Acțiune în anulare. Decizia 234/2009. Curtea de Apel Brasov

ROM ÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

Secția Comercială

Decizia nr. 234 / Dosar nr-

Ședința publică din 14 mai 2009

PREȘEDINTE: Alina Gabriela Stoian judecător

- - - - președinte de secție

- - - judecător

- - grefier

Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta B împotriva sentinței civile nr.1400/Sind din 22 decembrie 2008, pronunțate de JUDECĂTOR 2: Gabriela Comșa l-sindic în dosarul nr- al Tribunalului Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în ședința publică din 7 mai 2009, conform celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

În temeiul art.260 alin.1 Cod procedură civilă, instanța a amânat pronunțarea pentru 14 mai 2009.

CURTEA

Asupra recursului civil de față:

Constată că prin sentința civilă cu nr. 1400/SIND/22.12.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov - Secția Comercială și de Contencios Administrativ - în dosarul cu nr- al aceleiași instanțe a fost respinsă acțiunea formulată de către reclamantul B, în calitate de lichidator al debitoarei, în contradictoriu cu pârâta, așa cum a fost precizată.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că înscrierea de carte funciară la care se referă reclamantul s-a realizat în baza unei sentințe civile pronunțate de judecătorul - sindic în dosarul de faliment al debitorului, iar aceasta este definitivă și irevocabilă.

În consecință, înscrierea de carte funciară s-a realizat în baza unui titlu, iar Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară nici nu putea proceda într-o altă modalitate, decât prin admiterea cererii pârâtei de înscriere a dreptului său de proprietate în cartea funciară. În consecință, în lipsa unui motiv de nulitate, înscrierea de carte funciară este valabilă.

Împotriva încheierilor de carte funciară se poate formula plângere, potrivit dispozițiilor Legii nr.7/1996, așa cum a fost republicată și modificată, astfel încât legiuitorul a prevăzut o procedură specială pentru persoanele interesate care sunt nemulțumite de mențiunile care se efectuează în cartea funciară pe baza unei încheieri pronunțate de registratorul de carte funciară.

Aceste încheieri de carte funciară nu pot fi calificate ca un act juridic de drept comun, pentru care se impun a fi analizate condițiile de fond ori de formă impuse de lege și pentru neîndeplinirea cărora se poate cere constatarea nulității ori anularea acestuia.

Încheierea de carte funciară, deși este un act emis de o autoritate administrativă, respectiv Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară - Biroul de Carte Funciară, produce consecințe juridice similare unei hotărâri judecătorești, care este cenzurabilă, respectiv supusă unor căi de atac expres prevăzute de lege, respectiv plângerea la judecătoria din raza de competență unde este situat imobilul și ulterior recursul la tribunalul ierarhic superior acestei judecătorii.

Analizând formal aspectele legate de sentința civilă în baza căreia pârâta a procedat la înscrierea de carte funciară, în practica judiciară s-a statuat că obligațiile asumate de către debitor anterior deschiderii procedurii insolvenței debitorului, care nu pot fi calificate un act fraudulos în sensul art.79 - 80 din Legea nr.85/2006, pot fi valorificate de terți și ulterior deschiderii procedurii insolvenței debitorului.

S-a constatat că pârâta a solicitat judecătorului - sindic să oblige debitorul la vânzarea imobilului descris, iar în caz de refuz hotărârea judecătorească să țină loc de act autentic de intabulare. Pentru a pronunța sentința civilă identificată mai sus judecătorul - sindic a constat condițiile pentru valorificarea unui antecontract prin executarea în natură atipică a unei obligații de a face, respectiv a unei promisiuni de vânzare.

În consecință, bunul imobil pentru care s-a pronunțat judecătorul - sindic prin această sentință civilă nu mai face parte din patrimoniul debitorului, acesta intrând în patrimoniul pârâtei.

