau casarea hotărârii atacate care este temeinică și legală, judecătorul sindic motivând în mod amplu și detailat hotărârea pronunțată.
De altfel, în conținutul tuturor recursurilor nu se face altceva decât să se reitereze poziția exprimată în fața judecătorului sindic în absența vreunor argumente noi sau încălcări ale legii, care să conducă la modificarea hotărârii.
În consecință, în considerarea celor de mai sus, potrivit dispozițiilor art. 312 alin (1) Cod procedură civilă, recursurile se vor respinge ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de creditorii DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI C, AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B și lichidatorul judiciar împotriva sentinței comerciale nr.4622 din 14.11.2007, pronunțată în dosarul nr.- al Tribunalului Comercial Cluj pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 26 februarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./
2 ex./29.02.2008
Jud.fond.-
Președinte:Adriana IluțJudecători:Adriana Iluț, Claudia Idriceanu, Danusia Pușcașu
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Acțiune în anulare. Decizia 11/2008. Curtea de Apel Brasov → |
|---|
