Alte cereri. Decizia 233/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV FISCAL

DOSAR NR. 960,-

DECIZIA NR.233

Ședința publică din data de 11 februarie 2009

PREȘEDINTE: Chirica Elena

JUDECĂTORI: Chirica Elena, Preda Popescu Florentina Giurgiu

G

Grefier -

Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de pârâta SRL, cu sediul în,-, județ D împotriva sentinței nr. 211 din 26.05.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția Comercială șid e Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimata debitoare SC COM SRL prin lichidator judiciar Cabinet Individual Practician în Insolvență - punct de lucru Târgoviște, Calea Domnească, nr. 307, județ D, cod poștal -, intimatul administrator domiciliat în -, județ D cod poștal -, OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA cu sediul Târgoviște, str. -. - nr. 1, județ D, cod poștal -.

Dezbaterile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 4.02.2008 când instanța a amânat pronunțarea la data de 11.02.2009, pentru a da posibilitatea apărătorului contestatoarei SRL să depună la dosar copia contractului de vânzare cumpărare din 30.06.2005, când a dat următoarea decizie:

CURTEA:

Asupra recursului de față, reține următoarele:

Prin sentința nr. 211/26.05.2008, Tribunalul Dâmbovița, Secția Comercială și de Contencios Administrativ, respus lichidatorul judiciar Cabinet Individual Practician în Insolvență, desemnat să administreze procedura insolvenței debitorului SC COM SRL, în termenul prevăzut de art. 81 din legea 85/2006 privind procedura insolvenței și a admis cererea lichidatorului judiciar anulând operațiunea de vânzare cumpărare a clădirii din patrimoniul debitorului SC COM SRL, înstrăinată către pârâta SC SRL, și a facturii fiscale DB nr. -/30.06.2005 și a dispus readucerea bunului la masa credală și obligată pârâta să restituie averii debitorului bunul înstrăinat.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că lichidatorul judiciar a constatat că deși în anul 2005 debitorul era într-o stare de insolvență vădită, a înțeles să sustragă din patrimoniul său și de la urmărirea de către creditori, clădirea pe care a înstrăinat-o pârâtei SC SRL, al cărei administrator era la data de 30.06.2005, data înstrăinării, fiul administratorului debitorului.

Se reține prin hotărâre, că acest transfer era fraudulos și în paguba intereselor creditorilor, ceea ce rezultă din lipsa dovezii privind plata prețului din factura prin care s-a materializat această operațiune, care atrage sancțiunea anulării operațiunii, potrivit disp. art. 80 al. 1 lit.c din Legea 85/2006, considerente pentru care a repus lichidatorul în termenul pentru formularea acțiunii privind anularea actului fraudulos încheiat de debitoare în dauna intereselor creditorilor, prevăzută de art. 81 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței și a dispus anularea operațiunii de vânzare cumpărare a clădirii din patrimoniul debitorului SC Com SRL, înstrăinată către pârâta SC SRL și readucerea bunului la masa credală.

Impotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta SC SRL, criticând hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că greșit prima instanță a repus lichidatorul în termenul prev. de art. 81 al. l din Legea 85/2006, lichidatorul neputând invoca propria culpă în obținerea tuturor datelor și informațiilor necesare îndeplinirii îndatoririlor sale, astfel că față de lipsa de diligență a lichidatorului, nu poate fi sancționată recurenta.

Pe de altă parte, arată recurenta, sentința primei instanțe,se referă la fapte prevăzute de art. 44 și 45 din Legea 64/1995, respectiv art. 79 și 80 din Legea nr. 85/2006, deși art. 44 și 45 din vechea lege, în vigoare la data efectuării oprațiunii de înstrăinare nu reglementează instituția anulării actelor frauduloase, încheiate de debitor, nu există nici o dovadă a implicării recurentei în operațiunea anulată, art. 83 al. 2 teza finală din legea 85/2006, cere în mod expres dovada relei credințe a dobânditorului, ceea ce în speță nu există.

Se solicită admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond respingerea cererii de anulare a operațiunii de vânzare cumpărare a clădirii din patrimoniul debitorului SC Com SRL.

Prin decizia nr. 1341/5.11.2008, Curtea de Apel Ploiești - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, a anulat pentru netimbrare recursurile declarate de SC SRL și, împotriva sentinței nr. 211/26.05.2008, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Sectia Comercială și de Contencios Administrativ, reținând că cei doi recurenți nu au achitat taxa judiciară de timbru de 19,5 lei și timbru judiciar de 0,15 lei, deși au fost citați cu această mențiune, fiind îndeplinite în cauză disp. art. 20 al. 3 din Legea nr. 146/1997 și art. 9 din OG nr 32/1995, cu modificările și completările ulterioare.

Impotriva acestei decizii, formulat contestație în anulare pârâta SC SRL și prin decizia nr. 28/14.01.2009, Curtea de Apel Ploiești - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, a admis contestația formulată de pârâtă, a anulat decizia nr.