Aspectul că pârâta a fost înscrisă în tabelul creanțelor debitorului nu prezintă relevanță în cauză, debitorul având dreptul de valorificare a prețului imobilului pentru care se află notată ipoteca legală, față de pârâtă.

Împotriva sentinței civile sus-menționate a declarat recurs reclamantul lichidator judiciar B Insolvency Specialists, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, cu motivarea că: a) instanța de fond a reținut greșit calitatea pârâtei în cauza dedusă judecății; b): instanța a reținut greșit emitentul titlului care a stat la baza înscrierii în a dreptului de proprietate al pârâtei sus-menționate; c): înscrierea dreptului de proprietate s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor legale, în raport cu data deschiderii procedurii insolvenței față de debitoarea și față de data pronunțării sentinței civile ce a stat la baza întabulării dreptului de proprietate al pârâtei intimate -creditoare a societății respective.

S-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza în fond, admiterea cererii de chemare în judecată astfel cum aceasta a fost formulată de reclamantul lichidator judiciar.

În cauză, intimata creditoare a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului, cu motivarea că înscrierea dreptului său de proprietate în asupra imobilului situat în B- s-a făcut în mod legal, în baza unei hotărâri judecătorești irevocabile și că dispozițiile legale invocate de către recurentul reclamant (art. 36 și art. 50 din Legea nr. 85/2006) nu au incidență în cauză.

La termenul de judecată din data de 09.04.2009 aceeași intimată a invocat și excepția de tardivitate a declarării recursului, arătând că acesta a fost înregistrat pe rolul Curții de APEL BRAȘOV la data de 10.03.2009, cu mult peste termenul legal de 10 zile de la comunicarea hotărârii atacate (11.02.2009), prevăzut de art.8 alin.2 din Legea nr. 85/2006.

Analizând cu prioritate excepția invocată, Curtea reține că aceasta este nefondată.

Din actul aflat la fila 84 dosar Tribunal rezultă că la data de 25.02.2009 lichidatorul judiciar B Insolvency Specialists a solicitat Tribunalului Brașov să procedeze la comunicarea sentinței civile atacate. Hotărârea i-a fost comunicată acestuia în data de 26.02.2009, partea primind un exemplar sub semnătură, potrivit dispozițiilor art. 261 Cod procedură civilă. Ca atare, începând din acel moment a început să curgă termenul de exercitare a căii de atac a recursului, cale de atac ce a fost înregistrată la data de 10.03.2003, deci înlăuntrul termenului legal de 10 zile prevăzut de textul art.8 alin.2 din Legea nr. 85/2006.

Așa fiind, excepția de tardivitate invocată de către intimata creditoare va fi respinsă.

În ceea ce privește recursul declarat de către lichidatorul judiciar, se constată de către C că acesta este nefondat.

Intimata pârâtă are calitatea de creditoare a societății aflate în insolvență, ea fiind înscrisă în tabelul creditorilor cu suma de 81.892.000 lei. Această calitate a pârâtei nu are însă nici o înrâurire asupra legalității și temeiniciei hotărârii atacate prin prezentul recurs, întrucât instanța de control judiciar este ținută a examina sentința doar sub aspectul incidenței în cauză a motivelor de casare prevăzute de art. 304 Cod procedura civilă.

Așadar, prima critică adusă sentinței va fi înlăturată.

Aceeași este concluzia și în ceea ce privește motivul doi de recurs.

Chiar daca s-a reținut eronat în considerentele sentinței cine anume a fost emitentul titlului de proprietate al intimatei, aceasta reprezintă o simplă greșeală ce nu duce la casarea sau modificarea hotărârii atacate.

În ceea ce privește cea de-a treia critica adusă hotărârii primei instanțe, se constată de asemenea că este nefondată.

Înscrierea dreptului de proprietate al intimatei în 8414 B s-a făcut în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, și care constituie titlu valabil în accepțiunea dispozițiilor art. 20 alin.3 din Legea nr. 7/1996 republicată, potrivit cu care "hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă . va înlocui acordul de voință cerut în vederea înscrierii drepturilor reale, dacă sunt opozabile titularilor." Titlul intimatei pârâte nu a fost ulterior desființat printr-o altă hotărâre judecătorească, astfel încât se prezumă că dreptul de proprietate al intimatei asupra imobilului aparținând inițial debitoarei aflate în insolvență există în folosul pârâtei și este opozabil recurentului lichidator judiciar (art. 30 alin.1 din Legea nr. 7/1996).

Pe de altă parte, astfel cum corect a reținut și prima instanță în considerentele hotărârii atacate, recurentul lichidator nu a atacat cu plângere încheierea de carte funciară prin care s-a dispus înscrierea dreptului de proprietate al aceleiași intimate asupra imobilului în discuție, potrivit art. 50 din Legea sus-menționată, astfel încât ea este la adăpost de orice critică.

Nu poate fi reținută susținerea recurentului lichidator în sensul că în speță operează dispozițiile art. 36 și ale art. 50 din Legea nr. 85/2006 care ar avea ca efect desființarea titlului de proprietate al intimatei pârâte.

Aceasta întrucât acțiunea promovată de către intimata pârâtă împotriva societății debitoare și finalizată prin pronunțarea sentinței civile cu nr. 897/ 28.01.2005 nu a avut ca scop recuperarea vreunei creanțe a numitei împotriva societății ci a urmărit obligarea acestei societăți la încheierea cu sus-numita (reclamantă în cauza respectivă) a unui contract de vânzare-cumpărare asupra imobilului înscris in CF 8414 B, nr. top801/1-802/1.

III

Așadar în speță dispoziția legală invocată de către recurentul lichidator judiciar (art. 30 din legea insolvenței) nu are incidență, fiind vorba despre o cerere având un cu totul alt temei juridic (art. 9 din Legea 112/1995).

Nici dispozițiile art. 50 din Legea nr. 85/2006 nu pot fi reținute în speță. Textul art. 50 sus-menționat sancționează cu inopozabilitatea față de masa creditorilor (și nu cu nulitatea) toate înscrierile, transcrierile, întabulările și alte formalități specifice necesare acestui scop, efectuate (de către debitor ) după data deschiderii procedurii (insolvenței),cu excepția cazului în care cererea sau sesizarea, legal formulată, a fost primită de instanța, autoritatea ori instituția competentă cel mai târziu în ziua premergătoare hotărârii de deschidere a procedurii.

Ori este de observat că cererea de chemare în judecată formulată de către intimata împotriva societății debitoare a obligației de "a face" a fost înregistrată anterior pronunțării sentinței de deschidere a procedurii insolvenței față de societatea sus-menționată, în fapt litigiul dintre părți - mai exact între autoarea societății și pârâta - datând încă din anul 1998 (acte filele 34-38 dosar Tribunal).

Față de cele expuse anterior, văzându-se dispozițiile art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, cu trimitere la dispozițiile art. 304 indice 1 din același Cod, Curtea va respinge recursul declarat împotriva sentinței civile cu nr. 1400/SIND/22.12.2008 a Tribunalului Brașov, pe care o va menține ca legală și temeinică.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE:

Respinge recursul declarat de către recurenta - lichidator judiciar B Insolvency Specialists B - prin reprezentant legal - împotriva sentinței civile cu nr.1400/SIND/22.12.2008pronunțată de Tribunalul Brașov - Secția Comercială și de Contencios Administrativ - în dosarul cu nr- al aceleiași instanțe,pe care o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 14.05.2009.

PRESEDINTE JUDECATOR JUDECATOR

- - - - - -

GREFIER

Red./11.06.2009

Dact. LD/ 12.06.2009/ 2 ex.

Jud.sindic

Președinte:Alina Gabriela Stoian
Judecători:Alina Gabriela Stoian, Gabriela Comșa, Laura

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Acțiune în anulare. Decizia 234/2009. Curtea de Apel Brasov