1341 din 5.11.2008 a Curții de Apel P - Secția Comercială și de Contencios Administrativ și a stabilit termen pentru rejudecarea pe fond a recursului declarat de

pârâtă la 4 februarie 2009, 3 reținând că, contestatoarea a făcut dovada cu chitanța seria - 4A nr.-/5.11.2008 și timbru judiciar de 0,3 lei aplicat pe chitanță, că

achitat taxa judiciară de timbru și timbru judiciar pentru recursul declarat împotriva sentinței pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.

Rejudecând recursul, după casare și examinând sentința prin prisma criticilor din recurs, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale ce au incidență în cauză, constată că recursul este nefondat, pentru considerentele următoare:

Primul motiv de recurs, cu privire la greșita repunere a lichidatorului în termenul de formulare a acțiunii prev. de disp. art. 81 din legea nr. 85/2006, este nefondat.

Lichidatorul judiciar a fost repus în termenul prev. de art 81 din legea 85/2006 privind procedura insolvenței, deoarece debitorul nu a depus informațiile prev. de art. 28 din lege, pentru care exista sancțiunea formulării plângerii penale prev. de art 147 din Legea 85/2006, astfel încât lichidatorul a luat cunoștință de existența operațiunii atacate și posibilitatea anulării operațiunii în temeiul art. 80 al. 1 lit. b și c din legea insolvenței, abia la data de 24.09.2007, din adresa nr. 8230/24.09.2007 a Primăriei.

Față de această situație, corect și legal, judecătorul sindic a repus în termen pe lichidatorul judiciar să formuleze acțiunea prev. de art. 81 din Legea nr. 85/2006, actul încheiat de debitor fiind fraudulos și în dauna intereselor creditorilor, încadrându-se în ipoteza prev. de art. 80 al. 1 lit. din legea 85/2006, actul de înstrăinare a construcției de către debitor către recurenta pârâtă, efectuându-se la 30.06.2005, deci în cei 3 ani anterior deschiderii procedurii de reorganizare judiciară și faliment, față de societatea debitoare, ce a avut loc la data de 27.02.2006.

C de-al doilea motiv de recurs, invocat de recurentă, cu privire la greșita aplicare a dispozițiilor art. 44 și 45 din Legea nr 64/1995, respectiv art. 79 și art. 80 din legea 85/2006, este nefondat.

Acțiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, se formulează de administrator sau după caz, lichidatorul judiciar, în temeiul disp. art. 60 și 61 din legea nr. 64/1995, privind legea falimentului, ce erau în vigoare la data efectuării operațiunii de înstrăinare și prevăd posibilitatea remedierii unei situații juridice, prin anularea unor categorii de acte juridice ale debitorului realizate de acesta în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, aceste prevederi fiind preluate prin art. 79 și 80 din legea 85/2006.

Actul de înstrăinare al construcției de către debitor către recurenta pârâtă, reprezintă un transfer fraudulos efectuat de debitor în paguba intereselor creditorului, deoarece nu există dovada privind plata prețului din factură, prin care s-a materializat această operațiune și întrăinarea de către debitoare s-a efectuat către recurenta pârâtă unde administrator la data întrăinării 30.06.2005, era fiul administratorului societății debitoare, înstrăinare care s-a efectuat în condițiile în care societatea debitoare era într-o vădită stare de insolvență, aceasta atrăgând sancțiunea anulării actului fraudulos, potrivit disp. art. 80 al. 1 lit. c din Legea 85/2006.

Așa fiind, pentru considerentele arătate, legal și corect, prima instanță a anulat operațiunea de vânzare cumpărare a clădirii din patrimoniul societății debitoare către recurenta pârâtă și dispus readucerea bunului la masa credală și obligarea pârâtei la restituirea bunului înstrăinat, astfel încât criticile aduse sentintei de recurentă sunt nefondate și în temeiul art. 312 al. 1 civ. recursul declarat de pârâtă, se privește ca nefondat și va fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul ca nefondat declarat de pârâta SRL, cu sediul în,-, județ D împotriva sentinței nr. 211 din 26.05.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimata debitoare SC COM SRL prin lichidator judiciar Cabinet Individual Practician în Insolvență - punct de lucru Târgoviște, Calea Domnească, nr. 307, județ D, cod poștal -, intimatul administrator domiciliat în -, județ D cod poștal -, OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA cu sediul Târgoviște, str. -. - nr. 1, județ D, cod poștal -.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședinta publică azi, 11 februarie 2009.

Președinte, JUDECĂTORI: Chirica Elena, Preda Popescu Florentina Giurgiu

- - - - - G

Grefier,

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120

Red. EC/DD

95/F/2005 Tribunalul Dâmbovița

3 ex. / 12.02.2009

Președinte:Chirica Elena
Judecători:Chirica Elena, Preda Popescu Florentina Giurgiu

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Alte cereri. Decizia 233/2009. Curtea de Apel Ploiesti